pasquinel

Din pacate, a patit-o ca in atletism: a "furat" startul si a fost penalizat pe loc... Poate gresesc, dar am impresia ca nu a controlat prea bine motocicleta, probabil a vrut sa accelereze mai puternic, dar nu i-a iesit. Grija mare, traficul e infernal si fara sa fortam semafoarele!

Salut. R1200 GS 2004. Vreau sa fac schimbul de ulei si filtru. Am gasit un ulei Motorex Boxer 15w50 si filtru Hiflofilter. O fi bun, n-o fi bun? Aveti alte recomandari pentru mine? Multumiri.

Mi-am asigurat R1200GS-ul pe 9 luni cu 436 RON. Pot sa ma dau cu el pana pe 13 decembrie. Mi se pare corec, ar fi trebuit sa existe optiunea asta de multa vreme.

Multumesc. Ma duc sa caut becuri.

Multumesc.

Salutare. Am cumparat R1200GS-ul meu cu xenoane (faza lunga si scurta). Pentru ca voi circula frecvent prin tara, incerc sa evit vizite pe la RAR, asa ca mi-as inlocui xenoanele cu becuri omologate. Problema e ca ma pricep la electrica la fel cum se pricepe Mike Tyson la crosetat mileuri pentru televizoare cu lampi, asa ca va intreb pe voi: trecerea de la xenon la bec normal presupune alte circuite sau relee? Pot sa fac singur schimbul, sau tre' sa merg la un electrician? Multumesc anticipat pentru ajutor.

Sal. Nu stiu unde sa ma laud si eu, asa ca o fac aicea. Vi-l prezint pe Germanicus. » Post actualizat in 03 Mar 2017 20:37 M-am razgandit, nu vi-l mai prezint, am gresit topicul.

De obicei nu se fac, pentru ca banii intra in contul beneficiarului abia in ziua urmatoare, asta daca nu ai bafta sa fiti amandoi abonati la aceeasi banca. Daca ai chef sa astepti pana a doua zi ca sa intri in posesia utilajului, no problemo. In al doilea rand tranzactiile bancare implica un control al statului asupra tranzactiei respective. Multi oameni nu vor ca statul sa stie cati bani au facut din vanzarea vreunui utilaj. Prin metoda cash se evita controlul. Altii poate au poprire pe conturi, iar sumele intrate ar fi blocate automat pana la stingerea litigiului. Daca e sa fim sinceri, in domeniul tranzactiilor auto-moto, piata functioneaza "la negru" intr-un procent covarsitor. Mai omule, daca ti-e frica, ia-ti vreo doi prieteni cu tine cand faci tranzactia, si ai rezolvat problema.

Mergi la banca, retragi banu' din cont, doamna de la caserie ti-l pune intr-un plic, apoi mergi la un birou de acte auto si dupa ce ati semnat amandoi contractul si omu' a scris cu mana lui pe certificatul de inmatriculare data instrainarii catre tine, scoti plicu' si-l inviti sa numere banu'. Simplu. » Post actualizat in 02 Mar 2017 22:01 Depinde de banca. La Reiffeisen e 0.5% pana in 5000 de euro si 1% tot ce depaseste aceasta suma. La 5500 de euro scosi, am platit 30 de euro comision. Trai, nineaca!

Vând moaște vii. Rog seriozitate.

Banc modern - Mama, pot sa merg la discoteca? - Cu fusta asta asa de scurta?! Nu! - Dar de ceee?! - Pentru ca ti se vad c o a i e l e!

https://www.youtube.com/watch?v=oJhPFCjIXdE E live, acum. Finala Mr. Olympia.

Nu stiu daca e fun, da' eu am ras. Daca mai rade unul sau doi pe langa mine, inseamna ca nu am scris-o chiar degeaba. That moment when... De obicei dupa imprecatia asta in limba belgiana urmeaza o fraza de geniu, sau macar memorabila. Ia sa incerc si eu. That moment when... ... ma indrept spre o institutie publica din Bucuresti, cu treburi oficiale, si ma trece brusc o pisare irezistibila. Taxiul a plecat deja, ma aflu in mijlocul trotuarului, cu un vant parsiv suflecandu-mi izmenele deja umede de la ceata diminetii reci de februarie. Pe o raza de cinci sute de metri in orice directie vad doar blocuri, asfalt si o linie de tramvai, nici vorba de copaci sau macar de o frunza. Institutia sta infipta la zece metri de mine, dar ce dreaq? Doar n-o sa merg la portarul ala obosit si suparat ca sa-i spun: "Buna dimineata. Am venit sa ma pis.". Asa ca o pornesc cu pasi marunti de gheisa de-a lungul bulevardului, cu speranta ca ma voi impiedica de vreun veceu. Vorba cantecului: "Speranta moare ultima, pacat / Ar trebui sa moara prima, e mai usor de uitat..." Ce vorbesti, Frantz?! E ca si cum ai incerca sa uiti ca ai uitat sa te pisi in timp ce executi un solo de vioara in Sala Palatului! La un moment dat m-am hotarat: ma pis pe mine. Ati vrea voi sa fie asa de simplu. M-a pus dreaq sa-mi trag blugii cei mai spalaciti, in loc sa-mi iau hamletii negri, cum ma gandisem initial. A doua optiune a fost sa ma pis in geanta, dar ar fi fost ca si cum m-as fi p i s a t pe cariera mea. Coplesit de sentimentul neputintei, m-am asezat o clipa pe bordura umeda si rece a unui gard. Nici nu mi-as fi imaginat ce usurare poate sa-ti produca simplul gest de a sta picior peste picior! In cinci secunde am pus frana impulsului lichid care ma chinuise mai mult de o ora! ... Mda, trebuia sa-mi inchipui. Aselenizarea posteriorului meu pe betonul ud si rece nu putea sa conduca decat la un deznodamant fatal (si vesel, privit din perspectiva voastra): dyhareeambh (indiana, that is). Iadul exista, prieteni. E aici, printre noi. Iar eu ma aflu tocmai in al saptelea cerc: sunt pe punctul sa ma c a c pe mine in timp ce simt ca ma pis pe mine! ... Mi-am dat seama prea tarziu ca puteam sa pun geanta cu acte intre betonul ud si c u r u l meu. De fapt chiar c u r u l meu mi-a spus-o, cu ajutorul unei basini. Nu trebuie sa fii expert in limbi ca sa intelegi mesajul propriului tau c u r: "Frate, daca nu ma duci la buda in zece secunde, ma cac pe tine!" Va garantez ca vantul rece nu ajuta deloc intr-o asemenea situatie. Daca ai organismul slabit, te spargi ca un balon de muci, pe loc. Noroc ca pe mine m-au ajutat cei sapte ani de carate obligatorii pentru formula de agatat gagici. Am strans din buci, mi-am inclestat prohabul cu o mana, profitand de traficul pietonal slab, si mi-am fixat ca reper o statie de tramvai aflata la aproximativ 2500 de ani-lumina (oricine s-a aflat in situatia mea stie exact despre ce distanta vorbesc). La un moment dat am ajuns in starea aia de nepasare cand ti se rupe de consecintele actiunilor tale. Pe masura ce ma apropiam de Holy Graal-ul in care urma sa ma pis, reprezentat de constructia din plastic transparent unde opreste tramvaiul, pasii imi deveneau tot mai repezi, desi mai marunti, parca propulsati de basinile scapate ritmic, tot mai des si din ce in ce mai mirositoare, formand in urma mea o urma verde, ca la desene animate. Profitand de pustietatea din jurul meu, am lasat geanta cu documente sa cada intre liniile de tramvai, mi-am sfasiat pantalonii si m-am repezit, pisandu-ma in zig-zag, spre cosul de gunoi aflat la cinci metri de mine, in capatul vestic al statiei, unde tocmai isi facea aparitia primul tramvai al diminetii, plin cu functionari ai institutiei unde trebuia sa ajung. Stop-cadru. To piss or not to piss... That is the question. P.S. Barbatii stiu cat e de greu sa te opresti in timp ce te pisi. Durerea ajunge pana in maselele de minte.

Haro (sunt poliglot). Un cuvant urat mi-a trantit F2-ul de pe cric, in parcare, apoi l-a ridicat la loc si a plecat in treaba lui. Bineinteles ca nimeni nu a vazut nimic, ca doar era in centrul orasului, ziua mare. Pagube: lampa semnalizare dreapta-fata sparta, levierul frana-fata intors la 90 de grade, carena crapata. Beleaua e ca tre' sa-i fac ITP-ul si nu pot sa merg acolo fara semnalizare. Daca vreun camarad CBR-ist F2-ist are o lampa de semnalizare dreapta de vanzare, as cumpara-o instant. Bine, as cumpara-o si pe cea de pe stanga, sa nu ramana cu ea prin casa. Am navigat pe net, da' n-am avut noroc pe la dezmembrari, cred ca CBR-urile sunt prea bune... Nu-mi scrieti aici, ca nu prea intru. Daca ma puteti ajuta, sunati-ma la 0723.399.381. Multumiri. Ochii-n patru si vreme buna la toata lumea.

Am venit recent din Scotia. Tara civilizata, respect maxim in trafic, drumuri de vis, desi cam inguste (cel putin pe ruta Aberdeen - Oban - Fort William - Glasgow). Dar... motociclistii NU sunt mai in siguranta decat in Romania, ba dimpotriva. Au cel putin doi factori majori de risc: clima de rahat (averse de ploaie cand ti-e lumea mai draga) si... caprioarele. In Romania, daca ai ghinion, te trezesti cu un caine in mijlocul drumului. Daca esti priceput, il eviti sau treci peste el, dupa aia te intorci si-i f.ti si un sut in coeur. In Scotia, daca ai noroc, NU te trezesti cu ditamai bovina de caprioara sarind din padure drept in mijlocul drumului. Daca o pocnesti, ai pus-o. Te imprastii pe asfalt chiar daca ai fi Chuck Norris si Superman la un loc. Intr-o luna jumate, cat am haladuit prin Highland, am vazut zeci de caprioare moarte pe marginea drumului si trei masini cu botul facut praf de la impactul cu incornoratele. Motociclistii care trec pe-acolo stiu chestia asta, asa ca uneori imi venea sa rad cand aveam in fata o Busa care mergea cu 70 de km/ora, desi ar fi avut loc sa-i dea in goarna cel putin dublu. Ashea ca, domnule draga, siguranta pe motocicleta este o chestie ashea de relativa, ca se sparie gandul cand stai s-o cujetzi mai avan, de se obrinteashte mintea si-tz vine a arunca sudalmi nenumarate spre ushuratatea limbei, Doamne iarta-ma si Maicuta Domnului!

Acu', ca mi s-a intors de la crasma persoana pe care o platesc sa scrie in locul meu, ma gandesc ca n-ar strica sa mai arunci si tu cu aventuri pe-aicea, Chif, ca ai avea ce povesti... cacalau, Maria-Ta, si in plus ai si tu darul povestitului. Bai, Petrica, tocmai mi-ai confirmat un vis: americanii sunt foarte pragmatici, nu prea au imaginatie, ashea ca au trebuit sa-si imagineze cum va arata Hollywood-ul si au creat... America. Tocmai acest aspect este cel care ma atrage spre America: senzatia de platou de filmare, ideea de indieni, de cow-boy, de spatii nesfarsite. Voi ajunge acolo, chiar de-ar fi sa trec inot bazinul de la Gura Humorului si raul Suceava la un loc! Chiar de-ar trebui sa invat injuratura aia... cum ii zice... ah, gata,stiu: alahu acbar! (asta chiar e gluma, sincer, chiar nu am nimic cu alahu', suntem prieteni, ne mai citim din cand in cand... ma rog, macar eu il mai citesc...), chiar de-ar trebui sa invat limba romana si engleza la un loc, chiar de-ar trebui sa seman cu Clint Eastwood cand erea constipat... adica incruntat, desigur, chiar daca ar trebui sa pilotez Titanicu' pana acolo, chiar daca Titanicu' meu ar fi marca Pegas cu elice, chiar daca ar trebui sa-mi las perciuni si sa devin zgarcit. Voi ajunge, in viata asta sau in urmatoarea (gladiatoru'). But not yet... not yet. Nenorocitii inca nu mi-au dat viza, desi le-am aratat VISA! (joc de cuvinte, that is). No, super-faina povestea, ai un talent sa bagi omu' in peisaj, ceva de speriat! Astept continuarea cu bale si muci.

Din perspectiva de fin psiholog ce sunt, elucubrez urmatoarele apostrofari, incercand sa inteleg de unde atata ciuda: 1. Slovenul seamana fizic cu dumitale. 2. Slovenul seamana psihic cu dumitale (locuieste cu parintii, se considera cel mai frumos si destept om din cercul lui de cunostinte, e zgarcit, nu are simtul umorului, e orgolios si egoist) 3. Te plictisesti si incerci sa faci ceva pe ziua de azi, recte sa strici cheful omului de a mai povesti (sper sa nu-ti iasa). 4. Incearca sa nu ma injuri prea tare, nu se stie cand o sa-ti comand si eu un ungator de lant. 5. Petrica, esti maxim!!! Baga mai departe!

Petrica, esti de milioane! Ai putea sa te apuci linistit SI de scris carti, ai un stil care "prinde", ceva de speriat! Asta ti-o spune Pasquinel, care de obicei nu are rabdare sa-si citeasca nici macar mailurile, dar care a citit, fascinat si invidios, toata povestea si zice ca mai vrea sa citeasca. Cat despre "nebunia" ta, nu pot decat sa ma inclin. Sper sa ajung si eu la vara in BC. Anul asta am sanse mai mari. Se zice ca a treia oara e cu noroc.

Si eu. Nu si-a pierdut viata, ci i-a fost luata. Am fost la Sanzieni. In afara de numarul impresionant de motoare si de jandarmi, nu s-a intamplat nimic. Ecoul s-a stins repede, tiganii s-au intors acasa, la fel de destepti ca inainte. Acum citesc despre aceasta comemorare organizata de... Comunitatea Cluburilor Moto din Romania? Ce-i asta? In fine. Am inteles ca rugamintea familiei a fost ca motociclistii sa stea departe de funeralii. Pai... gestul vostru nu inseamna respect, ci sfidare, nu? Sfidare fata de familia decedatului, dar disciplina si decenta fata de tov. general Oprea si ceilalti securisti, nu? Sa nu-i deranjam, ca doar noi suntem motociclisti civilizati, un exemplu de bun-simt. Sa nu turati motoarele, sa nu priviti cu ura, sa nu ridicati pumnii. Mergeti si aprindeti lumanari. Nu din alea de tip pastila, ci din alea cu capac. Castile jos, genunchii jos, motociclisti. Privirea in pamant, sa nu va vada nimeni supunerea din ochi. As fi venit si eu, tocmai din Bucovina, chiar daca sunt 5 grade la mine, chiar daca ar fi trebuit sa raman peste noapte in Bucuresti, dar... nu pentru asa ceva. Eu nu sunt bocitoare. Nu mai sunt. Tragedia ce s-a petrecut depaseste fatalitatea unui simplu accident, reprezinta trista realitate romaneasca, unde cei care conduc se pisa pe cetateni cu bolta, fara ca nimeni sa faca ceva. Prietenii mei imi stiu foarte bine parerile. Intotdeauna am crezut ca motociclistii reprezinta o forta, atat prin coeziune, cat si prin varsta, Sunteti tineri, motociclisti. Ati fi putut sa rasturnati de o suta de ori sistemul asta stramb, daca v-ati fi implicat in altceva decat in organizarea de intruniri cu betivaneala, certuri pe forum si aprins de lumanari la morti. De fapt eu cred ca ar trebui sa aprindem cu totii cate o lumanare, pentru noi insine. Suntem morti, motociclisti. Suntem cat se poate de morti.

Chif for president! (Poate asa imi iau si eu viza, dreaq...)

Eu cred ca Adrian nu e roman. Mai degraba neamt, da' neamt din ala serios, parolist si punctual. Stati sa vedeti. Un prieten ingrozitor de bun m-a rugat sa-l ajut sa-si duca RSV-ul dincolo de balta, in Vancouver, mai exact. Din primul moment vreau sa mentionez ca, daca as fi stiut de Adrian mai devreme, m-as fi scutit de o multime de batai de cap si de situatii penibile. Eu sunt motociclist mai modest, ma pricep un pic la mecanica, fiindca am motoare apropiate de varsta mea, merg pe ele pana isi dau duhul, da' in rest nu prea ma documentez in domeniul moto. Daca m-as fi documentat, as fi avut o idee mai practica despre cum sa fac lada aia Asa insa... mi-a iesit ceva, cu chiu-cu vai. Am luat legatura cu Adrian, ne-am inteles la pret pana la Hamburg, a trimis un microbuz de marfa sa-mi ridice cutia cu RSV-ul ancorat in ea. Am incarcat utilajul in buz si soferul s-a carat. Pana seara deja era ajuns la Bucuresti. Stiu asta pentru ca m-a sunat Adrian a doua zi dimineata la prima ora. Printre altele, mi-a zis: - Frate, aseara, cand a ajuns soferul, l-am trimis la somn si am deschis busul ca sa vad ce marfa mai pot sa bag acolo. Si m-am trezit uitandu-ma la sarcofagul lui Tutankamon! Cum dreaq ai facut lada aia enorma?! - Pai... zic. Si mai mult nu prea am zis, ca m-a pocnit o criza de ras isteric, de era sa scap telefonul din mana. Dupa aia mi-a explicat Adrian ca, daca as fi vorbit din timp cu el, mi-ar fi demontat RSV-ul, l-ar fi asezat pe telescoapele din fata, bine ancorat, iar cutia ar fi fost cam un sfert din enormitatea aia a mea. Plus ca mi-a mai spus ca nu-mi garanteaza ca placile alea din PAL nu se dezintegreaza pana in Vancouver, fiind deja curbate de drumul pana la Bucuresti. Initial am vrut sa-l rog sa-mi reconstruiasca el cutia, dar problema era ca n-ar fi trecut de vama canadiana fara stampila speciala de la fitosanitar pe toate bucatile de lemn din componenta ei. Apoi am dat totul pe o carte si i-am zis: - Adriane, ce-o fi o fi. Du-o in Hamburg asa cum e si roaga-te pentru mine sa ajunga acolo intreaga. Mno, pe langa ca m-a servit muuult mai repede decat m-as fi asteptat, Adrian are si o echipa de soferi care stiu meserie si se descurca arat cu traseul, cat si in relatia cu vama. A ajuns motorul in port la Hamburg. Bun. Adrian putea sa-i zica soferului sa descarce cutia si sa plece de acolo. Dar omul a fost super-ultra-mega profesionist. Stati sa vedeti lucrul dracului. Brokerul din Vancouver nu-si facuse treaba si motorul nu avea rezervare pe vapor. Nemtii nu au stat la discutie. Nu ai rezervare, nu pleaca nici o cutie. Adrian m-a sunat pe mine si a inceput nebunia. Intre noi si Vancouver sunt 8 ore diferenta. Am trezit din somn cu injuraturile mele juma' din British Columbia. Am vorbit in Vancouver, in Alberta, unde avea sediul brokerul, la Hamburg cu brokerul neamt (avea o voce gagica....), iar in timpul asta si Adrian s-a implicat 110%. A vorbit si el in Hamburg, a vorbit cu prietenul meu, proprietarul RSV-ului. Si... miracol! Intr-un sfarsit, in mare masura datorita insistentelor lui Adrian, treburile s-au legat foarte bine, s-a obtinut rezervarea si RSV-ul se plimba acuma prin imprejurimile Vancouverului, dupa o calatorie cu vaporul pana in Montreal si de acolo cu trenul pana in Vancouver. Culmea e ca a rezistat si cutia. Deci va spun cu mana pe inima, Adrian nu este roman. Lucrez de peste 15 ani cu tot felul de oameni, dar inca nu am intalnit in Romania astfel de oameni. E o pasare rara. Si, daca tot am ocazia, vreau sa-i mai multumesc o data si pe aceasta cale. Multumesc, Adriane! » Post actualizat in 21 Sep 2015 20:45 Ca sa termin povestea - uite si dovezile...

https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2015-06-15/Tanar-fara-permis-ranit-grav-dupa-ce-s-a-izbit-cu-un-motociclu-intr-un-cap-de-pod Motocicleta neinmatriculata, rider baut si fara permis.