Anjin

Salutare. Unde mergeti duminica? As incerca sa ajung si eu. As bea si un suc... si mi-e dor si de voi.

La noi oricum nu exista reprezentanta de RE din pacate. Am vazut pe site la englezi ca se importa acum si modelul nou pe injectie. Ar fi interesant de stiut cat de robuste sunt modelele astea noi. Datele tehnice sunt interesante : http://www.royal-enfield.com/techdata.html Si cica consumul ar fi de 79 mpg...

Dap, Lupule am citit pe net cam ce spui tu despre DR. Ramane intrebarea... cum naiba fac rost de unul in RO? Cred ca l-as lua si nou daca as gasi undeva. In sua e vreo 5000 dolari adica sub 4000 de euro. Pai la banii astia se videau anul trecut motociclete SH... Dar da, stiu, noi nu suntem in sua si la noi viata trebuie sa fie mult mai complicata. Ma intreb daca exista in europa o tara unde sa se mai vanda de nou. Acolo probabil as avea sanse sa gasesc mai multe exemplare si SH...

Faina tura. 49 de zile este fenomenal de mult timp ( in conceptia unui salariat pe plantatia corporatista cum sunt eu ). Si 49 dezile dintre care doar 1 cu ploaie e deja un vis frumos ( in conceptia unui motociclist pe care prin Scotia l-a cam plouat 6 zile din 8 ) Eu mai am o nedumerire : cum v-ati descurcat cu hainele 49 de zile? Cazarea banuiesc ca a fost numai la pensiuni/hoteluri/hosteluri (caci nu vad echipament de camping pe moto ) insa vad ca nu ati avut decat 2 coburi mici si un tankbag. Cat despre drum, mi se pare o varianta chiar ok sa mergi pe autostrada si sa vizitezi orase mari. Daca asta ti-ai propus in vacanta atunci nu e nimic in neregula. Este irelevant ca altii fug de autostrazi si de orasele mari. Conteaza ce vrea fiecare. Oricum cred ca ti-a multumit si Hayabusa ca nu ai bagat-o pe cine stie ce drumuri neasfaltate Citisem undeva un top unde Viena era orasul European unde e cel mai fain sa traiesti (facilitati, transport in comun, curatenie, taxe, preturi). Dar si asta tine de experienta personala. khk care sta acolo de 4 ani o sa zica desigur ca e foarte tare orasul. E normal, altfel, daca nu ii placea, probabil ca s-ar fi mutat . Cineva care doar il viziteaza 1-2 zile si mai are si ghinionul sa dea peste oamenii care nu trebuie poate sa ramana cu ideea ca nu se va mai intoarce ca turist niciodata. Ceea ce nu stiu daca e chiar asa de rau chiar si pentru simplul fapt ca in Viena ai fost deja si mai ai multe muuulte alte locuri nevazute inca pe care poti sa le pui pe lista. In Europa... in lume... Pana atunci continua cu povestea si pozele.

Pentru ca vreau sa fie si usoara. Eu oricum nu merg asa repede. Cu naked-ul am fost pana acum pe drumuri asfaltate si imi este ok. Plus ca variantele de care spui tu sunt mai vechi. Ideal mi-ar placea sa gasesc una din 2008 sau dupa, cand am inteles ca s-a schimbat ultima data motorul . Dar astea cred ca sunt vise pentru ca din ce vad nici pe moto.de nici pe moto.it nu prea sunt la vanzare. Cred ca nu vor propietarii sa le vanda )

Hmm , Lupule multumesc pentru detalii. o singura chestie ma nelinisteste si sper sa nu ai dreptate : "nu e buna pentru drumuri lungi" . Pai...eu tocmai pentru asta ma gandesc sa o iau . Drumuri lungi si nu neaparat pe asfalt. Desigur, cu scaun schimbat si eventual si un rezervor mai mare. Ca sa merg prin oras sunt multumit cu naked-ul meu. Si chiar am mers la drumuri mai lungute cu SV-ul insa l-am tinut cam 95% pe asfalt. Acum as vrea sa mai scad procentajul asta... De aceea ma gandeam la DR. Hmm

Salutare, De ceva vreme tot citesc despre DR650. Si in sus si in jos peste tot pe internet. Suna foarte interesant si ma gandesc serios la el pentru urmatoarea motocicleta ce s-ar vrea putin mai spre "off-road". Acum am un SV650 de care sunt super multumit si pe care am dus-o prin multe locuri chiar si in afara asfaltului. Dar o cam chinuiam (nici un mod facut pentru off). Intrebarea mea este mai mult teoretica(deocamdata) : Daca as vrea sa cumpar un DR650SE cum as putea sa fac asta? Din pacate in RO noi nu se mai vand (presupun ca din cauza euro 3) si in fine chiar daca s-ar vinde presupun ca ar fi foarte scumpe. Ok so second hand. De unde? Voi cum ati facut?

M4verick, Tija, daca vreti va ajut eu cu un manual Haynes pentru SV650. Il am in format "de hartie" asa ca nu pot sa il trimit pe mail. E in Bucuresti. Din pacate eu nu sunt dar o sa ajung probabil in weekend. Daca vreti, facem cumva sa ajunga la voi sa va faceti cate o copie si mi-l trimiteti inapoi. Maverick, cand ajung acasa incerc sa gasesc paginile legate de soc si le fac niste poze.

# o sa divaghez putin insa nu ma pot abtine cand am citit aia cu "romanii sunt mai smecheri". Radu imi cer scuze ca deturnez topicul. LUV eu inteleg ideea din mesajul tau. La partea cu biletul ai dreptate. Corect ar fi fost sa plateasca. Insa restul presupunerilor sunt total gratuite. Si eu cred ca bunul simt sta in mult mai multe amanunte decat in plata unui bilet la intrarea intr-un parc natural. Apropo, intr-o lume "ideala" parcul ala natural ar trebui sa fie gratuit. Ca si multe alte locuri... dar asta e deja alta discutie. Acum eu inteleg de ce ai facut presupunerile astea... se inscriu in "tipologia" clasica a romanului. Cum este el vazut in afara si mai trist, cum ne vedem si noi insine. Dar pana la urma poate ar trebui sa incepem sa fim mai atenti. Nu o sa ne vada nimeni altfel daca macar noi nu o sa ne delimitam clar de imaginea asta. Astia care nu ascultam manele, nu mancam lebede si carora nu ne lucesc ochii dupa avutiile altora. Romania nu inseamna toate rahaturile astea. Eu nu cred ca romanii sunt mai smecheri. Din contra eu cred ca adevaratii romani s-au obisnuit sa se complaca in imaginea asta. Si nu mai stiu sa fie mandri ca sunt romani. Si sa isi creeze alta imagine. Pacat. Cat despre Tija, ai fost putin prea dur cu el. Eu il cunosc, e un baiat bun. Nu a fost prea frumos ce a facut dar sunt convins ca in alte circumstante o sa fie altfel.

Bai Radule, esti maestru. Trebuie sa vin sa ma inveti si pe mine formula aia magica... ) Cat despre tura... pana ne vedem la focul ala si ne spui live, ia baga aici niste amanunte: cate zile, ceva locuri ce "nu trebuie ratate" , ceva lucruri invatate "the hard way" ?

Tija, bine ati revenit acasa. Ma bucur ca ati avut o vacanta frumoasa, fara evenimente neplacute. Din poze am vazut ca ati calatorit destul de light. Ati avut cumva la voi si cort + chestii de campat? Daca da, unde le-ati pus frate ca nu se vad deloc. La anu' trebuie sa plec si eu cu mai putine. Cat despre intalnirea SV-urilor si m-as mai baga la una. Dar hai mai prin toamna asa septembrie-octombrie. Poate atunci ne strangem mai multi. Anjin

Pana la urma la mine nu a fost nimic grav. Dintr-un motiv sau altul (tot nu mi-am dat seama de ce) nu a plecat la prima cheie si tot incercand am reusit sa ud bujiile astfel ca nu mai aveam nici o sansa atunci. Dupa juma de ora de pauza in soare am incercat din nou si am reusit sa o pornesc, desi cu ceva greutate la inceput. O sa mai urmaresc sa vad ce si cum. Multam Stefan pentru sfaturi si pentru schimbul de cauciucuri. So far so good cu cele noi. @CapOne : apropo de releul despre care intrebai... la a mea (k8) se taie curentul la far atunci cand o pornesc. Cel putin eu asa imi aduc aminte din datile cand am plecat noaptea de undeva...

Nah ca am patit si eu prima belea cu SV-ul meu. Am fost azi pe la ea sa o pornesc si... surpriza... nu pleaca. Bateria e buna, trage insa motorul nu porneste. Ma gandesc ca a stat aproape o luna pe caldurile astea si s-o fi evaporat benzina. Dar nu ar trebui sa traga pompa alta? Pompa de benzina o aud cum zumzaie... pe bord nu am nici un led de avarie si nici o eroare afisata. In rezervor am ceva benzina ( cand il misc stanga-dreapta se aude ceva pe acolo ). Ah, in momente ca astea mi-ar fi placut sa am PRI. Aveti ceva sugestii?

Maverik ia pune si tu o descriere a traseului.... Spui ca unele parti sunt rupte altele sunt cu asfalt bun. Care anume? M-ar tenta si pe mine o tura pe acolo. Da' parca nu as scoate-o de pe asfalt mai ales ca ii pun cauciucuri noi So, pe ce drum ati fost si ce portiuni erau utilizabile?

La care steag te referi? La cel al Romaniei? De ce?

D3000, un singur obiectiv (18-105), nici un filtru. Majoritatea sunt facute din miscare de Andreea ce a mers ca pasager si trebuia sa isi omoare timpul cumva

Salut, multumesc pentru ganduri. @Mario: despre buget nu cred ca e locul sa vorbim aici. Oricum sincer spun ca nu am tinut seama exact de cat am cheltuit avand mai degraba girja sa nu "sarim calul" in nici o zi. Dar totalul nu l-am facut. Ce rost ar avea? Ma spetesc cate un an de zile la munca... macar 17 zile sa imi pese mai putin de aspectul asta. Insa, ceea ce vreau sa subliniez: pentru aceleasi traseu (si cred ca e valabil pentru orice traseu in vest), bugetul poate varia FOARTE mult de la un caz la altul ( de la un motociclist la altul). Si aici nu ma refer la diferente evidente intre stat la cort si stat la 5 stele ci la 2 oameni cu aceleasi preferinte. Insa : - conteaza perioada: initial noi vroiam sa mergem la mijlocul lui mai cand nu era high-time. Am fost in Iulie cand era varful. => absolut orice loc turistic avea preturile umflate. Cred ca doar mancarea (cumparata din super-market-uri) nu ne-a dezavantajat in privinta perioadei - conteaza drumul: noi ne-am grabit (mai ales la intoarcere ): asa ca ne-am luat vigniete sa putem merge pe autostrada. Dar daca ai macar un gram de timp in plus acest lucru NU merita dupa parerea mea. Drumurile nationale sunt in general, mai goale, mai interesante si cu asfalt bun. Iti trebuie insa ceva mai mult timp. - biletele de feribot sunt ca cele de avion: daca le iei inainte cu mult sunt mai ieftine. Feribot Amsterdam-Newcastle dus intors 2 oameni + moto, cumparat in iarna = 160 lire, cumparat in mai = 240 lire. Eu cum nu stiam cand o sa mi se aprobe concediul a trebuit sa astept pana ultima clipa so... varianta 2 - Combinatia cort+supermarket (pt mancare ) este in general foarte eficienta pentru a reduce costurile zilnice. Exemplele ar putea continua. Insa ce vreau eu sa subliniez este ca poti sa iti croiesti cat de cat bugetul astfel incat sa te incadrezi. Dar daca ai un buget mai mic, iti trebuie ceva mai mult timp.Eterna problema

Povestiri ar fi multe insa nu prea ma chinuie pe mine talentul la scris (din pacate) si cred ca preferati cum a spus si Tija pozele ce sunt mai graitoare. Asa ca o mai lungesc cu vorbele. Ah, cat despre poze, majoritatea sunt facute din miscare deci unele incadrari si compozitii lasa (mult:P) de dorit. Acum ma gandesc ca poate ar fi fost bine sa oprim mai des sa fotografiem cum se cuvine. Pe de alta parte, cand eram pe drumurile alea imi ziceam ca sunt nebun daca opresc. Epilogul... 7000 km, 17 zile, Ungaria-Austria-Germania-Olanda-Uk-Scotia, Autostrazi in mare parte numai la intoarcere ( Amsterdam-Bucuresti = 3 zile). Stiu ca nu e mare lucru fata de ce au facut altii insa pentru mine a fost o calatorie speciala. N-am plecat sa fug de ceva sa scap de ganduri sau de aici, nu am plecat sa imi "gasesc calea" sau rostul. Am ajuns si a fost altfel decat ma asteptam. M-am intors cu mai mult decat credeam.

Pai am facut cam 7000 km in vreo 17 zile ( dintre care 2 le-am frecat in Edinburg). Traseul a fost urmatorul : Bucurest-Timisoara-Viena-Frankfurt-Amsterdam-Feribot-Newcastle-Edinburgh-o_sumedenie_de_asezari_marunte_si_pustietate in jurul Scotiei-Edinburgh-Amsterdam-Wortzburg(probabil ca am scris gresit )-Budapesta-Bucuresti. In sau langa orasele scrise mai sus am si inoptat. Pana in Amsterdam am avut cazare in fiecare seara asa ca ne-au fost moca inoptarile iar programul zilelor era dictat practic de unde trebuia sa ajugnem sa dormim. Pe de alta parte, chiar si asa, sunt destule de facut. Poti sa mergi ca trenu pe autostrada sau poti sa o arzi pe drumusoare de gradul C sau D ( care la ei oricum sunt bine asfaltate). Desigur ca varianta 2 e de obicei mai placuta ochiului... Pentru mine a fost o noutate absoluta iesirea asta si la planificare si la desfasurare. Pana acum nu mai iesisem din tara. Am facut destule "inexactitati" si la planificarea drumurilor din Scotia ( care oricum a fost din start cam sumara ). Dar poate ca asa a fost mai bine. Despre Scotia ne-am luat o mica teapa ca citisem pe net ca e campatul liber oriunde. Asta e in teorie un mare plus fata de Europa ca te opresti unde vrei sa pui cortul si gata. Eh, e cam teapa treaba pentru ca in 80% locuri baietii au garduri aproape de drum. Si orice drum "de ferma" este cu poarta si lacat si nu poti sa treci ( sau nu e frumos sa treci) fara sa ceri voie. Plus ca daca te prinde o ploaie d-aia de-a lor nu iti mai trebuie nici un cort. Asa ca in privinta planurile noastre de acasa nu prea s-au potrivit cu fata locului. Cortul insa e util chiar si asa oriudne in europa. Chiar daca stai in campinguri si trebuie sa platesti ceva, acel ceva e MUUULT mai putin decat daca ai sta la orice hotel/gazda/cabana. Despre SV: s-a comportat excelent. Eu in general nu sunt de acord cu partea "dependent de asfalt" merge decent si pe alte drumuri atata timp cat nu e chiar hard core. Mai ales daca nu ai pasager e chiar ok. Al meu insa in vacanta asta a vazut 99% din drum asfalt. Insa chiar si asa eram curios sa vad cum o sa fie la drum lung cu naked-ul, pasager+tot calabalacul dupa mine. Eh, dupa tura asta pot spune ca mi-a dat curaj sa ma gandesc serios la ture si mai lungi. A mers ceas, a consumat intre 4,6 si...4 litri la suta, asa incarcat cum era era stabil la viteze mari. Fara probleme pe autostrada ( unde un 120 de bun simt insemnau 5900 ture iar un 105 de cruaziera 5k ture ) si fara probleme pe drumurile super virajate si inguste de la scotieni. Costul total al calatoriei nu il stiu ( si nici nu cred ca vreau sa il aflu ). Sa spunem insa ca s-ar fi putut reduce destul de mult din costuri daca am fi fost mai atenti la cazare (mai mult cort) si la mancare. Insa noi ne-am si lafait ca ne simteam in cocnediu. [Reclama ] Pentru cei pasionati de povesti sau poze... am pus un mic post la Imagini din calatoriile pe 2 roti : /index.php?showtopic=554958

Ne dam jos de pe Printesa fara prea multa ceremonie ( Desigur ca, neam prost ce suntem, nu am putut sa nu chicotim pe seama numelui vasului -Princess of Norway- si sa nu facem misto ca ne-am suit pe printesa) si dupa o vama prin care am trecut lejer ( singura intrebare fiind, aveti bilet de intoarcere si cand) sa intram direct in problema zilei. Aia toti merg pe partea gresita a drumului. Pe asfalt scria mare “DRIVE ON THE LEFT”. Mda bine drive drive dar si bisnuinta din mai bine de 10 ani are ceva de spus… Deh, in ciuda sfaturilor prietenesti primite de acasa pe sms “Nu fiti fraieri, sunati la politie”, ne-am hotarat sa facem si noi ca ei si sa ne lipim de stanga drumului. In jurul nostru lumea isi vedea de treaba asa ca ne-am vazut si noi de drum. Azi avem un traseu lejer, Newcastle – Edingurgh, ce urma sa serpuiasca printr-un parc national. Nici o graba, vreme buna si un drum nu prea circulat si cu asfalt bun. Poti sa iti mai doresti ceva? Da da stiu, enduristii si-ar dori sa nu fie asfalt deloc. Insa Matilda mea se bucura. Concentrare maxima la semne si reguli ( bai nene au astia semne pentru orice. Unele mi s-au parut chiar periculoase… pana citesti nuvela de pe placuta risti sa dai cu oistea in gard ) Si da-i inainte spre granita cu Scotia. Ta daaa, nu ne vine sa credem. Ne invartim pe acolo, ne pozam in fel si chip. Chiar am facut-o. Am ajuns in SCOTIA!!! Hai sa luam si un capucino de la “boarderer”. Hai sa dam si un mesaj acasa cu “au reusit nebunii”. Gata? plecam. Sa inceapa vacanta ! Si de bine ce a inceput drumul s-a termiant destul de repede ajungand in Edinburgh locul unde trebuia sa stam o zi ( singura fara mers pe moto ) pentru viziteala, spalat, curatat etc. Ii dau garminului sa miroasa adresa campingului unde urma sa stam, asta micu o miroase, zice ca stie unde este si… ne duce intrun cartier mic rezidential,pe o straduta care este…dead end: Noh, fara suparare Garmine, eu cortul aici nu mi-l pun. Ne invartim pe loc pe acolo si manevrand sa scot motocicleta de acolo mai ca o scap pe partea dreapta eu fiind cu ambele picioare pe pamant insa din cauza greutatii si manevrei gresite ea ducandu-se pe o parte. Eu ma zbat ca pestele in navod sa o ridic, ea nimic iar Andreea in spate trezita din somnolenta cam intrase la banuieli ca se intampla ceva “ce faci? ce faci? cadem! ” Eh n-am cazut dar nici mult nu mai aveam iar localnicii din zona cred ca s-au cracanat de ras vazand “cosmonautii” cum incearca sa tina tramvaiul cu partea cauciucata in jos. Cu gandul inca la show-ul pe care l-am oferit ma apropii de o intersectie unde urma sa fac la dreapta. La semafor rosu. Eh, ca un sofer bun si cuminte ce sunt, o scot din viteza si ma apropii incet de semafor gandindu-ma ca nu mai am chef de surprize si avand luminata idee sa ma opresc pe… banda 1 adica, nu e asa, pe partea dreapta a drumului. Ei bine… in multe locuri din lume asta ar fi fost corect. Dar la ei NU. Imi dau seama de inteligenta demonstrata abia cand sunt pe loc, pe contransens asteptand la rosu si vazand din fata masini care faceau stanga pe drumul meu, fix spre noi. Ala din prima masina contrariat putin si el de idiotul pe motocicleta care sta relaxat la semafor pe contrasens nu claxoneaza ci ma ocoleste cu calm. Ceilalti conservari il imita. Probabil ca de turisti dusi tot au parte… Scapam usor din situatie dar gandindu-ma ca in alte circumstante am fi putut sa fim afis… imi zic foarte serios sa am mult mai multa grija. Ajungem in camping, un loc foarte curat, cochet, cu iarba verde si cu iepuri in dotare. Urmeaza 1 zi jumatate de leneveala si plimbareala prin Edinburgh Dupa pauza asta planul era destul de neclar, singura “regula” era ca incercam sa dam roata Scotiei in sensul acelor de ceasornic ( ca sa fim mai aproape de apa… deh ) si sa ne oprim pe unde vrem cand vrem. Singura chestie era ca peste 8 zile trebuia sa fim inapoi la feribot. Asa ca am mers pe tot felul de drumuri, de la autostrazi la single – trackuri, am dormit de la cort la B&B-uri si chiar la oameni, motociclisti pe care nu ii cunosteam deloc inainte (vazandu-i prima data la o intalnire de-a moto din Scotia la care am particiapt si noi) dar afland despre excursia noastra au zis “if you pass near my house, you can crash at my place for a night. I have a free room”. De 2 ori ni s-a intamplat asta. Si nu au facut-o pentru ca le paream noi saraci sau pentru ca nu paream ca ne descurcam ci pur si simplu pentru ca stiau si ei probabil cum e sa fii pe drum. O data chiar am dat curs invitatie. A doua oara drumul ne-a dus mai departe de locatia unde erau gazdele. Si apropo de motociclisti, la intalnirea la care am participat, am fost probabil cei mai tineri de acolo. Ma uitam in jur si vedeam oameni de toate varstele insa cu precadere trecuti de 30-40 de ani. La fel si pe feribot sau pe unde ne mai opream. La imbarcarea de la intoarcere am stat de vorba cu o domna trecuta cred de 60 de ani, cu parul alb si… in costum de piele, care calatoare pe motocicleta ei. Ok, poate o batranica in costum de piele nu e chiar cea mai minunata priveliste pentru ochiul tanar , insa ideea din spate era ca tanti aia avea calarea motocicleta prin lume la varsta ei. Despre drumuri nu pot sa spun decat ca oamenii aia au fost dusi cu pluta pe alocuri. In foarte multe cazuri pur si simplu nu au stricat terenul deloc. Ca era super deal, ca era vale, ca erau tot felul, n-a contat. Doar au turnat o palma de asfalt, i-au tras niste semne cu “Blind summit”, “Hidden dip” etc etc si gata. In consecinta poti gasi in Scotia veritabile roller-coastere si trebuie mare stapanire cu acceleratia ca sa nu iti dai seama ( prea tarziu ) ca in Blind summit-ul ala anuntat, drumul o ia in dreapta si tu esti deja cu roata fata in aer si o iei drept in rapa. Oricum, baietii sunt acoperit, te-au avertizat de vreo 3-4 ori inainte de loc cu pricina. Apoi, fiecare drumusor aproape este asfaltat, fie el facut “single-track” adica drum cu o singura banda si locuri de depasire si incrucisare. Ajungi intr-un loc d-asta, te uiti in fata, daca vezi ca vine cineva te opreti si astepti sa treaca, apoi treci si tu. Ma gandeam zambind ca daca s-ar face la noi asa ceva s-ar intalnii bizonii fix intre locurile de trecere si s-ar claxona si flash-ui care sa dea inapoi. Drumuri pe placul meu... [Argh... sorry but you have posted more images that you are allowed to]

Nu, ne-am intors duminica noapte. Iar luni am plecat la munca. E fain ca nici nu am despachetat totul acasa...

Sunt motociclist incepator si m-am gandit ca anul acesta sa incerc sa ajung pe motocicleta pana in Scotia. Anul trecut tura in jurul tarii mi-a ramas in suflet. Acum Scotia este o destinatie necunoscuta, departe si unde se conduce pe partea gresita a drumului. Oare cum o sa fie? Prietenii imi spun ca mai bine iau avionul, ca "s-ar putea" sa ploua, cativa mi-au spus "ce tare!! da' esti nebun" . Prietena se pare insa ca e la fel de nebuna ca mine asa ca mi-a zis ca da, sa merg si sa o iau si pe ea cu mine. Zis si facut. Cu vreo 2 zile inainte de plecare il trag de maneca pe Semaca ( care fusese pe moto pana in Irlanda si ne-a povestit atat de frumos drumul sau) sa il intreb de una de alta, cum e cu drumul, cum e cu feribotul. Omu’ imi raspunde ca sa nu imi fac griji, o sa ma descurc… da sa iau un GPS cu mine ca e super bun, mai ales la evitat drumuri cu plata si la scos din orase intortocheata. Uhmm… ok bun sfat. Semaca stie ca doar el a fost si e patit. Incerc vechiul meu ASUS si desigur ca nu mai merge cum trebuie. Caut pe net simptomele si gasesc ca e un bug comun modelului si oricat am incercat sa il “repar” urmand indicatiile n-am reusit. Bun, altul nou parca nu mi-as lua ca de banii aia intra multa benzina… Hai ca imprumutam unul. Garmin. Yey… “iubesc” garminul. in drum spre casa ii dau de curiozitate sa imi calculeze ruta dintre Bucuresti si Amsterdam. Cica nu poate. Excelent. Nu e nimic, il las in plata Domnului si ma gandesc ca o sa ne invatam unul cu altul. Acum oricum e prea tarziu sa mai facem altceva. Maine de dimineata plecam !!! si… pe la 12 ziua, reusim sa ne urnim din fata blocului. Nu-i bai, pana la Timisoara nu e chiar asa departe iar acolo ne asteapta domnul Bofan , bun prieten, timisorean prin adoptie. Apucam drumul Pitestilor si facem primul popas la (deja) obisnuita benzinarie OMV din-ainte de Cozia, pe valea Oltului. Olt care era destul de suparat…iar odata ajunsi in Transilvania norii cenusi ne anunta ca ar fi bine sa ne punem costumele de ploaie. Continuam apoi prin Sibiu, Deva, Lugoj si ne apropiem de Timisoara tocmai spre sfarsitul zilei. Intram in oras pe la 8 seara, ne oprim sa respiram putin si ne amuzam de semnele gasite in urbe. Il sun pe om. Imi da o adresa. INcerc sa o introduc in… Garmin ( cu parere de rau n-am reusit sa devenim atat de apropiati incat sa ii dau un nume ), dar nu reusesc sa selectez orasul. Eu incerc sa il conving ca Timisoara exista si chiar ne aflam in ea. El nu ca vrea doar POSTAL CODE/ STATE si altceva nu. Ei…dar n-am terminat Automatica degeaba… ii dau un reset cum se cuvine si incepem sa ne intelegem. Din fericire Bofanul s-a gandit sa ne cazeze intr-un loc foarte propice, avand casa langa fabrica de bere Timisoreana. Lasam deci calabalcul si ne mutam peste drum la un pahar de vorba si unul de bere. Intre timp apar si Tija si Loredana SV-isti din Timisoara pe care numai ce ii cunoscusem in iesirea de la Hateg cu 2 saptamani in urma. Imi zic ca e misto ce fac eu, imi ureaza bafta si sa ma intorc cu bine acasa. O fi misto, da’ eu inca nu realizez nimic. Pentru mine (inca) este o plimbare asa, putin mai lunga dar tot “pe langa casa”. Hai la somn ca e mai bine sa nu ma mai gandesc. A doua zi planul era sa plecam cat mai de dimineata (am plecat pe la 10 jumate) ca sa iesim pe racoare din tara (a fost intr-adevar racoare ca ploua mocaneste), sa taiem Ungaria pe autostrada ( am mers 40 km pe autostrada si restul pe drumuri nationale) si sa ajungem pe langa Viena unde ne astepta HoneyBanii. Acuma despre Ungaria nu am pareri foarte bine cizelate. N-am plecat cu idei preconcepute si pe de alta parte nici nu am fost dezamagit. Nici de locuri nici de oameni. Pot spune ca am mancat un gulas excelent pe malul Dunarii, ca baietii au autostrazi foarte bune ( aveam sa aflu la intoarcere) dar ca munti vad numai cand inchid ochii si viseaza, sau cand trec granita la vest sau la est… Poze din Ungaria nu prea am caci ne-a plouat in mare parte din drum. Nu tare ci doar asa cat sa ne bucuram cand se mai si oprea. Trecem pe nesimtite in Austria si ne gasim drumul spre HaneyBanii ce ne astepta cu drag si cu o locatie linistita, casa langa padure si curte cu iarba mare si verde Ziua s-a terminat cu participarea noastra ( scurta ce e drept ) alaturi de alte mii de entuziasti la un mare festival muzical pe insula din Viena. Un fel de BESTFest pe steroizi. Multe scene, multe formatii, multa lume, mult alcool, mizerie, inconstienta, imbulzeala si mult miros urat. Din putinul timp petrecut acolo, concertele in sine insa au fost interesante. Buuun, a 3 a zi si planul era sa mergem vreo 850 de km pana langa Frankfurt unde aveam cazare in casa unui coleg de servici ce era plecat… la munca in Romania. Ironic Ok, 850 de km n-am mai facut niciodata intr-o singura zi pana acum. Trebuie sa tragem tare. Yeah right. Deja un trend, pe la 10:30 inca ne rataceam pe drumeaguri de categoria C ( asfaltate impecabil oricum) ce serpuiau printre viile si satele de langa Viena. Pe la pranz reusim sa prindem autostrada insa numai dupa cativa km nu rezistam si facem dreapta la Ybbs, trecem Dunarea si continuam drumul spre Linz pe malul stang al fluviului. Drumul national, excelent, plin de curbe soare si motociclisti. Din Linz decidem sa continuam pe drumul vechi spre Passau (motivandu-ne alegerea prin faptul ca “uite, pe harta autostrada ocoleste cel putin 40 de km… drumusuorul asta o ia pe de-a dreptul). Sa fim seriosi, orice motociclist “intreg” la minte ar amana autostrada pana in cel mai tarziu moment posibil. Pentru noi, acel moment a venit dupa ce am intrat intr-o Germanie a carei echipa de fotbal ce tocmai se pregatea sa rupa Anglia la Campionatul Mondial. Ei, desigur, nu stiua inca insa cred ca o simteau. Cu 400 si ceva de km ramasi si cu soarele deja spre miaza noapte ne-am suit si noi pe autostrada preagadindu-ne de ceva anost. Cand colo… surpriza, poate ca nu erau curbe, dar erau paduri, poduri peste Dunare, viaducte si tot felul de privelisti ce nu te lasau sa te plictisesti. In seara aceea am dormit langa un lan de grau, unul de capsuni si unul de zmeura. Soarele de luni era deja sus pe cer ( mai mira pe cineva?) cand ne-am desprins de cochetul orasel German unde am inoptat continuand spre Vest. De aceasta data scuza pentru care nu am “tras tare” pe autostrada a fost valea Rinului. Pai cum sa fim atat de aproape si sa nu cedam tentatiei? Ce daca azi ar trebui sa ajungem in Amsterdam? O sa ajungem, ca de acum ziua e lunga si lumina este pana spre 10 noaptea. Buun fiind Rinului o granita naturala de mai bine de 2000 de ani ( impreuna cu Dunarea a reprezentat multa vreme granita continentala a Imperiului Roman) omul si-a facut socoteala ca nu exista loc mai potrivit pentru un castel. Si urmatorul ruler de pamanturi, sau vecinul sau, hop alt castel. Si tot asa… astfel incat zona Loreley abunda literalmente de astfel de edificii. Noi le-am pierdut numarul si ne-am pierdut si noi pe drumul de asfalt ce imbratisa (uneori al propriu) drumul de apa. Intram in Olanda, si ne minunam de autostrazi ( pentru o tara asa mica au o gramada) si de vant. Ajungem in Amsterdam unde Neba ne astepta cu drag. Parcam catrafusele si atacam orasul. Red Light district (sau ce a mai ramas din el), zona centrala, straduele si canalele mai linistite. Adevarul este ca vanzoleala se concentreaza numai in zona RL. Multi turisti veniti ca la …teatru. Si de fapt este un fel de teatru, sau mai degraba de zoo. Gasesti, in vitrina, tot felul pentru toate gusturile. E ok sa te plimbi printre ele, sa te opresti sa le “admiri”. Cam orice e permis mai putin sa le faci poze. In acest caz risti sa te trezesti cu un pahar de pipi peste tine si aparat. Asta n-am experimentat eu personal dar am inteles ca asa fac. Au borcanul pregatit. Interesant este ca primaria vrea sa “curete” zona de “cea mai veche meserie din lume”. Si modul in care s-au gandit sa fac asta nu este unul abuziv ci pur si simplu asteapta pana cand una din case da faliment si devine vacanta. In momentul acela o cumpara primaria si o transforma in orice altceva. Asa se face ca mergand pe unele strazi poti vedea vitrine cu fete goale si vitrine cu tablouri… una dupa alta Daca te indepartezi putin insa de Red Light, parca ajungi intr-un alt oras… linistit si am inteles eu si sigur. Noi cel putin n-am avut probleme plimbandu-ne aproape de miezul noptii. A doua zi este cu putina ploaie dimineata insa nu prea multa astfel incat soarele ne surade in timp ce cautam lupta cu morile de vant… iar apoi, pe feribot, nu cu mult inainte de miezul noptii, ne lumineaza drumul spre vest cu ultimele sale raze. De maine suntem in Britania.

Dragi prieteni, ne-am intors. 7000 km in 17 zile si SV-ul s-a tinut tare. Nici o problema in afara de cauciucul spate care e praf acum. Dar dupa calculele mele are deja vreo 12k din care mai mult de jumatate cu pasagera si greutate. @Tija: imi pare rau ca la intoarcere n-am mai dat nici un semn. Insa am tras tare si ne-am intors de la Amsterdam la Bucuresti in 3 zile ca sa prind serviciul (mama ei de munca... ). Nu am mai trecut prin Timi... am tinut direct drumul Arad-Deva.

Nu trebuie schimbat claxonul. Trebuie doar mutat... intr-o zona mai putin calduroasa. Intr-adevar e o problema comuna

Salutare, Didi are dreptate cu accesul motocicletei. Si eu mi-am lasat motocicleta in Tulcea, de fapt langa Tulcea, la cineva cunoscut in curte. Ideea este urmatoarea : - daca pleci "direct" doar pentru Delta , nu prea are rost sa mergi cu moto. Drumul e foarte frumos dar daca nu cunosti pe nimeni in Tulcea e mai nasol cu parcatul. - daca pleci "in plimbare" cu moto si vrei sa ajungi si in Delta atunci sigur merita sa cauti si sa gasesti o solutie pentru lasat moto. Eu eram in varianta 2. Cateva amanunte: -drumurile din Dobrogea sunt EXCELENTE pentru moto. Redpik sigur stie mai bine care si cum si ar putea as dae detalii, insa eu tin minte uneel pline de curbe si cu asfalt bun. -Tulcea nu e chiar ultima locatie udne se poate lasa motocicleta. Se mai poate merge o buna bucata pana la Mahmudia sau chiar Murghiol si se ia vaporasul de acolo. Tin minte ca cel putin in Mahmudia vazusem de pe vaporas parcare ce parea ... pazita. Aas ca ar fi solutii.