Anjin

Dap, ai dreptate CapOne avantajele unei tobe care "urla" fain sunt clare. Mai ales sunetul...pe un v2...cum zici si tu, demential. Si ok, tu faci lucrurile astea, dar cati fac ca tine? Pe de alta parte traim intr-o tara de maimute in care nimeni nu se mai gandeste la nimic decat la el. Si daca noi nu ne putem controla singuri ar trebui sa ne forteze cineva. Partea nasoala este ca si aia care incearca sa ne controleze sunt tot niste maimute care se gandesc ca "toti motociclistii sunt la fel. ce sa ne mai complicam, mai bine interzicem circulatia motocicletelor noapte si gata". Si apoi noi ne suparam, pe buna dreptate ca doar nu mai traim pe vremea comunistilor si tot asa. Funny story: ieri cand ma plimbam spre calarasi pe DN3 au trecut vreo 5-6 pe SS pe langa mine. Toti au depasit ilegal, unul singur a raspuns la salut, cel putin 3 aveau numerele ascunse si ii mai auzeam si la vreo 2 minute dupa ce ma depasisera. Ii auzeam in sensul ca nu imi mai auzeam motorul meu, pe care stateam dar ii auzeam toba aluia. Eh, spune-mi tu mie cum vrei sa ma respecte nea Gicu care conduce papucul, de ce ar fi el atent la "nebunii aia", de ce ar fi atent el la mine? De ce mi-ar face loc sa trec in fata la coada? De ce i-ar pasa de mine? Ca eu sunt doar un dobitoc ce piloteaza periculos si face un zgomot infernal. Ah, sau nu sunt? Si uite asa cercul vicios. Noi ne plangem de ei, pe buna dreptate, ei se plang de noi, pe buna dreptate. Strict din acest punct de vedere ziceam ca, ne-ar fi tuturor mai bine daca ar mai sta putin pe bara si dintre conservari si dintre motociclisti. Utopic stiu. Si da mi-ar placea sa am si eu toba aftermarket. S-ar auzi demential pe V2-ul meu.

Nici eu n-am dus-o la iernat. Chiar azi am facut o plimbare mica spre Calarasi pe DN3. La munca insa nu merg cu ea caci imi e mila in trafic sa o tot frec 1 a si a 2 a. Asa ma bag in metrou si citesc 1 ora pana ajung la munca . In alta ordine de idei, stiu ca o sa imi pun multa lume in cap si o sa starnesc multe zambete de superioritate insa legat de tobe zgomotoase si numere ascunse sub sa eu am o parere destul de simpla : permisul suspendat cel putin 12 luni. Punct. Orice toba aftermarket ar trebui sa fie street legal. Nu d-alea de curse sau mai stiu eu ce rahaturi artizanale care se aud la 3 km distanta. Orice numar ar trebui sa fie mereu la vedere si mereu curat.

Si uleiul meu face niste bule imediat dupa ce opresc motorul. Dar se "potolesc" destul de repede. @dihania: nu stiu exact pe unde vine cofetaria aia minune. Trebuie sa investigez cu prima ocazie cand mai ajung acolo. Deocamdata am auzit doar "poveti" de la o amica ce lucreaza la Tenaris si sta in Calarasi. Si o citez "super mari si super bune" ) Acum nah...pana nu incercam nu credem. Legat de 2V si 4L... eu m-am dat doar putin cu un 4L (Bandit) si mi-a dat o impresie de... "lin". Mai ales in turatii joase. Ce sa spun... m-au impresionat "manierele" motorului 4L. Nu te zmuceste daca iti scapa mana in acceleratie. Creste usor si frumos in ture. Dar parca prefer "badarania" motorului in V, care vibreaza, maraie, cu care trebuie sa fii atent cum rasucesti mansonul din dreapta ca te trezesti zburand cat ai clipi. Daca as trece la altceva si eu as trece tot la un boxer enduro. Mi-ar placea sa existe un boxer de 600 sau de 650 pe linia GS F-ului de la BMW. Din pacate n-au decat la peste 1000 cc asa ceva. Si ala deja mi se pare troleu.

it is a must dihania... mai ales de esti din Calarasi. Am auzit ca ati avea acolo niste prajituri foooaaarte bune. Cred ca trebuie verificat si asta

Dihania, asa ziceam si eu pana cand am (re) descoperit drumul vechi spre mare. DN3-ul , ocoleste foarte fain autostrada, coboara spre Calarasi, o trecere cu BAC-ul ( care pentru moto e lejera, nu stai la coada ) si apoi pe drumuri mai micute dar asfaltate (care nici nu sunt desenate pe harti mai putin detaliate) iesi fix spre Vama Veche si 2 Mai. Nici eu nu sunt deloc fan al aglomeratiei la mare de aceea de 1 Mai mai degraba ma duc spre munte. Dar anul asta am fost de 2 ori pe drumul mentionat mai sus. A fost pustiu in mare parte. A avut asfalt acceptabil, curbe si odata ajunsi acolo, un cort pe o plaja si gata. Done. Pacat ca apa tot plina de alge era....

m4v3rick cum se comporta M1-urile tale pe altceva decat asfalt? Tot oscilez intre o pereche de Sportec M1 si Roadtec Z6 INTERACT. Primele sunt mai ieftine dar mai "sport". Celelalte sunt mai scumpe dar mai "touring"...

Poate ma bag si eu la o plimbare sambata. Nu prea stiu inca daca o sa am liber in weekendul asta Daar, pana atunci ar trebui sa imi schimb cauciucul pe spate. Asta a facut o pana, am reparat-o, a mai mers o vreme insa la un moment dat am uitat sa imi verific presiunea in roti si am mers de la Tulcea pana la Bucuresti cu presiune scazuta, deformandu-mi astfel caucicul. Deci asta e cam praf. Acum... marimea cauciucului nu vreau sa mi-o schimb deci as ramane pe 160/60ZR17. Insa ma gandeam daca aveti din experienta vreun anumit producator sau vreun anumit model cu care v-ati impacat foarte bine. Motocicleta o folosesc in special la ture lungi. Nu merg pe circuit si nu ma dau "racing" Mesaj completat Nu mai pot sa editez postul anterior dar uitai sa va intreb daca, la capitolul cauciucuri, aveti expereinte ( bune/proaste ) cu METZELER SPORTEC M1

Hei, care e din Bucuresti si are un curvy naked galben cu plasa peste rezervor parcat in zona C Georgian?

Multumesc. Exact asta cautam.

Hei, imi cer scuze pentru raspunsul intarziat dar in ultima vreme am intrat destul de rar pe aici... Legat de genti e o poveste mai lunga. Initial am vrut H&B (crezand ca am dat eu peste o "afacere") dar pana la urma m-am ales doar cu suportii de la H&B si cu un top-case de 38 L adica destul de micut. Si asta la un pret astronomic pe care nu vreau sa mi-l amintesc Gentile laterale sunt SHAD (cred ca asa se scrie ) sunt insa neasteptat de faine. Le-am luat ca solutie de avarie cu 1 zi inainte sa plec in concediu si mai mult, nici macar nu sunt genti laterale sunt de fapt niste top-case-uri reprofilate ( pentru ca doar top-case-urile veneau cu placi adaptoare ). Insa datorita formei simple trec usor ca side-case-uri. Sunt inca destul de circumspect in legatura cu trainicia sistemului de prindere improvizat insa in 3000+ km nu mi-au facut nici o problema. Pe la sfarsitul primului post sunt poze cu SV-ul transformat in "tanc" /index.php?showtopic=424858 Cat despre SV... sunt 100% de acord cu ce spunea m4v3rick cateva pagini mai "sus". E o motocicleta geniala. Cel putin pentru mine asa a fost pana acum in primii 13k km facuti cu ea. Sper sa imi pastrez aceasta parere si peste ceva ani si mult mai multi km. De schimbat cu siguranta ca nu am nici un gand sa o schimb/vand. Si stiu ca se spune ca SV-ul nu prea e motocicleta touring. Adica desi Suzuki o incadreaza la sport-touring, e mai mult on the sporty side decat on the touring side. Well se prea poate sa fie asa... totusi se pot face ture destul de lungi cu ea fara probleme. Chiar si daca e naked.

Salut, nu sunt sigur ca am postat in aria corecta. In caz ca nu, rog un moderator sa mute topicul. Revenind la subiect, intrebarea este relativ simpla : sunt nevoit sa imi schimb avelopa spate si initial ma gandeam ca poate as putea sa fac singur aceasta operatie. Am citit insa ca ar fi nevoie de niste scule speciale in cazul rotilor ce au anvelope fara camera. Deasemeni dupa schimbare oricum ar trebui sa merg undeva sa le echilibrez. Deci... - e intr-adevar complicat/imposibil sa schimb anvelopele singur (presupunand ca nu am decat sculele "obisnuite" si nimic specializat)? - unde as putea sa fac aceasta operatie ? Am dat un search pe forum si nu prea am gasit decat oferte de vanzare anvelope nu si de service roti pt moto. Ma puteti ajuta cu un sfat in acest sens? Multumesc mult.

Imi cer scuze pentru postarile mai... lente. Ajung destul de rar si destul de tarziu in noapte la pc acasa. Va multumesc pentru feedback si promit ca voi incerca sa continui "Daca nu stii exact unde vrei sa ajungi, orice drum te va duce acolo" A doua zi ne-am trezit destul de tarziu, de inteles dupa o asa furtunoasa noapte. Ne simteam insa odihniti si gata pentru drum. Hmm sigur, gata insa mai sunt si bagaje de strans. Dupa mai bine de o ora de impachetat calagalacul chiar reusim sa ne si miscam... Las' ca o sa devenim mai buni si la asta. Planul vag pentru astazi era sa ajungem "undeva la Dunare". Optiunea numarul unu ar fi fost sa mergem inainte pe drumul neasfaltat si sa iesim in spre Cerna Sat si apoi Herculane. A doua optiune era sa ne intoarcem pe bucata asfaltata din DN66A pana in Petrosani si de acolo sa trecem muntii prin Valea Jiului. Incepator, pe o motocicleta de strada cu bagaje si pasager... ma gandesc ca e mai intelept sa aleg varianta a doua. Fac asta nu insa fara sa ma uit cu jind spre drumul salbatic ce se pierde in stanga spre munti si imi promit ca ma intorc pe acolo cu ceva mai potrivit pentru off-road. Amaraciunea insa imi trece repede cand incep serpentinele asfaltate impecabil. Mai trecusem si aseara pe acolo insa atunci, stresat poate de gasirea unui loc de campat si obosit dupa o zi de condus, nu ma bucurasem cu adevarat de curbe. Acum insa.... Atentie la caprioare : Drumul era complet pustiu... Cand au refacut asfaltul au prevazut inclusiv podete peste maulul Jiului de Vest(mult inaltat) pentru a putea sa treaca animalele dintr-o parte in alta. Desigur daca nu ar fi modernizat drumul, animalele ar fi continuat sa treaca pe unde ar fi vrut si nu ar fi avut nevoie de "ajutor". Dar sa nu intram in controverse. Nu vroiam sa parasim acel loc fara sa vizitam, macar rapid si Cheile Butii. Asa ca am facut stanga la un moment dat pe un drum de piatra si nu ne-a parut rau cand dupa 2-3 kilometri am ajuns la destinatie. Dupa un mic dejun bine-meritat la Cana Cheile Butii am luat-o pe jos pe traseul ce ducea in chei. Tare frumoase locurile cu atat mai mult cu cat "poteca" trecea exact prin apa. De fapt poteca nu prea exista deloc... iti alegeai singur drumul din bolovan in bolovan. Desigur ca eu am reusit sa ajung putin si in apa dar hei a fost a doua invioare. Si daca ajungeti pe acolo, va recomand cu mare caldura papanasii cu dulceata de afine. O sa va mearga bine toata ziua daca mancati asa ceva. Am continuat trecand din nou prin Uricani, Lupeni, Vulcan si celelalte orase miniere de pe langa Petrosani. M-a incercat un sentiment ciudat prinvind aceste locuri acelea. Martori ai unei glorii apuse, locuitorii ce inca au mai ramas in zona s-au adaptat cum au putut noilor conditii "capitaliste". Extraordinar contrasul dintre verdele viu al naturii divine si cenusiul decadent, mort al "naturii" create de om. Socialismul a decis ca oamenii au nevoie de blocuri falnice din beton pentru a fi fericiti. A venit revolutia si constructiile s-au oprit, exact asa cum au fost surprinse de evenimente. A venit capitalismul si deplangand "vechile" concepte, a decis ca oamenii au nevoie de informare si divertisment pentru a fi fericiti. Asa au aparut vechile cladiri antenele parabolice precum cipercile crescute pe un vechi trunchi putrezit. Acum oamenii sunt cu adevarat fericiti. Traiesc in aceleasi blocuri ceausiste dar au acces la libertate frate. Direct, via satelit. Intr-o zi de luni a vacantei, copiii se jucau cum si unde apucau. Si cum totusi trebuie sa existe un echilibru in toate, acesti copii, desi traiesc in blocuri negre, iesind pe balcon vad muntii falnici. Ramane ca si ei sa creasca la fel. Precum muntii. Era deja pranz cand ne-am hotarat sa plecam mai departe si sa urmam firul Jiului spre sud. Nu mai fusesem de cativa ani prin acest defileu si nu prea imi mai aduceam aminte mare lucru. A reusit insa sa ne surprinda placut. Desi asfaltul pe alocuri nu era prea bun, peisajele compensau ( as spune ca sunt mai frumoase decat pe Valea Oltului ) iar calea ferata ce aparea mereu sus jucandu-se intre versanti prin tunele si viaducte, ne amintea parca de faptul ca a existat si la noi o vreme cand se construia temeinic si altceva decat cutii de chibrituri pentru soareci socialisti. Ma intreb cu ce costuri ( de timp si bani ) s-ar mai face asa ceva in zilele noastre... Ajunsi in Targul Jiu ne invartiram putin prin parcul lui Brancusi, vazuram poarta sarutului da' nu am vrut sa ne tucam si noi acolo asa cum faceau atatia altii. Ne multumiram cu o poza la Masa Tacerii. Tiii ca bine era acolo la masa aceea. A tacerii. Adica unde se tacea. Da' pana la urma o trebuit sa plecam s-apoi fata mea atat a asteptat: -Unde mergem de aici? ce facem? -Mergem la Dunare. Sa vedem insa pe unde dormim. Mergem. Dar pana sa plecam din parc Andreea isi suna o colega care era de pe langa Drobeta Turnu Severin. Aflam noi cum e drumul... aflam ca mama ei sta intr-un sat la 5 km de Drobeta... aflam ca are gradina faina si deja campatul in spre Orsova parea un lucru mai putin atragator. Mai aflam ca din fundul gradinii dai direct in Dunare si ca s-ar vedea tare frumos apusul de acolo si deja gandul de a trece mai departe de Drobeta parea total nepotrivit. Bun sa mergem la mama Danielei atunci. Drumul national 67 Targul Jiu - Drobeta Turnu Severin ne-a surprins si el placut. Dupa cativa km liniari in care nu prea aveai ce face, apropiindu-ne de Motru ne-am trezit din nou pe niste curbe excelente. Era deja a 2 a oara cand simteam cat de limitati in optiuni sunt bucurestenii ce sunt obligati sa aleaga weekend de weekend "sa se dea" pe Cheia. Si cati dintre ei gresesc, cad, se accidenteaza din cauza aglomeratiei si a pilotatului fara grija pe un drum atat de circulat. Instinctiv am luat si eu mana din gaz si bine am facut caci in ultima portiune drumul devine extraordinar de prost. Nu avea gropi in sine ci denivelari foarte mari probabil de la masinile de tonaj greu. Ajungem deci incet in Drobeta unde tragem la primul Peco. Moment prielnic pentru plin, presiune in roti, un suc si o vorba cu Partizan. Inainte de plecare apucasem sa schimb mesaje cu 2 oameni. Partizan si Uzunu, amandoi oameni trecut prin multe calatorii pe moto si de la amandoi primind sfaturi foarte utile despre plecarea asta asa hai-hui prin tara. Ocazie deci sa ne strangem mana si sa discutam despre (desigur)... motociclete. La mine s-a termiant repede. Nu aveam de povestit decat de Matilda. La el s-a terminat mai greu...avand lucruri interesante de spus despre (multele) motocicletele sale. Ne-am despartit cu promisiunea ca ori de cate ori ne vom gasi in acelasi oras sa ne dam de stire. Multa sanatate si drumuri fara incidente Partizan Si pe negandite ziua se indrepta spre final. O zi in care am parcurs putini km insa pe un traseu (Campul lui Neag - Petrosani - Tg. Jiu - Motru - Turnu Severin - Simian) extraordinar de frumos si avand parte de drumuri 99% excelente pentru dat pe moto. Si am reusit sa ajungem chiar la timp pentru a privi soarele coborand printre blocurile Drobetei, inrosind apele Dunarii.

"Turistii nu stiu sigur pe unde au fost, calatorii nu stiu sigur pe unde vor ajunge" - Paul Theroux body {margin:8px} .tr-field {font:normal x-small arial}"Cat o mai fi ceasu'? Nu se mai face odata 6 sa plecam" Va aduceti aminte cu totii cand erati mici si nu prea puteati sa adormiti pentru ca urma a doua zi sa se intample ceva "mare". Eu pateam asta macar o data pe an inainte sa vina Mos Craciun. Ei bine starea asta revnise... spre dimineata ma tot trezeam fara ceas avand impresia ca "e timpul" ( eu in mod normal am nevoie de 2-3 alarme ca sa ma "convinga" sa ma tresesc sa merg la servici ). Si hai. Spalat fata cu apa rece, dus, o felie de paine cu nu-mai-stiu-ce, inca o data spalare pe fata cu apa rece, incarcat "desagii pe catar", mai spala-te o data cu apa rece ca sa fii sigur ca nu visezi, Doamne ajuta, go. Bucuresti, duminica (prea) de dimineata, strazi goale, in 2 secunde suntem la Petromul din-ainte de A1, in 3 secunde punem benzina si gata, chiar a inceput. Acuma da, stiu ce o sa imi ziceti, autostrada+motocicleta = moartea pasiunii si plictiseala ratiunii. Dar nu prea exista o alta varianta mai rapida sa ajungem la Ramnicul Valcea s-apoi nici mie nu imi strica o perioada de impreitenire cu va... Matilda in noua ei forma. Si tot asa kilometrii de asfalt se scurgeau sub roti cu tot cu gropile ocazionale din minunata autostrada, eu cu un ochi in spre gandurile mele si cu celalalt... la norii ce se imbulzeau spre Pitesti. Acum nu stiu cum e pentru altii pe motocicleta cand vine vorba de vreme da' eu sunt cu totul altfel decat cu masina. Ok, esti constient de vreme si cand conduci, iti doresti si atunci sa fie "vreme frumoasa" dar nu iti pasa asa tare. Mai degraba de ingrijoreaza "vremea" pentru destinatie, locul unde o sa iesi din masina. Insa cu motocicleta te apropii parca mai mult de "elementele naturii". Suna cheesy asa scris da' sa fiu al naibii ce aproape simti "natura" cand esti ud pana in oase sau cand mori de cald. Cum incepi sa adulmeci aerul si pandesti orizontul rugandu-te ca drumul sa te duca spre "poarta aceea de cer albastru" ce o intrezaresti intr-un colt de furtuna. Tot asa a inceput si jocul nostru cu norii din spre Pitesti. Ei turnau in oras, noi incercam sa ne strecuram pe centura spre iesirea catre Ramnicul Valcea. Insa la un moment dat, speriati de cateva picaturi am zis ca mai bine sa ne echipam. Eh si daca n-ati mai fost de mult la circ... ta-daaa uite pozele de mai jos Buuun, echipati noi cum se cuvinte plecam spre un Deal Negru inorat dar uscat. Drumul pe Valea Oltului era cunoscut. Cozia era si ea intunecata insa ploaia continua sa ne ocoleasca. Cotim stanga spre Voineasa si intram pe un drum nou si din ce ince mai frumos. Asfalt bun, peisaje frumoase, nori care se ascund in vai si lasa loc razelor soarelui. Incet incet ma obisnuiam si cu "troleul" pe care calaream. Barajul Bradisor: Am ajuns si intr-o "statiune" ce sunt curios cum arata noaptea. Vidra urma sa fie una dintre cele mai smechere statiuni din zona, in planul comunistilor. Acum... De acasa nu plecasem cu un plan clar... dar o prima idee era sa campam pe langa Obarsia Lotrului. Pe masura insa ce ne apropiam de locul cu pricina ni se parea o idee din ce in ce mai proasta. Locul era plin de praf de la utilajele de asfaltat, de muncitori si tigani. Era si galagie destul de multa...iar timp mai aveam destul, soarele era inca sus pe cer. Mergem mai departe spre Petrosani. Buun, mergem da' uite ca vine si prima proba speciala: macadam si pietre destul de mari si ascutite pe o portiune buna de kilometri intre Obarsia Lotrului si Petrosani... Nasol. Asta mica sarea din colt in colt de piatra aducandu-mi aminte ca ea e o "doamna", are cauciucuri de asfalt si e facuta pentru plimbari lejere nu pentru drumuri rupte incarcata aproape la greutatea maxima admisa. "E hai Matilda ca daca iesim aici cu bine o sa te tin pe asfalt, nu te mai duc pe drumuri d-astea". O minteam cu buna stiinta... peste cateva zile urmau Apusenii si drumul lor spre Padis... Insa am invatat rapid ca oriunde as ajunge si oricum ar fi drumul, pentru un incepator calmul si lipsa grabei sunt prietenii cei mai buni. Dai de greu, incetinesti, o iei mai pe margine stai calm mai ales in incheietura dreapta si privesti inainte. Si mergi mai departe. Fata mea insa se distra de minune. Click in stanga, click in dreapta "uite valea aceea, uite norul celalalt". Macar e frumos. Si daca stau bine sa ma gandesc peisajul a fost extraordinar in 90% din calatorie. Avem o tara tare frumoasa. Cortul ne-am gandit sa il punem acolo unde se va termina asfaltul pe drumul DN66A ce leaga Petrosani de Herculane. Acum, acest drum este unul foarte controversat. Pana nu de mult nefiind nimic mai mult decat un drum forestier dupa localitatea miniera Campul lui Neag, el trece prin mijlocul Rezervatiei Naturale Retezat. Neindoielinic din interese economice mai mult sau mai putin nobile ,el a intrat acum cativa ani intr-un amplu proces de reabilitare spre indignarea ecologistilor. Asa ca pana la urma lucrarile s-au oprit la intrarea drumului in parc si sincer nu stiu daca e bine sau rau. Cert este ca noi ne-am bucurat extraordinar de peisajul grandios si asfaltul impecabil. A fost un final excelent pentru o prima zi lunga si plina de... inceputuri. Avand cortul ridicat si focul facut, nu ne-a ramas decat sa ne savuram ceaiul in linistea serii...

Ok, stau si privesc "pagina" goala gandindu-ma despre ce urmeaza sa scriu si inca nu imi vine sa cred ca a venit momentul asta. Mai intai era doar o idee, un gand d-ala nebunesc " ce ar fi daca as avea o motocicleta si m-as plimba cu ea ". Insa mai repede decat gandeam, la nici un an de cand aveam permis, cu o motocicleta naked si cu pasager, m-am gandit ca nu se poate alta vacanta mai buna decat hai-hui prin tara. Vrand sa ma tin pe langa munti cat mai mult, planul a fost sa trec prin cat mai multe pasuri din cati mai multi munti din tara. Apas "Post new topic" cu teama marturisind ca sunt un incepator. Si in ale motociclismului si intr-ale pozatului. Dar nu contaeza asta prea mult, am gandesc ca poate o sa va placa si poate printre randuri isi vor gasi loc si alte vise ale unora dintre voi spre alte destinatii. Iata deci, povestea unui incepator pe drumurile patriei. In 2008 eram un veritabil lurker pe acest site. Citeam topicuri intregi de pe aria de calatorii, aria incepatorilor, dar si de la accidente si furturi. Totusi influenta primelor a fost mai puternica decat influenta ultimelor: vroiam si eu motocicleta. Apoi traseul a fot unul clasic, parcurs de multi deja. Categoria A luat undeva in noiembrie cu ultima tura de examinari. Motocicleta a venit in decembrie tocmai de la Targul Mures si, din fericire pentru mine afara inca nu era zapada asa ca nu am mai asteptat 2009 pentru a "ma plimba cu ea". Ce mai conta ca era nu frig de iti inghetau mucii pana sa apuci sa iti stergi nasul (desigur, spun asta doar metaforic... ) ce mai conta ca degetele le simteam numa asa cand incercam sa le desprind de ghidon...' cine mai zbura ca mine? nimeni. Au urmat luni in care ma jucam leapsa cu vremea: eu pandeam weekendurile cu temperatura de macar 3-5 grade sa plec, soarele imi zambea 5 zile pe saptamana cat eram la birou si ii tragea cate o ninsoare sau lapovita fix in weekend de imi doream sa fi locuit in Arizona. Am mai strans ceva kilometri, insa iata ca se apropia vara si odata cu ea ziua cand ar fi trebuit sa plec in concediu. Cu ea, Matilda, motocicleta.. Si cu ea, Andreea, prietena. In caldurile din iunie si iulie s-au topit si amestecat tot feluri de idei si planuri: sa mergem fiecare pe motocicleta lui, sa mergem doar cu Matilda, ce traseu sa urmam, cand sa ne luam concediul, putem sa ne sincronizam si cu alti prieteni si dincolo de tot aburul asta o intrebare mai grozava decat toate "chiar mergem?". 10 August si inca nimic nu era clar. Rack-urile si case-urile pe care le comandasem inca din iunie nu ajunsesera, din 2 motociclete ramasesem doar una, cort n-aveam asa ca nici nu ne mai ingrijoram de alte "amanunte" cum ar fi traseu clar, ce vedem, ce luam, ce nu luam. 14 August concediul incepea oficial in urmatoare zi, dar parca toate intamplarile neintamplate si neauzite pana acum la nemtii cei exacti si promti faceau ca "infrastructura" pentru bagaje sa nu fie inca in Romania. Si uite asa masina din parcare isi freca din ce ince mai increzatoare caucicurile de bucurie ca va vedea tara. Dar cand ma gandeam deja cum o sa ma amagesc eu la fiecare curba luata cu masina ca "lasa ca macar asa e mai sigur" iata ca primesc telefon de la "omu cu bagajele" ca au venit fiarele. Hopa... serios? Si e vineri seara... Start cronometru: fuga sa le iei, apoi cumpara si cort, saci de dormit, cauta prelata de nebun pe la magazinele Plus (desigur ca "nu mai avem, dar o sa aducem saptamana viitoare" ) intoarce-te acasa, apuca-te de montat rack-urile in fata blocului. Injura nemtii pentru instructiunile doar in germana, paseaza hartia Andreei - "n-ai terminat facultatea limbi straine? cum adica da, dar engleza si franceza? ce... germana nu era buna?" , ia hartia inapoi ca doar are si schema si nu degeaba ti-au dat aia din Poli diploma de inginer... Eheei hai ca se intelege ceva din desen si 'muttershaiben' dar nemtisorii mei care au sudat fiarele astea cred ca erau cam nedormiti. In vreo 2-3 locuri cativa milimetri "off" intre piese si alta cale nu-i decat aia veche romaneasca: hai trage de teava aia, tine asa, impinge impinge. Hai ca le-am prins. Deci chiar plecam? Parca tot nu imi venea sa cred. Ma gandesc ca ar fi totusi sa intreb de una si de alta pe altii care "au mai fost" si ii agasez pe Uzunu si Partizan cu cateva. Asa de control sa vad daca sunt sanatos la minte. Hm oamenii imi raspund chiar foarte promt. Imi dau sfaturi utile si mai presus de toate imi zic ca sa plec fara griji. Ok, asta e clar, eu pe drum si grijile acasa. Simplu. Ori suntem toti dusi cu pluta ori deja facem prea multi purici in Bucuresti... Bun si acum putem pleca... nu, inca nu. Mai trebuie sa merg sa iau side-case-urile ( despre care vorbisem cu cei de la magazin insa nu le luasem caci fara rack-uri n-avea nici un sens ). Sun si surpriza... -desigur, le avem, dar sunt la depozit si azi e prea tarziu sa vi le mai aducem. -ok, atunci maine dimineata? -ah nu, maine e Sfanta Maria, nu se lucreaza. Insa putem sa vi le dam fara nici o problema saptamana viitoare, la prima ora. -Multumesc domnisoara... dar e tarziu. Maine ar trebui sa fiu deja pe drum. Inchid telefonul si ma gandesc pe cine stiu eu sa aiba macar soft-side-case-uri... ceva orice in care se pot cara niste haine, un cort, izopren,saci de dormit argh... cum naiba a devenit lista asta asa lunga? Sambata dimineata, sarbatoare, magazine in Bucuresti inchise. Hai totusi sa sun si la unul de la Ploiesti. Au ceva dar de la alta firma. Sa vin totusi ca poate se pot adapta. Vin, ce sa fac? N-am prea multe sperante da' macar ma plimb pana acolo. E frumos afara. Si o sa imi lipseaca Matilda in concediul asta facut cu... masina. Ajung, omu imi arata ce are. Intr-adevar nu se potrivesc da' poate le pacalim cu niste placute adaptoare. Nici aia nu se lasa prinsa usor. Dar omu' meu nu renunta. Aduce si platbanda, mai o improvizatie si din nou metoda romaneasca iese invingatoare. Cand a terminat ma uitam ca prostu'. Nu imi venea sa cred ca magazinul ala nu era inchis, ca omul acela chiar isi dadea interesul si nu suferea de apatia tipica comerciantilor romani, ca gentile alea chiar stateau acolo ca Matilda din calut suplu gata de plimbari scurte s-a tranformat intr-un catar gata de drum lung. Am plecat de acolo iar pe drumul de intoarcere ma tot uitam in retrovizoare la "desagi" fredonand in casca nici eu nu mai stiu ce cantec. M-am oprit pe langa Otopeni cat sa fac o poza si sa dau un sms. "Maine plecam". Ajuns in Bucuresti radeam spre soarele ce era deja spre apus. In curand aveam si eu sa ma indrept intr-acolo. Si am plecat. Fara un traseu sigur sau GPS dar cu o harta clasica, asezata frumos in tank-bag. Fara prea multa experienta dar cu incredere si atentie. Fara sa ne uitam la prognoza meteo dar cu 2 costume de ploaie viu colorate. Fara sa stim "cum o sa fie drumul si locurile" insa cu increderea ca "dupa urmatoarea curba" vom vedea o Romanie frumoasa.

Faine pozele. Se pare ca ai prins si vreme ok. Insa vezi ca ai o problema, ti s-a indoit numarul... ar trebui sa ti-l indrepti...

Felicitari pentru aceasta tura. Pozele au fost si ele reusite. Iar pentru cei care intreaba de bani, nu mai intrebati. Omu' a zis foarte bine ca nu ei sunt problema principala. Discutii despre sume, planificari de bani ar trebui sa intre in scena abia cand deja sunteti hotarati sa mergeti intr-un anume loc si vreti sa va planificati mai bine calatoria. Asa, noi acum putem visa fara grija si fara "probleme monetare" Inca o data felicitari si drumuri cat mai faine data viitoare.

@m4v3rick: hehe exact asa am facut si eu pe restul drumului de unde am patit prostia... am bagat piciorul sub/pe levierul ala si m-am tot chinuit sa schimb vitezele. La inceput era mai spuky ca uitam ca nu mai am "bara" si mai apasam in gol cu piciorul ). Apoi am prins inapoi bucata sarita cu... poxilina ( un pachet intreg ) Vad ca tine deocamdata dar nu stiu cata baza sa am in asta. Ok, daca 3 oameni ziceti ca folositi suruburi o sa incerc si eu. Nu ma intereseaza prea mult estetica ma intereseaza sa tina. In vreo 9 zile plec in vacanta prin tara si o sa am ceva mii de km de facut cu ea. Sper sa imi termin vacanta la Cheile Bicazului la intalnire Gaura se poate face cu o bormasina normala sau trebuie ceva special? locul acolo mi se pare destul de mic...

Salut, multam GoogleBoy, intr-adevar pe google am incercat deja sa caut fara prea mult succes insa pana acum Am gasit la niste tipi din Cluj o pedala de schimbator de la un GSXR K1. Ei spun ca s-ar potrivi si pe SV dar eu nu stiu chestia asta. Aveti vreo idee?

Salutare. Am "facut-o" si eu Am reusit sa o dau jos pe Matilda. Din fericire nimic grav. Eram oprit pe marginea drumului, am pus aiurea cricul si ca bou' i-am dat drumul pe stanga. Rezultate: -maneta ambreiajului ciobita -schimbatorul de viteza rupt ( nu tot, doar partea pe care se pune piciorul pentru urcare/coborare in treapta de viteza). Din fericire nici eu si nici mobra nu am patit nimic altceva mai grav asa ca am putut continua drumul dupa ce le-am lipit cu poxilina. Surprinzator au tinut. Insa arata tare rau si as vrea sa le schimb. Mai ales pe schimbator nu pot avea baza pana nu il schimb. Intrebari: -stiti pe unde as putea sa gasesc piesele de mai sus la preturi rezonabile? -as incerca sa le montez singur insa sunt un complet wanabee legat de asta. Dar daca nu sunt operatii prea complicate, sunt dispus sa incep incet si sa invat caci apoi, ce-si face omu' cu mana lui... Vreun manual sau ceva sfaturi despre cum as putea sa fac asta? Cred ca circula prin primele pagini un manual de service pentru SV dar eu nu reusesc sa il mai gasesc Si complet off-topic, in august o sa fiu mai liber cu munca asa ca sper sa ajung si eu la una din intalniri, pentru inceput aici in Bucuresti si de ce nu si la cea "nationala"

Salutare, Va scriu aici ca poate stiti ceva, vreun zvon sau dati mai departe. Lucrurile stau cam asa: vreau sa cumpar un GS500 ( de preferat E dar merge si F ) model mai recent de 2001. Buget: maxim 3000 euro Stiu ca as putea sa aduc din Germania de banii astia insa as prefera sa ma uit mai intai pe piata interna. Suma pe care sunt dispus sa o dau este desigur in functie de starea motorului, an fabricatie, nr km, existenta unor optionale ( top-case, side-case sau macar rack-urile, alarma etc ) Daca stiti ceva care se incadreaza in liniile acestea dati-mi va rog un PM. Multumesc.

Traseul asta merita de fiecare data. O alternativa pentru Cheia (insa ceva mai lunga ) este valea Siriului. Unde ai prins ultimele 3 poze?

Bogdane excelente poze...cat despre muzica... sunt perfect pe aceeasi lungime de unda cu tine: Se potriveste perfect. Departe de mine gandul de a denigra Bucurestiul in sine. Am o problema doar cu unii dintre oamenii ce locuiesc in el... insa sa nu divagam de la topic.

Felicitari pentru noua achizitie. Deci pana la urma a fost Gladiusul. Tin minte ca atunci cand am vorbit inclinai mai mult spre cealalta candidata. Ce te-a facut sa alegi pana la urma V2-ul? Si o mica observatie... man, daca tu chiar ai in rodaj consum de 2.8-3% eu te invidiez sincer si deschis Pai eu nici dupa rodaj, la drum lung nu prea scad sub 4.2... teoretic acelasi motor de 650cc

Salut, eu am 26 de ani si SV650 este prima mea motocicleta. Daca e prea mult pentru un incepator? asta depinde de incepator. Eu as spune si da si nu. Cu siguranta ca trebuie sa ai foarte mare grija cu ea. Dar asta e valabil cu orice motocicleta. Imediat dupa primele iesiri i-am facut un mic review aici. (al 4lea sau al 5lea post de pe pagina).

Salutare, din pacate eu nu mai ajung la Sighisoara in acest weekend. Sper sa va distrati foarte bine si sa aveti vreme buna.