Sari la conținut

Dragomir Ionut

Membru
  • Număr conținut

    188
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

Orice postat de Dragomir Ionut

  1. O bujie mult prea calda, in ture mari sau forja prelungita duce la calarea motorului. Mi s.a intamplat de 2 sau 3 ori intr.o luna fara sa stiu de ce. Abia cand am studiat cu atentie indicele termic al bujiei am abs ca era mult prea departe de ce recomanda fabrica. Asa ca nu exagerati. Apreciez ca se poate utiliza o bujie cu una sau doua cifre mai jos sau mai sus, decat cea recomandata si atat.
  2. La 2t se intampla sa se ancraseze bujia mai des (nu sa se arda, n-am mai auzit expresia asta) din cauza arderii defectuoase a amestecului carburant. Mi s-a intamplat de multe ori mai ales cand scapam ulei mai mult sau carburatorul nu era reglat bine. BR9es e o bujie "rece" aproape de limita plajei din ce imi amintesc. Poti sa pui una mai "calda" dar urmareste sa aiba filetul exact ca cea recomandata. Personal am renuntat la ngk si am trecut la champion . Parca prea des le schimbam. Sper sa nu fac vre-o confuzie dar rs 50 e 2t asa-i?
  3. Respect! Deja ma gandesc cum sa-ti copiez ideea atunci cand voi iesi cu prietenii in pustietate. Distanta e tot ce ma impiedica sa ajung si eu.
  4. Surubul din pozele atasate nu a tinut desi provenea din industria auto. (Cand eram copil faceam dalti din suruburi de raba si tineau vesnic) Prea slaba compozitia si nu s.a pretat la calire. Am folosit apoi ce stiam sigur ca va merge - tija de amortizor auto. Un otel f tare cu miezul tenace si care se preteaza excelent la prelucrare mecanica si tratamente termice ulterioare dupa indepartarea stratului cementat de la exterior. Cu asta a mers bine nituirea. Corecta aprecierea privind necesitatea unui pas marunt la filetul presei si a surubului. Ai un control mai bun al fortei aplicate si usureaza toata munca. Dupa nituire am scos mobra la plimbare si am testat lantul in regimuri de acceleratie si viteza diferite. Dupa inspectarea repetata a niturilor nj am remarcat nicio problema
  5. In acest stadiu se afla dornul presei conceput de mine. Voi fi atent la strangere sa nu se umfle prea tare si sa crape. Era perfect daca aveam model. Pe strungul meu pot sa fac multe dracii .
  6. Multumesc Ivanica. Am inteles ideea. Probabil ca varful are acea geometrie penrtu a se opri pe fundul gaurii nitului sa nu se infloreasca prea mult marginea
  7. Sfatul privind achizitia unei prese profi nu tr neglijat. Insa avand posibilitatea reala de a face asa ceva ar fi pierdere de bani. Doar o mica indrumare am cerut. Multunesc pt raspunsuri oricum.
  8. Andrei, e absolut inutil si rautacios comentariul tau. Nu am vz niciodata o astfel de presa decat in poze sau clipuri. Realizarea presei nu presupune fizica cuantica. Elementele din semnatura mea privind prelucrarile mecanice prin aschiere nu sunt asa la misto. Am un atelier dotat cu ce e necesar si priceperea necesara. Sau credeai ca doar tu te pricepi la surubarit? Ar fi culmea sa nu ai macar habar de ce vorbesc si sa fi aruncat comentariul aiurea cum banuiesc ca s.a intamplat. Colegul de dinainte mi.a dat un rasp f bun privind capul sferic . Ramane sa vad ce diametru aprox are. Nu stiu cat de critice sunt cotele dornului si asta vreau sa aflu pt a executa o piesa cat mai corecta. Simplu ca buna ziua.
  9. Aceasta este intrebare pt cei care au o presa de nituit sau au vazut una . Lantul meu e 525 cu za de legatura prev cu nituri. As dori sa stiu ce forma are capul dornului eventual ce unghi sau daca e sferic. Am posibilitatea sa realizez o astfel de presa dar nu stiu ce diametru si ce forma are acel dorn in capul care nituieste boltul.Multumesc.
  10. Da John17, ai dreptate in privinta acelui tratament termic. E metoda de decalire a cuprului si probabil si a aliajelor acestuia(alama,bronz). Meseriasii batrani asa refoloseau saibele din cupru dupa demontarea unor piese care necesitau etansare.
  11. Va prezint o solutie de etansare a imbinarilor de evacuare pe care am descoperit-o din greseala. Satul de azbestul si siliconul care nu rezista mult timp., mi-am petrecut privirea ceva timp prin atelier si am dat peste o un conductor de cupru aplatizat pe care l-am recuperat nu mai stiu de unde . Am taiat conductorul la lungimea necesara astfel incat sa nu ramana spatiu la capete si am montat evacuarea. Surpriza maxima ca nu mai da pic de fum pe acolo. E drept ca imbinarea la evacuarea mea e de tip conic dar e posibil sa mearga si in alte situatii. Imi pare rau ca nu am apucat sa fac poze si la interiorul tevii de evacuare sa vedeti ce bine s-a asezat cuprul acolo. Spor la treaba!
  12. Stie cineva locatia unor parcuri de dezmembrari moto in italia ?
  13. Tinand cont de cat de scumpe si greu de gasit au devenit piesele pentru motoarele rotax 127 si rotax 123, vreau sa-i ajut pe cei care au astfel de motociclete cu urmatorul pont. Aprinderea sem amal si aici ma refer doar la unitate cdi, care este corp comun cu bobina, este perfect "inlocuibila" cu o banala aprindere de scuter de acest tip http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.motelek.net%2Fandere%2Fcdi%2Fpiaggio50_china.png&h=kAQF8TPtZ&s=1. Pretul este situat undeva intre 30-60 lei . Testata personal de mine . Functioneaza perfect fara nicio diferenta fata de cea originala. Pretul uneia originale este pur si simplu prohibitiv iar sarlatanii care le vand sh, cer nu mai putin de 200 lei. Tot respectul pt micile lor "businesuri "dar nici in halul asta. PS: firele se leaga rosu stator- verde cdi, verde stator-rosu cdi iar negru stator-alb cdi.
  14. Nu dar suna.ma sa vb. 0734778822. sau lasa tu un nr.
  15. Daca e cineva binevoitor sa lase un nr de tel sa discutam si sa explic mai pe indelete observatiild mele » Post actualizat in 26 May 2016 10:32 Din ce stiu senzorul de la cric este legat si de cel de neutru. Cel putin la honda mea asa e. Porneste chiar dc e pe cric dar dc bagi in viteza se opreste motorul.
  16. Nu stiu cum mergea inainte. O sa verific releul de incarcare si fazele generatorului. Nu stiu cum o sa reusesc devreme ce nu sta pornita suficient timp dar poate gasesc o solutie. Pe un site am mai citit ceva despre senzorul de la cric care se defecteaza si da aceste simptome. Nu am avut azi acces la motor ca m.as fi uitat si la asta.
  17. Salutare colegi posesori de virago. La rugamintea unei cunostinte m-am ocupat zilele acestea de pornirea unei yamaha virago de 125 statuta mult timp nepornita si probabil si expusa la intemperii. Intrucat bateria era moarta, am pornit motorul cu un redresor care este de fapt si robot de pornire. Mobra porneste, se accelereaza, sta la relanti dar in momentul in care decuplez redresorul se opreste. Am montat o baterie buna dar dupa pornire , la cateva secunde motorul incepe sa se balbaie dupa care se opreste. Functioneaza bine numai cu redresorul pus. Cu bateria nu vrea nici chip sa se accelereze sau macar sa stea pornita. Fie ca pastrez bateria in circuit fie ca o dau la o parte , motorul functioneaza doar cu redresorul legat la bornele instalatiei electrice a motocicletei. Masurata, tensiunea din circuit cand redresorul este legat e undeva la 15-16v. Repet ca motocicleta porneste cu baterie fara ca redresorul sa fie in circuit dar nu sta pornita decat cateva secunde . Exclud o problema de carburatie devreme ce motorul merge f bine cu redresorul pus. daca cineva s-a mai lovit de aceasta problema sau are o idee despre ce se intampla il rog sa posteze . In ultima instanta o sa iau instalatia la puricat dar fiind primul contact cu acest tip de motocicleta probabil ca o sa bezmeticesc un pic.
  18. Poti sa explici un pic cum sta treaba cu cilindrii "jumelati" ? Nu mi-e cunoscut termenul si ma roade rau curioazitatea.
  19. Madalin, nu stiu cat de disponibile sunt piesele pt scula ta dar ai putea lua in calcul si cautarea de segmenti dupa cote. Asta inseamna ca tr sa stii exact adica la nivel de sutimi, diametrul pistonului, latimea canalului si modelul inchiderii segmentilor. Personal am luat segmenti de drujba husqvarna cromati si alea alea, i.am montat pe un piston la o enduroaica aprilia de 125 si merge capra de 1 an de rupe. La acelasi pret cu segmenti no name . Trage concluzia. Repet ca tr sa stii exact cotele segementilor tai. Te poti pacali la grosime si sa nu intre pe piston sau la inchidere dar cu un pic de atentie poti evita asta.
  20. Testul cu segmentul de compresie era orientativ. Daca e uzat si ceilalti sunt uzati sau cilindrul poate fi uzat. E simplu si nu e nevoie de mecanic. Devreme ce baiatul a reusit sa desfaca motorul fara sa foloseasca barosul, poate sa faca si verif asta. Asa invata si trage concluzii, corecte sau gresite dup caz. In ultima instanta am recomandat si eu masurarea cilindrului de catre cineva priceput. Si revenind la problema uleiului (ca ma mananca acum) cum isi inchipuie cineva ca se pierde uleiul exceptand scurgerile?. Fireste ca se arde. Cum se arde? E uite ca pelicula de ulei scapa si segmentului de ungere si celui de compresie si se arde putin cate putin de unde si fumul consistent.
  21. Scoate segmentul de compresie de pe piston si baga-l in cilindru . Aliniaza-l cat mai bine ca si cum ar fi fost pe piston(cred ca intelegi) si observa distanta la capetetele segemtului. Tr sa fie f mica nu stiu exact dar te poti documenta usor. Poti de asemenea sa masori cu un subler, daca nu cumva e deja evidenta problema dupa primul test, latimea segmentului in mai multe zone, care te va duce la acelasi rezultat ca in cazul primului test adica segmenti uzati. Intrucat deja iti place sa te murdaresti pe maini , baga segmenti noi(la cota pistonului), fa-i o proba si abia apoi daca mai e cazul poti aleza cilindrul si trece la urmatoare cota a pistonului. Cel mai sigur ar fi sa alezezi cilindrul, treci la urm cota de piston si fireste de segmenti dar numai dupa o masuratoare facuta de cineva care se pricepe si are si sculele necesare.
  22. Daca e vreun soi de ironie o gasesc total nepotrivita si chiar de neinteles. Stiu ce pret are un astfel de pinion iar faptul ca ma ofer sa-l fac gratis e mai mult decat un gest frumos. La mine e vorba de pasiune ca si la multi altii de altfel.
×
×
  • Creează nouă...