moshulik

'tui microcontroleru ma-sii de treaba, ca ma tine pe bara zilele astea... se produce un fenomen foarte straniu, toata dracovenia merge atata timp cat bujia face masa undeva aproape de borna bobinei de inductie. Daca creste traseul masa al bujiei, se propaga aceeasi unda de soc de inalta tensiune pana la microcontroler si-l trimite la culcare.... this sucks and requires further investigation.

Voshodul, clar. e mic, dar "crizat" . Are 100 de kile, fata de 150 cat are simsonul. Are repriza mai buna, fiind pistonul /ambielajul mai usoare decat la simson. De asemenea, cei 175cmc de doi timpi se compara teoretic cu dublul capacitatii unui motor in 4 timpi - 350 adica (iar simsonul are 250). Ce sa mai... ratiunile "pragmatice" inclina balanta in favoarea voshodului, problema principala e ca e urat rau .

Da, dar risti sa le gasesti, dar sa nu fie de vanzare. O alta sursa de comuniste bune sunt ziarele locale de prin provincie (eu unu asa mi-am gasit simsonul).

La mine merge binisor cu carbul de minsk, totusi se simte ca e gatuit un pic motorul. De murit nu moare, dar se simte ca poate arde mai multa benzina decat ii da carbul de minsk. Ma rog, la mine poate fi si din cauza ca i-am crescut capacitatea cilindrica pe la 280cmc. Oricum, am si eu o punga plina cu cadavre de carburatoare originale de simson si fata de astea, carburatorul de minsk merge brici. Motorul porneste fara probleme, se accelereaza, nu se "ingatuie" decat daca deschizi foarte brusc acceleratia, dar "asa face toate". Totusi, carbul de minsk trebuie sa fie nou si sa nu fie infundat vreun jigler (dupa mult timp de stat se cam infunda jiglerul principal si de-asta face probleme). Acul dozator trebuie reglat cam pe pozitia a treia de sus in jos, sau a patra, daca e mai frig, surubul de amestec deschis 2.5 ture de la inchis total. Oricum, pentru un pret corect, m-as abona si eu la carburatoarele alea "civilizate" din poza de mai sus. - E ceva de munca pentru montarea lor ca lumea pe galeria de admisie a simsonului, trebuie taiat gatul cu flansa cu tot dintr-un carburator vechi, apoi gasit un racord de cauciuc care sa cupleze gatul respectiv cu carburatorul asta "de firma".

Am scazut frecventa, inlocuind unul din condensatoarele de 100nF cu unul de 500nF. Nu stiu la cat a ajuns frecventa, cred ca pe la 1800 Hz, in orice caz, imediat dupa modificarea asta transformatorul a inceput sa dea curent suficient. Acum merge foarte bine montajul, nu se incinge, scanteia este suficient de puternica. Am alimentat chiar dintr-o baterie de 9V si merge destul de bine, in probe cu invartit magnetoul cu mana. De probat la turatie am probat doar cu alimentare normala, de 12V si amperaj mare, am invartit magnetoul cu bormasina. Initial peste o anumita turatie se "taia" scanteia, condensatorul nu mai apuca sa se incarce. Dupa ce am mai scazut frecventa - mergea ok, nu mai aparea limitarea. Ce urmeaza acum - comportamentul pe motor. Intrebarea este daca aproximarea liniara a avansului centrifugal este acceptabila sau trebuie sa reprogramez microcontrolerul pentru o curba de avans mai "exotica" . Maine e programat simsonachele la transplant de inalta tehnologie.

Nu, am uitat-o in schema aiurea. Cu dioda aia scade drastic tensiunea si curentul din secundar

Gata, am reusit sa pun cap la cap toata tarasenia si merge bine, in configuratia si cu piesele din schema si cu soft-ul respectiv. Nu zic ca nu e loc de mai bine si mai eficient, dar zic doar ca merge. In casa . Sa vedem pe motoreta cum merge. Buba mare a fost la sincronizarea sarcinii inductive reprezentata de primarul transformatorului cu frecventa generata de oscilator. Frecventa prea mare - impedanta prea mare - curent mic - curent mic si in secundar - timp de incarcare condensator prea mare. Frecventa prea mica - impedanta prea mica - curent prea mare prin tranzistor, chiar si in comutatie - incalzire inutila. De asemenea - raport de spire prea mare - tensiune mare pe secundar (indiferent de timpul de incarcare a condensatorului) -> strapungere condensator si descarcari spontane pe tiristor (fara comanda) . programul - cea mai complicata treaba a fost algoritmul din loop-ul principal de detectare a frontului crescator pe pinul 3 al portului D, pentru simularea intreruperi INT0 (careia i-a murit pinul). cdi_simson.txt

Motorul nu il confunzi, confunzi proprietarul . Simsonul asta a fost al meu de vreo 3 ani, apoi i l-am vandut tipului cu uralul, insa dupa cam un an de zile l-am rascumparat si l-am adus acasa .

Salutare. Prin ce zona stai ? Poate te vizitez in vreun week-end, la un schimb de experienta. Eu stau prin Crangasi si asta e simsonachele meu :

CZU, pune si tu te rog daca poti schema completa pe care ai implementat-o pentru aprindere. E chiar impresionanta scanteia aia pe care o scoate aprinderea chiar si la 5000 de rpm - asta ar insemna o frecventza de aproximativ 83 Hz, deci condensatorul se incarca in 12ms. Eu am implementat o schema, dar daca urc in turatie nu mai am scanteie, condensatorul nu cred ca apuca sa se incarce. Ai cumva in schema un zenner de 200 de V pentru protectia condensatorului ? Intre timp i-am dat de cap, pun aici concluziile, pentru cine mai e interesat vreodata sa-si faca CDI. Asa.. sunt 3 elemente importante aici - 1 - condensatorul sa reziste la o tensiune cat mai mare (4-5-600 V). 2 - tiristorul sa reziste la o tensiune cat mai mare (sa nu inceapa sa dea scantei aiurea fara comanda) 3 - frecventa oscilatorului sa se potriveasca pe sarcina inductiva reprezentata de primarul transformatorului (in speta eu, ieri, am redus frecventa - in felul asta sarcina inductiva a devenit mai mica si s-a stabilit un curent mai mare

Daca ai dinam original pe 6V, nu cred ca rezolvi mare lucru daca ii schimbi releul. Modificarea profesionala care se face la simson si e recomandabila este adaptarea unui magnetou de voshod/minsk, care intra in locul dinamului fara prelucrari prea complicate (doar o flansa este necesara). In felul asta salvezi si aprinderea, adica alimentezi magnetoul original (probabil demagnetizat - daca are probleme cu pornirea) din magnetoul de minsk si ai si lumini suficiente, nici nu depinzi de baterie. Alta solutie este adaptarea unui alternator de IJ, care se potriveste in locul dinamului original. Modificarea asta insa e mai complicata, nu incape cum trebuie, se departeaza putin capacul de aluminiu de la compartimentul electricelor. Daca ai nevoie de curent mai mult (proiectoare suplimentare) - apelezi la metoda asta, altfel nu are avantaj fata de cea cu magnetoul de minsk (alternatorul are nevoie de baterie obligatoriu). Mai e si varianta "ciobaneasca", pe care am aplicat-o eu - am agatat in exterior un alternator de masina, antrenat de arbore printr-o curea, printr-o fulie montata pe arbore - cureaua iese prin doua gauri date in capacul de aluminiu - avantaje - curent arhisuficient.

Once a simson lover, always a simson lover 'been there, done that, also...

Din cate stiu eu, rezervoarele nu au "supra-plin", au doar un furtunas de egalizare a presiunii atmosferice, ca prin golirea rezervorului sa nu se faca depresiune si sa nu mai curga benzina prin cadere libera in carburatoare. Supraplin au doar carburatoarele. Am patit si eu problema asta la honda pe care am avut-o. Cauza era uzura exagerata a lamelei de la plutitor care apasa cuiul pontou pentru a-l inchide. Am compensat prin indoirea suplimentara a sa, practic refacerea reglajului nivelului in camera de nivel constant. Si la mine curgea din cand in cand, nu era ceva repetabil, dar umplerea rezervorului suplimenteaza putin presiunea coloanei de lichid, suficient cat sa invinga cuiul pontou care nu este apasat suficient de plutitoare. Deci si in cazul tau cred ca e acelasi lucru, alte motive pentru care sa curga benzina dintr-o motocicleta nu imi vin in minte... Nu cred ca scapi fara sa desfaci camera de nivel constant a carburatorului/carboratoarelor si sa reglezi nivelul.

Pana la urma nu am avut incotro si am rebobinat primarul transformatorului. Daca puneam sarcina rezistiva in serie, scadea intr-adevar tensiunea, dar scadea si amperajul in secundar si nu imi mai incarca in timp util condensatorul. Am completat si schema cu etajul de "forta", tiristorul si dioda in antiparalel de pe bobina de inductie, care ar trebui sa anuleze eventuala tensiune de autodinductie. Ma intreb daca nu cumva este nevoie de o dioda de protectie si pe primarul transformatorului. De fapt intrebarea este daca nu cumva imi strica randamentul de transformare, ca daca o pun in plus si nu strica nimic nu-i nici o problema. Teoretic ar cam reduce la jumatate randamentul transformatorului. El este alimentat in impulsuri. Pe frontul pozitiv este ok, dar pe cel negativ se produce tensiune in secundar, insa risc sa am aceeasi problema de la care am plecat. Ramane de verificat practic.

Am auzit si eu la cineva de problema asta (Klaus) si nu stiu cum i-a dat de cap. Scrie-i pe mesajerie privata, poate ii vine mail si iti da raspuns cum a rezolvat-o el. Din experienta mea in simsoane iti zic sigur ca nu are treaba nici cu compresia prea mare a motorului si nici cu cantitatea de ulei din motor (cineva, nu spun cine, persoana importanta a scos uleiul din cutie si l-a pus "la loc" in motor), deci avea portie dubla de ulei in motor. Scuipa simsonul ulei pe la epurator, dar nu a ajuns nici o picatura pe ambreiaj (nu i-a patinat niciodata). Eu personal nu am desfacut niciodata pe-acolo, cutia de motor, ca sa pot sa imi dau cu parerea. Totusi - o intrebare - banuiesc ca trebuie sa fie doua semeringuri - unul dinspre motor si altul dinspre cutie. De care ulei iti ajunge tie pe ambreiaj ? Care poate fi traseul pe unde vine uleiul ? Din cate stiu, trebuie sa fie o tija impingatoare, care la un moment dat comunica cu uleiul din cutia de viteze. Probabil s-a uzat prea mult tija in canalul ei de pe centrul trenului de pinioane si pe aici uleiul vine si ajunge la ambreiaj.

Am implementat o schema de aprindere cu descarcare capacitiva - am renuntat la ideea cu Darlington si am facut cu inversoare. Tranzistoarele se satureaza prin rezistenta direct de la plus, iar baza este trasa la masa, de C-E-ul altui tranzistor. Doar in felul asta am reusit sa fac sa ajunga semnal dreptunghiular sanatos de 12V pe primarul transformatorului. Nici tranzistorul nu se mai incinge, si transformatorul bazaie cum trebuie. Problema e alta acum - scoate prea multa tensiune )) si-mi strapunge condensatorii - folosesc 1uf/250V, insa trafo-ul era 220/9V , deci raport de 24. Cum acum primeste 12 pe secundar, rezulta ca scoate 300V ca, neredresat. Dupa redresare pe condensator ajung vreo 400 de V, masurati cu voltmetrul. Cum calculez o rezistenta de sarcina suplimentara pe care sa o inseriez cu bobinajul transformatorului, pentru ca mi-e cam lene sa desfac transformatorul si sa-i rebobinez primarul cu numar dublu de spire (nici sursa de sarma de 0.5 nu am...).

Tare treaba cu 555-ul. Si eu am omorat gramezi de 555-uri, si de a.o.-uri 741 in cam aceleasi conditii. Mergea perfect din prima, dar mureau dupa 2-3 zile. Se pare ca unele piese au mai multa dorinta de viata decat altele )). Alt exemplu in acest sens sunt tiristorii. Aia vechi, din "old school", cu carcasa metalica, adica au forma de dioda de-aia de putere, cu "fusta" hexagon si surub M6 pentru prindere pe radiator, insa doua terminale dincolo, ei bine - astia sunt cei mai adevarati, nu am reusit sa prajesc nici unul. In schimb tiristorii moderni, in carcasa de plastic, decedeaza foarte repede, in principiu daca pui prea mult curent pe poarta. De-asta m-a mirat atmelul asta, ca se tine cu dintii de "viata" . S-a prajit saracul, nu mai puteam sa-i scriu flash-ul, decat dupa vreo 2-3 stergeri succesive, dar isi revenea miraculos de fiecare data. Acum i-a murit piciorusul ala de intrerupere externa, dar mai are vreo 18 intrari normale de port si il rezolv cumva. In orice caz, m-am apucat deja sa fac schema cu dci, am preparat ieri transformatorul (am gasit un alimentator cu primarul intrerupt pe care l-am refacut, intreruperea era aproape de terminalul dinspre exterior). Punte redresoare de tensiune ~200V scot din sursele atx, condensator de 1uF/1000 de V tot de acolo, tiristor am, mai trebuie doar comandat de uC. Ramane in suspensie intrarea in comutatie a tranzistorului, care va trebui sa imi duca primarul transformatorului ridicator, se pare ca respectivul tranzistor npn de mica putere nu poate sa dea curent suficient, legat cu colectorul la 5V. Daca il leg la 12 ? .

Tamburul ca tambur nu prea vad de ce s-ar bloca, daca este actionat hidraulic. Daca e cablu, da, pe ala il inteleg sa inghetze - cablul merge greu, camasa e plina de gheata. Cand apesi pe frana, cablul totusi reuseste sa actioneze, pentru ca forta e suficient de mare, insa nu mai poate descarca forta de franare, pentru ca arcurile care trag sabotii unul spre altul sunt mult mai slabe fata de forta activa care a produs franarea. Una peste alta, mie mi se par cele mai periculoase vehicule inventate vreodata ateveurile astea... S-a dus naibii folclorul cu "moarte pe doua rotzi"

Fir-ar a draq de balada cu Miorița, că tot de la aia ni se trag toate... În cazul ăsta ma gîndesc că undeva a avut loc o înțelegere, nu neapărat cumpărarea directă a judecătorului, ci a victimei care a supraviețuit. Adică plecînd de la fatidicul "pe morți nu îi mai aduce înapoi dacă intră madama în puÂşcărie, în schimb daca o lăsăm afară, o va ajuta, cu bani, pe fata care a supraviețuit, conform înțelegerii" Tragedia este însă ca acest precedent este cel mai grav care se putea înregistra vreodata în sistemul ăsta cu avocați si judecători (e penibil sa numeÂşti sistemul ăsta "justiție"). Ce s-a mai auzit de cel care l-a omorît pe Teo Peter ? Ar fi culmea culmilor ca ăla să facă puÂşcărie în State, iar madama P. , aici, să scape. Chiar nu îl înțeleg pe d-l P. cum de a renunțat la toată bruma de imagine pe care reuÂşise să Âşi-o adune în ultima vreme. Dar deh... famelia e famelie... Âşi țiriac la fel a comis-o, Âşi-a băgat piciorul în ea de imagine cînd a fost vorba să intre fi-su la întuneric pentru droguri Âşi a pus mîna pe telefonul "roÂşu".

Pai da, as putea face asta, chiar si separarea maselor, insa asta ar insemna sa folosesc bateria de 9V. In casa merge, dar pe termen lung ? Parca e aiurea sa am ditamai alternatorul de 300 de Watti (am un alternator extern de skoda pus pe simson), dar sa depind de o amarata de baterie de 9V. Parca ma vad umbland prin sate si batand pe la porti, sa ma rog de copii sa-mi dea bateria de la telecomanda de la masinuta de la mos craciun ))) . Oricum, solutia TCI este destul de fortzata, regimul de intrerupere brusca a circuitului din primar nu este deloc ortodox, asa cum nu e nici deschiderea unei platine. Ramane in suspensie cealalta problema - inchiderea circuitului de inalta tensiune de pe bobina de inductie. Ma mir cum de nu s-au strapuns deja iremediabil jonctiunile de pe tranzistori. Daca mut sarcina in emitor insa, iar nu rezolv mare lucru, din cate stiu, tensiunea pe emitor va fi tensiunea de pe baza +0.6, iar cum eu acum am 1.3 V pe baza tranzistorului mare, pe primarul bobinei vor pica maxim 2V, restul de 10 se vor disipa pe C-E ... Intreba binox mai devreme despre saturarea tranzistorului - ei bine, nu, tranzistorul nu se satureaza, asta e clar, legand direct baza la +5V, aici se stabilesc vreo 0.7V, in timp ce alimentat din BC, de-abia trece de 0.6V, deci sigur e in regim liniar, lucru care se vede si din aprinderea becului vizibil slaba fata de primul caz (alimentarea bazei direct la +5V). Montajul DCI pare un pic mai curat, pur si simplu am 160 de V, ii descarc pe primarul bobinei, care lucreaza practic ca un transformator ridicator de data asta, nu ca o bobina de inductie. In schema de mai sus apare chiar si dioda care "stinge" tensiunea de autoinductie ce ar lua nastere in primar si stinge "a doua scanteie". Oricum tensiunea aceasta si a doua scanteie este putin probabila, deoarece curentul slab si timpul scurt de descarcare a condensatorului nu permite acumularea unui camp magnetic suficient in primar. (Sincer sa fiu, mi-au placut filmele lui CZU cu scanteile alea care alergau pe bobina de inductie, alimentata cu CDI ).

Mda... s-a cam dus teoria cu "simplu si rapid" . Am refacut ieri experimentele. Am pus dioda invers pe bobina si intr-adevar - se sting scanteile... Apo. Mai intai am decuplat pinul de iesire de la microcontroler la baza tranzistorului, defectul s-a manifestat ieri. Cand am trecut pe alta sursa de tensiune pentru alimentarea uC-ului, adica o baterie de 9V, a mers cat de cat, adica nu s-a mai produs fenomenul acela de supraincalzire a lui 7805. Chiar au iesit cateva scantei exact ca la carte - roteam de magnetou, senzorul hall dadea semnal, era preluat pe pinul de intrerupere externa al uC-ului, se comanda bobina, totul ca la carte. Intr-un final insa, se pare ca s-a strapuns ceva de pe pinul de intrare al uC-ului (cel de intrerupere externa), pentru ca s-a "lipit" definitiv la masa, nu se mai lasa sub nici o forma miscat de pe starea "0" logic. Cauza de data asta cred ca este inalta tensiune de pe bobina de inductie (scanteia se producea cumva intre borna centrala si carcasa bobinei, care nu stiu cum isi gaseste drumul catre masa...). Asta ar fi o alta problema... inchiderea circuitului de inalta tensiune (nu doar tensiunea de autoinductie de pe primar) - in montajul cu sarcina in colector, inalta tensiune se inchide fie prin jonctiunea C-E a tranzistorului de putere, fie chiar prin sursa de alimentare, fie prin C-B... cert e ca a murit pinul respectiv de detectare a intreruperii externe pe uC. Deocamdata nu e o tragedie, o sa folosesc un alt pin de intrare si o sa renunt la modul intrerupere de detectare a frontului scazator, o sa simulez din software. In orice caz, uC-ul este cam la limita "decesului" , memoria flash de-abia se mai poate scrie, dar e bine ca-i ieftin, dupa ce gasesc o schema valabila de utilizare il inlocuiesc cu unul nou. Asadar... ce ar fi de facut... cred ca singura solutie viabila este renuntarea la modul TCI si implementarea unei aprinderi cu descarcare capacitiva, cdi propriu-zis. Chiar si aici insa, nu pot folosi microcontrolerul pentru rolul de generare a oscilatiilor pentru primarul transformatorului ridicator de tensiune, deoarece as avea aceleasi probleme ca pana acum - tensiune inversa de autoinductie pe primarul transformatorului respectiv. Va trebui deci un etaj total separat, un oscilator de tip multivibrator cu doua tranzistoare, etaj de putere pentru primar, redresare pentru secundar, condensator montat in serie cu primarul bobinei de inductie, si cu terminalul plus pe un tiristor comandat prin optocuplor de uC. Sau si mai bine.. implementez exact cum este schema originala de aici : http://www.transmic.net/fichiers/atmel/schema89C.png

Ok... am ce testa deocamdata pana acum. mai intai sa vad pe ce cale se propaga socul respectiv, pe alimentare sau pe pinul de comanda. Nu cred ca e vorba de paraziti pe quartz. Problema apare chiar si cand nu am scanteie - tranzistorul e deschis doar putin, in regim liniar, si conectez/deconectez bobina. De asemenea, cand aveam facut montajul de test, cu leduri, daca puneam mana pe condensatori sau pe terminalele quartzului, uC-ul o lua razna, intr-adevar, dar doar in sensul ca clipeau ciudat becurile, nu se inchidea vreun circuit ciudat prin uC care sa puna tensiunea de alimentare la masa (chiar ma intreb cum naiba se intampla asa ceva... daca era vreo protectie, inteleg sa fi decuplat alimentarea, nu sa o puna la pamant). In general, prin alte aparate cu quartz, am vazut ca aveau carcasa legata la masa sistemului, poate de-asta au fost probleme cu neoanele atunci. Asa... decuplare galvanica inseamna ca circuitele pot partaja cel mult 1 fir, adica masa, corect ? Daca alimentez uC-ul dintr-o baterie de 9V si partajez doar masa, ar trebui sa fie ok. La un moment dat insa, fara optocuplor, pinul uC-ului vine legat pe baza tranzistorului mic, deci daca vrea, tensiunea aia de 200V tot se baga pe acolo... Apoi ma intreb ce rol poate avea bateria, de ce ar fi mai buna decat un condensator ?

Am folosit drept sursa o sursa in comutatie ATX de calculator (care stiu ca ar trebui sa se opreasca la scurt circuit sau la sarcina inductiva - tensiune inversa) - cu toate astea, sursa nu se opreste. Deci cum se propaga atunci tensiunea aceea de 200 de volti din primarul bobinei ? Pe circuitul de alimentare sau inapoi prin colector-baza-colector pana la pinul uC-ului ? (ma rog, asta o sa o testez usor, decupland baza tranzistorului mic de pe pinul uC si aducand curent pe baza direct de la +5V. Daca iar intra uC-ul in starea aia ciudata, atunci inseamna ca pe alimentare se intampla ceva si degeaba pun optocuplor). Daca pun un condensator de filtrare mai mare pe tensiunea de alimentare rezolv ceva ? Acum am un 1000uF / 16V, dar asta inseamna ca se strapunge fara drept de replica la 200 de V. As putea sa pun ceva de 330uF/400V, recuperati dintr-o sursa atx stricata. Asta ar trebui sa preia socul de tensiune respectiv - care inca nu mi-e clar in ce directie se propaga, unde-i plus 200V si unde-i -200V. Acelasi lucru ar trebui sa-l faca si condensatorul de aprindere, care in loc sa "stinga scanteile de pe platina", acum "ar trebui sa stinga supratensiunea de pe C-E". Ar fi o solutie sa fac montajul CDI clasic cu condensator de 1uF/1000V descarcat prin tiristor direct in primarul bobinei ? Toata investitia ar fi intr-un transformator ridicator de tensiune 12V/220V, as folosi un pin de la uC pentru a genera o frecventza pentru primar, redresare pe secundar cu punte de diode si gata descarcarea capacitiva. O sa mai apara problemele de genul tensiunii de autoinductie in bobina ?

Nu mă supăr cînd primesc sfaturi, ba acum chiar am mare nevoie. Am ajuns într-un impas de tip "Star Trek", adică un comportament absolut aberant al circuitului pe care l-am realizat. Pun Âşi schema, că face mai mult decît descrierea din vorbe. Acum apare fenomenul ciudat. Mai întai am facut probe punînd ca sarcină un bec de far, de 45 de Watti/12Volți. Ei bine, totul mergea perfect, aÂşa cum gîndisem de la început schema. La început becul era aprins, apoi, rotind de magnetou, senzorul Hall incepea sa dea semnal - acesta era prelucrat de uC Âşi dădea comanda la far, stingîndu-l pentru o fracțiune de secundă. Apoi am zis sa simulez Âşi cu bobină de inducție, ca tot aveam una prin casă. Ca să nu forțez tranzistorul, am înseriat becul de far cu bobina. Becul se aprinde, dau de magnetu - bobina da scînteie, insă becul se stinge de tot, apoi - surpriză - LM7805 se incinge ca draq, uC-ul la fel !!! Deconectez totul, refac procedura si aceleaÂşi rezultate - de cîte ori bobina dădea tensiune inversa de autoinducție, uC-ul intra in starea aia ciudată de consum mare de curent. Destul de robust, totuÂşi, la un moment dat a pierdut memoria flash, dar l-am reprogramat Âşi continuă să meargă. AÂşadar... CE SE ÎNTÎMPLĂ ? . Pe joncțiunea CE am avut si un condensator de 0.3uF-1000V si o dioda pusă in antiparalel, le-am scos dar tot degeaba se pare. Singurul lucru pe care incă nu l-am incercat este să mut sarcina in emitor, în felul ăsta poate e mai izolata tensiunea de autoinducție care dă peste cap uC-ul. O să pun si optocuplor, sa separ pinul de ieÂşire al uC-lui de circuitul inductiv, însă daca Âşocul respectiv se propagă pe alimentare si nu pe pinul acela nu prea mai am soluții.... Ce ziceți ? Cumva de la prima scînteie s-a închis circuitul de inaltă tensiune pe altundeva decît direct la masă si s-au străpuns parțial joncțiunile de la tranzistori, care permit acum accesul a 12V pe pinul de ieÂşire al uC-ului....

Mda... nu m-am gandit la problema asta pana acum, dar e destul de probabil sa se manifeste... mai ales ca am de gand sa pun modulul chiar in cutia cu bobina de inductie. Chiar daca l-as pune altundeva, fisa pana la bujie nu este ecranata in nici un fel si e o veritabila antena. Cu selectarea oscilatorului RC intern, de 1MHz, este o problema - pentru selectarea acestuia, trebuie facuta programare in "mod paralel", ceea ce nu se poate cu programatorul pe care l-am facut eu. Nasol moment... o sa incerc intai vreo ecranare mai jmechera, cu punerea la masa si a carcasei metalice a quartz-ului, dar daca zici ca nu i-ai dat de cap in felul asta, slabe sanse. In ce mediu ai incercat sa folosesti uC-ul ? Oricum, un mediu mai nociv decat descarcarea de inalta tensiune nu cred ca se poate. Alte solutii ? Daca fac decuplare galvanica intre modulul de aprindere si sistemul electric al motocicletei ? (Adica un oscilator de 50Hz - transformator 1:1, redresare, filtrare, pentru alimentarea uC-ului si a senzorului, cu masa separata si comunicare prin optocuplori cu etajul de putere de pe bobina) sunt sanse sa mearga ?