binox

Eu nu ma chinui ca sa fac din Ij japoneza sau avion, stiu ca nu rezista dpdv mecanic, dar fiind proaspat inginer electronist mai exersez si eu niste chestii. Stiu ca nu se merita un Ij cu procesor, dar daca tot il am de ce sa nu incerc, mai ales ca mai invat niste lucruri. In schimb aprinderea simpla fara platina, aia cred ca merita efortul si banii pana in 300.000 Am deja cel putin 1500km de cand n-am mai reglat avansul, ultimii 700km, i-am facut saptamana asta la drum lung cu pasager si singura problema tehnica pe care am avut-o a fost ruperea cablului de ambreiaj, da asta se poate intampla si la o japoneza. Pana strang bani de o japo la care sa nu mai mesteresc atat, mai trag de Ij-ul asta cat o mai merge.

Ij monocilindric, 80km/h afara, in oras deobicei respect limitele legale de viteza

Pt a avea acces la magnetou trebuie sa desfacut capacul din dreapta? Ce fel de voltmetru mi-ar trebui? Acum am un multimetru analogic din ala mic si prost, si 2 digitale unu mic si unu mai mare, cu capacimetru si temp, etc, dar ambele sunt ieftine , nu-s de firma. Eu am masurat cu ala digital mai mare, si mi-a dat 7V da oricum nu cred ca erau mai multi pt ca becul se aprindea slab. As putea sa incerc sa masor cu osciloscopu da e mai complicat pt ca tre sa trag un prelungitor din casa pana afara. Mai am o intrebare, de data asta mecanica: la pedala de schimbare a vitezelor lipseste arcul(sau e sarit de la locul lui), la Ij stiu unde este pozitionat dar cum minsk n-am desfacut niciodata n-am idee. E cumva asemanator ca la IJ , adica trebuie desfacut capacul din dreapta al cutiei de viteze?

Un sistem de aprindere cu avans variabil functie de turatie , cu procesor, vreau sa-mi fac eu la Ij-ul monocilindric. Prima parte am facut-o deja, am renuntat la platina si mi-am facut o aprindere bazata pe senzor optic (din capace de pix , led si fotodioda) Acum am 2 mari dileme: 1) cam ce curba de avans ar trebui sa folosesc? (eu ma gandeam la ceva de genu o variatie liniara intre 2mm pt pornire si vreo 5.5-6mm pt turatia maxima, da nu stiu daca e solutia optima; am niste grafice cu avansu centrifugal de dacie si lada si ambele au variatie liniara, cel putin teoretic) 2) in ce pozitie a pistonului ar trebui sa emit semnalul catre microcontroler care-mi calculeaza intarzierea pana la comanda scanteii?; in functie de pozitie ar trebui scoasa si o formula care sa calculeze avansul din mm in intarzieri pe care sa le execute microcontrolerul dintr-o harta, in functie de turatie. Momentan posed 2 microcontrolere atmega32 (in capsule diferite), stiu ca sunt prea performante pt sistemul de aprindere(ar merge cu unele mult mai simple) dar daca tot le am poate pe langa sis de aprindere mai bag si alte functii gen voltmetru cu leduri , turometru etc.

Sa conectezi o aprindere electronica de minsk cu una de dacie e o tampenie mare de tot si aproape sigur nu o sa mearga sau in cel mai bun caz o sa mearga mai prost decat fiecare in parte. Totusi daca vrei scanteie mai buna s-ar preta o aprindere CDI cu ridicator de tensiune. Variantele fara ridicator de tensiune care am vazut ca se folosesc la multe japoneze nu cred ca se preteaza la Ij pt ca difera constructia alternatorului ( la japo tensiunea de c.a. debitata de alternator e considerabil mai mare decat cea de la IJ) Prin revistele Tehnium erau o groaza de scheme de CDI dar mie mi-a fost lene sa construiesc una si oricum nu cred ca merita efortul. Aprinderea mea fara platina am facut-o cu tranzistor exact ca cele de dacie. Daca-ti montezi 2 aprinderi de dacie o sa ai o scanteie mai buna si uzura mai mica la platini(la uzura pastilelor ma refer , uzura camelor e aceiasi) La jupiter cred totusi ca cea mai buna solutie e folosirea unei aprinderi de trabant cu senzori inductivi. La Ij-urile noi am vazut ca le baga din fabrica aprinderi asemanatoare cu cele de trabant dar la noi nu se gaseste asa ceva. O aprindere de trabant + un avans centrifugal+ modificari pe la carburatie si eventual tobe ar apropia jupiterul de performantele yamaha rd 350 dar din pacate nu rezista prea mult piesele astea rusesti.

Eu am masurat tensiunea care ajungea la bec cu un voltmetru de c.a. si indica 7V cand motorul era turat. Data viitoare o sa incerc sa masor borna 02 sa vad care-i treaba; modulul de aprindere nu cred ca e defect, pentru ca e aproape nou, a fost folosit f.putin.

Un prieten si-a luat un Minsk dar are probleme electrice De pornit, porneste, merge da lumini nu are de loc. Defapt intr-o pozitie a comutatorului de lumini, se aprinde un bec de spate si ala de pozitie din far,dar becurile se aprind slab, am masurat tensiunea si e 7V cand motorul e turat. Tensiunea asta mica poate fi din cauza magnetoului sau doar contacte oxidate? Am gasit aici pe forum o schema de minsk dar nu am reusit sa identific toate elementele cum ar fi : - 27 (am gasit pe motocicleta in cutia din dreapta o chestie rotunda cu 3 fire , e cumva releu de semnalizare?) -26 probabil e o siguranta da n-am gasit-o pe motor -24 o fi claxonu? -9,10 am banuit ca e bobina si fisa da bobina n-am localizat-o inca As mai avea nevoie si de o descriere a firelor care ies si intra in cutia cu aprinderea daca are cineva asa ceva, in special ma intereseaza care este iesirea de tensiune din magnetou ( + cum ar fi la cele cu baterie da aici am inteles ca e instalatie in c.a.) De unde ar trebui sa incep identificarea problemelor? (cel mai mult ma ingrijoreaza tensiunea mica de la becuri) Multumesc anticipat!

Daca are nr vechi inseamna ca e inscrisa in circulatie => nu e infractiune sa te plimbi cu ea (eventual platesti amenzi pt, revizie, asigurare etc) Chestia cu radiatu nu inteleg de ce ai platit 500000,da asta o sa aflu si eu in curand daca trebuie sau nu.

Am trimis un mail la chinezi sa-i intreb de preturi si mi le-au comunicat: If you order 12 units , our price of M1M and M1Super with right sidecar are US$2780.00/unit and US$2880.00/unit CIF Main City. If you order 12 units , our price of M1M-B and M1Super-B with right sidecar are US$2880.00/unit and US$2980.00/unit CIF Main City. Our price is including the shipping and insurance from China to your area. If you need flat grey, flat tan, flat green and no chrome, please add US$100.00/unit. Da la asta se mai adauga vama, tva, omologare, etc , parerea mea Nu merita!

Circuitul ala se numeste astabil si nu bistabil pt ca el defapt nu are nici o stare stabila; oricum nu merge montat direct unul din ala pt ca becurile de semnalizare cer un curent mult mai mare decat ledurile din " licurici", deci trebuie facuta o reproiectare dar cel mai simplu se foloseste un LM555 si ca tranzistor de putere un MOSFET ( merge si cu bipolar da probabil trebuie 2, acum depinde de ce tranzistor gasesti) Cel mai simplu s-ar putea sa fie totusi cu un releu de dacie da asta nu stiu cum se leaga ca n-am avut curiozitatea sa-l verific pana acum.

Nu stiu cum e la voshod exact da in mod normal sageata de pe chiuloasa ar trebui sa corespunda cu cea de pe piston si sa fie indreptata spre roata din fata. La Ij pistonul are o fanta de dilatare in fusta si o sageata , varful sagetii si automat si fanta trebuie indreptate spre inainte, montat invers nu cred ca merge sau merge prost deoarece atunci cand coboara pistonul nu mai face compresie cum trebuie in carter pentru ca o parte din amestec s-ar intoarce in carburator prin fanta aia .

Din cate am vazut eu in schemele postate pe forum majoritatea alternatoarelor de japoneza au rotor cu magnet permanent deci nu au infasurare de excitatie=> nu merge releu auto care e conceput pt alternatoare cu infasurare de excitatie pe rotor. La astea cu magnet reglarea tensiunii se face prin punerea fazei sau fazelor la masa pt o durata scurta de timp. Daca alternatorul este ca cel din schema de mai sus cu infasurare de excitatie, merge releu auto.

Daca instalatia e pe 6 V e cam asa: Releul are 4 borne: -una la + la baterie (inseriata optional cu o siguranta ca in schema postata mai sus) - una la masa - una la + la dinam ( borna de iesire din dinam , care nu e conectata la masa); asta e borna releului conjuctor-disjunctor - una la borna de excitatie a dinamului ( infasurarea statorica de excitatie are o borna conectata la iesirea + de la dinam iar cealalta borna se leaga la releul regulator; ( in carcasa aia cu 4 borne sunt defapt doua relee: unul regulator si unul conjunctor-disjunctor) Bornele sunt notate astfel: - litera B (seamana cu un b si mai are o liniuta deasupra) este la baterie - litera IA ( este un R privit in oglinda) este cea legata la dinam la + - litera S de la scoala ( seamana cu W sau III ) se leaga la excitatie - aia de masa nu mai stiu cum e notata Ce am descris mai sus e valabil pt Ij pe 6V cu minusu la masa; Daca magnetizatia remanenta a statorului e slaba schema nu va functiona; eu asa pateam si ca sa remediez am legat borna de excitatie care era legata la + dinam, direct la + din baterie prin intermediul intrerupatorului de aprindere.

Eu am icercat ceva asemanator la Ij-ul meu cu atas de simson si mi s-a indoit axul rotii de la atas+ ca mi-a spart si rulmentii de la roata.; nu mi-am dat seama daca chiar s-a ridicat dar cam asta incerca sa faca.

Eu mi-am facut aprindere fara platina la ij monocilindric si m-a ajuns pana in 500k (defapt cred ca vreo 300k m-a ajuns da nu stiu exact ca eu am avut majoritatea pieselor acasa) La jupiter merge bine aia de trabant da e cam scumpa si nu prea se gaseste. Daca o sa-ti faci o aprindere fara platini si un avans electronic care sa simuleze avansul centrifugal, o sa se simta o imbunatatire serioasa a performantelor.

Am ceva in romaneste de jupiter3 pe un cd; Pe 15-16 iunie tre sa ajung in Gl, daca-ti trebuie , da-mi un pm si poate ne intalnim

Poate sa fie de vina si condensatorul. Fara condensator nu merge pt ca scanteia este foarte slaba. Daca s-a stricat deodata nu a avut timp sa se impuste platina, asa ca ar fi bine sa-l verifici eventual schimband condensatoarele intre ele

Nu mai tin minte cum sunt liniile de tramvai in bucuresti da la mine in braila n-am nici o problema cu ele cand sunt cu motoru, si am doar un Ij care nu are cauciucurile prea late. La bicicleta se simte bine de tot cand trec peste linie dar cu putina atentie nu sunt probleme. Obisnuiesc de multe ori sa merg pe linia de tramvai , adica pe dalele de beton intre sinele metalice; cand vreau sa sa ies de pe "pista" de beton si trebuie sa incalec o sina metalica trag mai mult de ghidon ca sa fie roata cat mai perpendiculara pe sina( defapt mai e mult pana sa traversez perpendicular pt ca directia de mers este paralela cu sina) si apoi redresez repede dupa ce am traversat sina.

Amortizoarele nu-s la fel la J4 ca la 56 dar in general inclin sa-ti dau dreptate ,motocicletele seamana foarte mult la ciclistica si nu cred sa fie diferente mari intre ele din acest punct de vedere desi nu m-am dat cu nici un jupiter pana acum. Poate o fi chestia ca 56 are roti de 19 dar nu cred sa conteze prea mult pe asfalt(pe drumuri nasoale se cunoaste diferenta)

La monocilindrice cred ca merge adaptat chiar avansul centrifugal de la IJ49 sau chiar de la unele festivaluri( nu stiu daca toate au avans centrifugal) La jupiter cred ca e prea complicat un avans centrifugal mecanic, mai degraba unul electronic, dupa ce-ti montezi in prealabil o aprindere fara platina.(cred ca ar merge facut unul electronic si pentru platini da e mai dificil de reglat, si se mai si deregleaza cand se tocesc platinile)

asta n-am putut pt ca m-am dus cu motoru la Gl; asta am facut-o nu e cazu pt ca sabotii stau pe bolt intr-un sant destul de adanc si n-au cum sa sara de acolo (boltul asta e facut si nu stiu cum arata cel original pt sabotii de Al dar nu au cum sa fuga sabotii axial pe bolt) boltul asta facut se prinde cu piulita de butuc si dupa piulita am o gaura in filet prin care bag o siguranta=> nu are cum sa plece de la locul lui. Cred ca asa o sa fac dar acum imi trebuie alt bolt pt sabotii de otel pt ca pe cel vechi l-am polizat cu flexul ca sa-l scot de pe butuc ( era prins prin nituire ) Mai trebuie sa-l si gasesc pt ca nu mai stiu ce am facut cu el si nici dimensiunile nu le stiu.

Am roti de 19 si cred ca am luat saboti pt roti de 18( nu stiu daca e diferenta la diametrul butucului) Oare asta sa fie motivul pentru care s-au distrus asa repede ferodourile de pe saboti noi? Acum mi-am luat niste ferodouri flexibile. Aveti idee cu ce le-as putea lipi de saboti? (ma gandeam ca ar fi mai bine lipite pentru ca nu mai exista niturile care ajung la suprafata ferodoului dupa o perioada, impiedicand franarea eficienta) La ferodourile de camion trebuie pilit enorm de mult si nu e recomandat pt ca materialul din care sunt facute ferodourile e cancerigen. Pe fata am pus ferodouri de lada dar si la alea a trebuit pilit o groaza. De ce sa trec pe roti de 18? Ce avantaje o sa am?

Poate atunci cand ai curatat carburatorul ai micsorat nivelul in camera de nivel constant si deaia se opreste, mai ales cand e in sarcina( cand e in gol s-ar putea sa-i ajunga benzina ; saltul brusc de turatie pe care il ai la mersul in gol poate fi cauzat de un amestec sarac datorat nivelului mic din carb sau blocarii cuiului pontou). Nu stiu cum e la carbul tau dar la al meu la Ij nivelul asta se modifica prin simpla indoire a unei lamele care leaga cuiul pontou de plutitor, si se poate indoi lamela aia si din neatentie atunci cand se curata carbul. Demonteaza carbul si verifica daca nu cumva e infundat vreun jigleur sau daca nu se blocheaza cuiul pontou. Daca elimini cauzele astea mai ramane nivelul in carburator care trebuie marit.( aste doar pe partea de carburatie)

Din cate stiu eu o mobra preparata de meseriasi poate ajunge la 110-115km/h. Cam asta era viteza maxima pe care o atingeau mobrele in concursuri la vremea lor. Cand spun preparata nu ma refer la marirea cilindreei. Se pot face modificari la carburatie, toba, aprindere, turbina, etc. Problema e ca o mobra care sare de 100km/h nu cred ca rezista mult daca e fortata asa mereu.

La care te referi la cele flexibile sau la cele lipite pe saboti? Alea lipite pareau sa fie din acelasi material cu cele pe care le-am cumparat si n-au rezistat nici 300km