Tunele Sub Bucuresti

[Mr_ORL]

gata gargara pt carcotasi....ce ne cacaiam sa aflam de drumurile subterane cu legendele prin care merg masini pe sub casa poporului, s-a dezvaluit pt Top Gear...

 

/index.php?showtopic=426839

 

Asadar, ne reisarim prin ele?

Editat Noiembrie 16, 2009 de Mr_ORL

[lil debul]

Salut , m-am intors si am chef de adrenalina. Intre timp mi-am luat si motor , desi acum e cam frig pt. asa ceva. Important este ca ma pot deplasa. Intrebare . Se mai face ceva ? S-a mai descoperit ceva ? Daca este cazul , sint disponibil. Dar sa nu ploua , ca acum stau la tara si nu ma pot deplasa pe motor in caz de intemperii.

[walrus]

Referitor la Crematoriul Cenusa, aveti idee daca se poate vizita? a intrat careva in el?

[lil debul]

Sa intri unde in el ? In hol , in cuptor , unde ? Acolo se incinereaza lumea , in principiu poti intra , probabil e pazit de vre-un baiat de la firme de paza. Da are tunele , sau ce ? Poti detalia ?

[Cristi_from_hell]

Eram in armata la Magurele ...am fost la magazie sa iau 4..5..saci de cartofi ...era o gaura cam 40/40 intr-un perete si era acoperita cu un carton ... cand era prea cald dadeau cartonu' la o parte si venea un vant din gaura !! .. Cu cateva zile inainte de liberare am intrat cu 4 prieteni pe gaura aia ... ce am vazut acolo era incredibil ... erau tunele multe plecau in directii dif ... peretii erau scrisi cu HAI LIBA '88 ..si eu eram in 2004.. se ridica paru'pe tine...am dat de o incapere destul de mare si destul de inalta si cu o gaura in tavan prin care se vedea ceru' ... in mijloc era pusa o stiva destul de inalta de haine vechi (cred pt amortizare in caz de cadea cineva pe gaura aia) ... unele tunele se vedea ca erau intentionat obturate... a fost destul de interesant ..pacat ca am descoperit tarziu ... ps: reactoru' de la magurele este inconjurat de o padure perfect rotunda(google earth) in care am intrat cu un prieten cu motoarele.. destul de interesant si acolo... si mai este in tineretului unde stau eu, pe valea de la polivalenta spre palatul copiilor ..pe la mijloc dreapta este ceva acolo ingradit care este pazit ..este o intrare in pamand..poate are lagatura cu metroul brancoveanu dar este destul de departe ..

[LycanC]

Daca organizati astfel de expeditii in interior ma bag si eu. In ceea ce priveste echipamentul, banuiesc ca vine fiecare pregatit. ''cartinacatalin@yahoo.com''

 

off-topic: A mai auzit sau vazut cineva la televizor, in afara de mine, povestea din M-tii Bucegi? Cea cu camera subterana si uriasii de 2-3 metri? Am citit o carte despre chestia asta...si pare destul de reala. La tv cel putin au aparut cu poze, filmari, tot. A doua zi...liniste totala in presa si tv.

Mesaj completat

Daca organizati astfel de expeditii in interior ma bag si eu. In ceea ce priveste echipamentul, banuiesc ca vine fiecare pregatit. ''cartinacatalin@yahoo.com''

 

off-topic: A mai auzit sau vazut cineva la televizor, in afara de mine, povestea din M-tii Bucegi? Cea cu camera subterana si uriasii de 2-3 metri? Am citit o carte despre chestia asta...si pare destul de reala. La tv cel putin au aparut cu poze, filmari, tot. A doua zi...liniste totala in presa si tv.

 

http://www.scribd.com/doc/1471882/Radu-Cin...-cu-cap-de-mort <- asta e cartea. Parerea mea e ca e doar fictiune. Sunt unele detalii relatate in carte care ma fac sa ma indoiesc serios de asa numita descoperire. Cat despre tunelele de sub bucuresti...sunt reale, doar cei de la TopGear au filmat acolo.

[b-45-wob]

Si la piata puchenii, in Rahova sunt niste intrari ciudate in pamant, cam ca cea din cotroceni. Am pus un mic triunghi cu un comentariu mic iar intrarea este in varful lui. De asemenea tot acolo, dar peste drum parca mai e una.

 

http://www.wikimapia.org/#lat=44.3911766&a...amp;l=0&m=b

[walrus]

Sa intri unde in el ? In hol , in cuptor , unde ? Acolo se incinereaza lumea , in principiu poti intra , probabil e pazit de vre-un baiat de la firme de paza. Da are tunele , sau ce ? Poti detalia ?

 

http://bucurestiivechi.blogspot.com/2009/1...iul-cenusa.html

 

"Crematoriul nu a fost construit intamplator in acel loc in anul 1928... Inca din perioada medievala a nasterii Bucurestiului ca asezare permanenta si de importanta politica (capitala), zona a fost prevazuta cu tot felul de constructii care si astazi au ramas secrete in mare masura. Pe vremea cand Vlad Tepes facea Curtea Domneasca asezata astazi in plin centrul Capitalei la doi pasi de Piata Unirii,- Bucurestiul era o zona de padure strabatuta de o serie de afluenti ai Dambovitei (disparuti in stratul freatic, la ora actuala...) si mlastini de suprafata mare. Din ordinul direct al lui Vlad Tepes a fost construit un tunel care pornea de la Curtea Domneasca, avea trei ramificatii care porneau catre diverse puncte ale orasului de atunci, dintre care una mergea catre exterior inspre vest, traversa o portiune intinsa de padure, dupa care trecand pe sub mlastina Cocioc (actualul Parc al Tineretului) se ramifica avand mai multe puncte de aerisire si iesiri in cadrul dealurilor care imprejmuiau mlastina. Dar iesirea principala se afla pe creasta cea mai inalta care domina mlastina si care era acoperita de padure deasa. Multa vreme acest subteran nu a fost utilizat decat de catre mai-marii Tarii Romanesti, care-i cunosteau existenta. Intreaga retea a suferit modificari destul de importante in vremea lui Cantacuzino, cand de altfel au mai fost construite si o serie de alte vaste retele subterane care faceau legatura intre anumite manastiri din apropierea Bucurestiului. Dupa perioada lui Cantacuzino, abia la finele sec.XIX, inceputul sec.XX (sub domnia lui Ferdinand I) s-a facut o alta mare amenajare a Bucurestiului subteran, extinzandu-se retelele subterane dintre manastirile ce se afla in apropierea Bucurestiului, facandu-se reteaua circulara de forturi si canale subterane (forturile nu sunt legate intre ele doar prin linia de centura ci si printr-un canal subteran care era utilizat pentru interaprovizionare cu munitie si schimb de personal intre forturi) precum si o mare parte din amenajarile subterane ale unor obiective din Bucuresti, cum ar fi de pilda Palatul Cotroceni, care este legat printr-o sosea subterana de Fortul Domnesti si de acolo, mai departe, de ceea ce astazi este Centrul de Cercetare al Armatei si unitatea de Arme Intrunite de la Clinceni (transmisiuni speciale si razboi radioelectronic, parasutisti, o subunitate de cercetare, etc). Printre multe altele, in perioada interbelica s-a trecut si la reamenajarea subteranului care leaga Curtea Domneasca de Dealul Mlastinii Cocioc,- s-a mascat iesirea principala din acest subteran cu cladirea Crematoriului,- intr-una din anexele acestuia se afla poarta de iesire din galeria subterana. Ulterior, comunistii au adus si mai multe amenajari la aceasta retea de canale subterane, ei de altfel degajand terenul de mlastina Cocioc si punand in loc lacul si parcul Tineretului de astazi. Lacul din Parcul Tineretului are in anumite locuri pe fundul sau gratare de acces a apei care vine din cadrul a ceea ce odinioara erau afluentii de suprafata ai Dambovitei, care acum au albii subterane, freatice,- atentie la acest lac si la scaldatul in el ! Uneori, dupa ploi abundente, cand fluxul apelor freatice creste foarte mult, pot apare efecte de suctiune a corpurilor de la fundul lacului si chiar si de la suprafata acestuia, care daca ajung in torentele freatice, nu le mai gaseste nimeni, niciodata. Evitati asadar sa va scaldati in regiunile neamenajate ale acestui lac situat pe fosta mlastina Cocioc... Sub regimul comunist s-a diversificat reteaua de canale subterane de sub fosta mlastina, o mare parte din volumul imens de pamant excavat, fiind mascat prin constructia Salii Polivalente ,- sala construita aparent complet anapoda, intr-o regiune in care nu era deloc oportuna o astfel de constructie. In realitate, ea a mascat volumul urias de pamant care s-a excavat din zona respectiva, cu prilejul extinderii retelelor subterane. Crematoriul Cenusa este intradevar obiectiv militar (a fost inca de la crearea lui...) pentru ca mascheaza intrarea intr-o veche retea de galerii subterane in care se poate merge cu masina (Vlad Tepes intra calare in acele tunele...) si care sunt indubitabil OBIECTIVE MILITARE. De aceea, nu va mirati de ce paza acestui aparent banal "crematoriu" este atat de drastica si se interzice strict filmarea sau fotografierea sa precum si apropierea de cladire la mai putin de 150-200 metri a persoanelor neautorizate. In ce priveste lucrarile de "reabilitare" ale crematoriului, debutate in 2003 (cand s-au bagat sume importante de bani si in finalizarea liniei speciale de metrou dintre Palatul Cotroceni si Aeroportul Otopeni) ma tem ca nu se refera catusi de putin la cladirea exterioara, care de altfel nici nu are mare nevoie de renovare,- in schimb este de presupus ca renovarea si reabilitarea sa se desfasoare departe de ochii publicului, in constructii care nu se afla la suprafata. Sper ca v-am satisfacut cel putin o parte din curiozitatea legata de acest aparent "bizar" obiectiv militar care nici macar nu apartine oficial de MApN..."

 

Editat Ianuarie 24, 2010 de walrus

[lil debul]

O fi , n-o fi , nu stiu. E posibil sa existe tunele in zona , ideea e sa dai de ele. Dar faza ca ,virgula, crematoriul e obiectiv militar e de caterinca maxima. Si nu ai voie sa te apropii la 200 de metri. Pai , daca o iei prin parc , practic treci pe linga el , nu are gard si in general zici ca-i cam parasit , desi nu este. Chiar o ruda de-a mea a fost incinerata acolo cind eram eu mic si am fost prezent si eu. Deci , nu cred ca-i secret nimic acolo. Daca are vre-o intrare in tunele , e mai mult ca sigura in pivnita si blocata cu dita usa de fier ruginita. Poate 2-3 insi care lucreza acolo sa stie "secretul". Oricum , pina la primavara mai e putin , poate ne stringem o brigada si mergem sa cercetam.

[Fury]

Daca se organizeaza ceva serios ma bag si eu daca ma primiti... de cand imi doream o astfel de "aventura"... numai sa nu ajungem pe la politie

[walrus]

Cunosc si eu persoane care au intrat acolo doar pentru a vizita, deci se poate cu putin tupeu. Mai demult am aruncat o privire prin fereastra din spate in camera de la subsol si se vedeau panzele de paienjeni tesute pe tot mobilieru, usa statea intr-o balama si era clar ca nu mai trecuse careva pe-acolo de lunga vreme. In opinia mea crematoriul asta este unul dintre cele mai ciudate locuri din Bucuresti. Iar ca fapt divers, arhitectura seamana putin cu mormantul fam. Cantacuzino din Bellu. Nu m-ar mira ca unul din tuneluri sa aiba o iesire prin cimitir.

 

http://farm3.static.flickr.com/2231/240865...7f03dd3.jpg?v=0

 

"Tunelul la care mă refer din dealul unde Cismigiul se delimitează de stradă era unul

de legătură între Schitul Măgureanului si Palatul Cretzulescu de lângă Universitatea de muzică

de azi, palat în care în zilele noastre se află unsediu al UNESCO.

De aici, o ramificatie subtraversa Calea Victoriei ducând spre Biserica

Doamnei si mai încolo spre Curtea Veche prin Lipscani. O altă ramificatie traversa Cismigiul,

urmând ca pe sub Dâmbovita să ajungă la mănăstirea Mihai - Vodă, iar de aici, mergând mai

departe pe sub Palatul Cotroceni si Drumul Sării,

iesind undeva în Calea Giurgiului si mosiile Bellu."

Cu piciorul... prin Bucuresti (II) de Ion Cogan; Conexiuni nr. 17, iulie 2006

 

Am mai gasit ceva interesant, dar tine mai mult de fictiune, e vorba de un roman de experienta, Orbitor-aripa stanga de Cartarescu. Are un capitol intreg unde vorbeste despre o intamplare in Cimitirul Bellu, la o inmormantare mama lui coboara in cripta si descopera niste galerii subterane prin care se rataceste, reusind sa iasa dimineata a doua zi.

 

"Foarte adînc, înaintea ei, zărea două-trei siluete avansînd în în¬tunericul verde, contopindu-se cu el. Treptele păreau să nu se mai sfîrÂşească. Măria cobora de ore-n Âşir, Âşi aproape că uitase unde se afla, cînd zări, la capătul ultraîndepărtat al diagonalei scării, un dreptunghi minuscul de lumină. Nu mai înalți decît niÂşte insecte, cei din urmă oameni din convoiul mortuar sclipiră o clipă în acea lumină, care se apropia cu încetul, Âşi dispărură pe poarta cea lim¬pede. Măria îi urmă, Âşi se pomeni într-o hală enormă, înaintînd minusculă pe un mozaic lustruit Âşi măreț. Sala părea rotundă, dar marginea ei extremă era atît de îndepărtată, încît aproape că dis¬părea într-o ceață sidefie. Sprijinită pe colosale coloane de porfir, o cupolă aurie se înălța prea sus ca să existe cuvinte pentru a-i descrie înălțimea, mai sus decît bolta cerească pentru un truditor al pămîntului Âşi mai sus decît sfera de cuarț a constelațiilor.

 

[...]

 

Fugi la întîmplare, ore Âşi ore, oprindu-se din cînd în cînd să-Âşi tragă sufletul, dar pereții sălii păreau să nu se apropie deloc, sau s-o facă atît de încet, încît coloanele Âşi statuile betege păreau niÂşte ghețari încremeniți la marginea universului. TotuÂşi ele ieÂşeau încetul cu încetul din ceața albastră a depărtării, Âşi femeia îÂşi dădu poponeataînd seama că se apropia de monstruosul bărbat acromegalic, cu toracele înconjurat de nori, cu lăboaie atît de mari la picioare, încît între degete avea intrări boltite de galerii ce-Âşi pierdeau perspecti¬vele în depărtare. Măria pătrunse astfel în tunelul boltit dintre degetul mic Âşi următorul de la piciorul drept al statuii, Âşi se trezi într-un fantastic viaduct de cărămidă. Din loc în loc, pe pereții păienjeniți, îÂşi întindeau coarnele gălbui vechi trofee de vînătoare. Tablouri în rame greoaie, înflorate, de bronz erau prea înnegrite de vreme ca să-ți mai poți da seama ce reprezintă. Cămine de mar¬mură, reci, grătare Âşi vătraie de alamă alternau cu scuipătoare din acelaÂşi metal alunecos. Galeria era luminată de torțe înfipte în suporturi de metal negru, sus în pereții plini de păianjeni Âşi molii ale zidurilor. [...]"

 

Daca sunteti de interesati de textul integral imi spuneti si fac cumva sa-l pune pe net.

[lil debul]

Eu , personal , sint interesat de crematoriu si de posibilele tuneluri. Poate facem ceva cind s-o mai incalzi.

[Thomas]

Crematoriul are paza armata. Discreta

[Vizitator corleone]

Daca se organizeaza ceva serios ma bag si eu daca ma primiti... de cand imi doream o astfel de "aventura"... numai sa nu ajungem pe la politie

 

Pai asta e toata smecheria, sa ajungi la pulitie si sa iei si vreo doua pulane pe carca . N-are ce sa-ti faca, iti da cel mult o amenda ca doar nu sunteti spioni.

Exista legende ca tunele ce au legatura cu Bucurestiul ar fi si la mine in Buftea via Palatul Mogosoaia, dar nu am gasit nicaieri referiri despre asa ceva.

[lil debul]

Mai fratele meu , am trecut pe acolo de N ori la patrat , fiindca am stat pe Giurgiului si nu am vazut pee nimeni , nici vara , nici iarna. Este un loc public , atita timp cit acolo ajungem o parte dintre noi , la final de mandat. Detaliaza si tu putin , unde sint ninjalaii aia de pazesc crematoriul ? Sau crematoriul nu mai functioneaza si-l pazesc sa nu fie spart ? Fara misto , ca nu inteleg ideea. Oricum , ma duc in primavara sa intreb dac pot beneficia de serviciile lor , pe viitorul foarte indepartat , bineinteles si bag un ochi si la secretele lor.

[Gova]

Exista legende ca tunele ce au legatura cu Bucurestiul ar fi si la mine in Buftea via Palatul Mogosoaia, dar nu am gasit nicaieri referiri despre asa ceva.

 

Ia uita-te cateva pagini mai in urma la postul meu. Daca vrei mai multe informatii, intreaba-ma despre

[walrus]

Mai fratele meu , am trecut pe acolo de N ori la patrat , fiindca am stat pe Giurgiului si nu am vazut pee nimeni , nici vara , nici iarna. Este un loc public , atita timp cit acolo ajungem o parte dintre noi , la final de mandat. Detaliaza si tu putin , unde sint ninjalaii aia de pazesc crematoriul ? Sau crematoriul nu mai functioneaza si-l pazesc sa nu fie spart ? Fara misto , ca nu inteleg ideea. Oricum , ma duc in primavara sa intreb dac pot beneficia de serviciile lor , pe viitorul foarte indepartat , bineinteles si bag un ochi si la secretele lor.

 

 

Nu mai este functional de cativa ani iar acum stau niste paznici pe-acolo, mai sunt si caini. Eu n-am trecut de multe ori ca nu e zona mea. Vroiam odata sa fac poze, cica nu e voie, altadata m-am apropiat doar si au spus ca nu e voie. ) probabil au si ei zile mai bune si mai putin bune. dar cred ca poate fi vizitat ca 'muzeu' . De pe blogu ala ( http://bucurestiivechi.blogspot.com/2009/1...iul-cenusa.html ) aflu ca intrarea in galeriile subterane se afla intr-o cladire anexa. Care va sa zica.. degeaba ne obosim cu crematoriul prorpriu-zis. O sa-l vizitam totusi in primavara.

 

Si spuneau aia ca daca ai urna cuiva acolo poti intra.

Editat Ianuarie 26, 2010 de walrus

[mihai230]

Salut. Am citit intreg topicul vostru despre tunelurile de sub Bucuresti. Aveam un vecin de aceiasi varsta cu mine iar taicasu povestea ca lucra pe la Casa Scanteii si zicea ca acolo este o intrare intr-un buncar subteran. Astazi, terminand de citit topicul asta, discutant cu nevasta si vorbind despre crematoriul Cenusa, imi spunea ca ea cand era mai mica pe vremea liceului, se ducea cu toti prietenii ei roackeri pe acolo si beau vodca. Eu nu am apucat sa trec pe acolo. Doamne ce m-am linistit cand am descoperit acest topic, am crezut ca eu am " o problema", asa imi zice nevasta ca nu e normal sa intrii in subteran ( asimilata cu moartea ). Cand v-am descoperit pe voi, ce m-am linistit. Oricum, felicitari pentru indrazneala cu care iesiti din cotidian. lil debul, cand mai organizati ceva chemati-ma si pe mine. Ma bag. Parca mi se pare interesant sa ma salte si pe mine o data politia. Id de messenger: mihaiflorindinu. O zi buna in continuare.

[Gest]

Va salut baieti..si eu am citit toate paginile..acum vreo 2 luni..ma durea spatele cat am stat in poponeata pe scaun..erau vreo 76 pagini atunci:)).

Oricum, cert e ca si eu cred in chestiile astea, stiu sigur de la bunicamiu care a fost militian, despre tunelul de sub hanul lui manuc de la unirii, care ar duce in mai multe locuri, si mai stiu si de tunelul Palatul Ghica - Manastiera plumbuita...cand eram mai mic stateam pe plumbuita...si ma rog la un moment dat au venit cei de la primarie sa puna gard intre strada plumbuita siparc...si la un moment dat in calea lor statea un ciot de copac....parea ca fusese taiat si a ramas radacina in pamant. Si cand au tras de el au vazut ca de fapt era pus la misto, sa acopere o gaura, cam cat sa intre un om..era adanca de vreo 3 metrii dar nu se vedea in ce directii o ia...ma rog cert e ca dupa primaria a tras gardul pe deasupra, un gard de fier asa, se putea trece pe sub el...dar cum acolo nu e canalizare si majoritatea oamenilor arunca "caldarile" in parc..gaura a fost astupata de laturi, gunoaie, etc. astept in continuare vesti de la voi cu ce se mai gaseste..ma ustura ochii la cat am citit pe net si deocamdata nimic relevant, in afaraa de tunelurile comuniste:(

[lil debul]

Sint o multime de lucruri relevante , doar ca e aproape imposibil sa ajungi acolo. Cum gasesti tunelul care leaga toate cazematele ? Poate , cu venirea caldurii , cind o fi si aia , se organizeaza ceva.

[Gest]

Sint o multime de lucruri relevante , doar ca e aproape imposibil sa ajungi acolo. Cum gasesti tunelul care leaga toate cazematele ? Poate , cu venirea caldurii , cind o fi si aia , se organizeaza ceva.

 

pai da abea astept sa se termine cu flescaiala asta...inainte sa inceapa frigul am fost prin cismigiu sa ma uit de unde ar fi fost intrarea in tunelul acela vechi. o sa incerc sa bag o poza ceva din ce am vazut. ma rog..din ce am citit acela ar fi locul unde e poarta aia de nu ai voie sa intri, si pe jos unde acum e asfaltat am inteles ca ar fi fost acea intrare.

[mihai230]

Salut. Revin cu o propunere. Ce ar fi sa mai iesiti si din Bucuresti. Daca tot le avem cu "underground-urile", ce ar fi sa vedem si niste cavitati naturale? Uitati aici ceva interesant :Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

By Anonim - Posted on 19 July 2009

 

Avenul din Grind (Funduri)

 

Ica Giurgiu (Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

 

Un gol subteran adanc de 122 de metri, neepuizat din punct de vedere explorativ dupa 79 de ani de la prima (?) coborare in el, situat intr-o zona inca insuficient cercetata din punct de vedere speologic. Intre 1977 - 1987 a fost cea mai adanca si lunga retea in conglomerat din tara; la sfarsitul anului 1980 cavitatea era situata in statistica mondiala (si europeana) pe locul 8.

 

Acces

 

Pe drumul de pe Valea Dambovicioara, pornind din localitatea Podul Dambovitei (750 m altitudine) pana la cabana Brusturet (1000 m). De acolo se urmeaza marcajul banda albastra, care dupa aproximativ 90 de minute ne scoate in marea poiana unde sunt stanele din Funduri (1275 m) (imaginea 1). Continuam sa mergem pe banda albastra, inca aproximativ 20-30 minute, pana in locul unde se ramifica (1350 m), urcand spre Saua Funduri, prin padure, poteca insotita de semnele triunghi albastru si punct rosu.

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

1 Poiana Funduri si Creasta Pietrei Craiului, vazute cand sosim aici dinspre Brusturet.

foto: I. Giurgiu

 

Pe aceasta din urma poteca, la 1500 m altitudine iesim din padure. Pe la 1600 metri altitudine (punctul A) marcajul se va dirija treptat spre stanga (de la un grup de stanci izolate pe pajiste), dar noi ne indreptam spre dreapta, suind continuu, tot pe pajiste, de-a lungul malului drept geografic al adancii Vai a lui Stinghie (Valea Steghii; Funduri sud), pana la 1750 m altitudine. Aici, in fine, se poate trece mai comod pe celalalt mal al vaii (stanga geografic).

 

Din punctul A se vad, in malul stang geografic al Vaii lui Stinghie, imediat mai jos fata de cota unde ne aflam, versanti abrupti sau chiar surplombati de conglomerat. In ei este o intrare inalta si spatioasa de pestera, in care stim ca inca nu s-a intrat (se poate cobori la ea in rapel, de pe marginea impadurita a versantului). In padure, deasupra acelei intrari de pestera, la 1645 metri altitudine se afla intrarea Avenului din Grind (hartile 2 si 3).

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

Harta 2 - extras din Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane, cu completari

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Harta 3 - extras din Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane

 

Tot din punctul A, pe Valea superioara a lui Stinghie, la 1790 metri, vedem o intrare de pestera, in versantul ei stang geografic (descoperita si explorata de Ica Giurgiu si Andrei Samoil). Are 4 metri latime si tot atatia in inaltime. Galeria, spatioasa, orientata spre nord, aduna 10 metri, urcand 2 metri fata de intrare. Putin in aval de aceasta pestera, aflata in locul unde valea cu mult grohotis are o bifurcatie, in malul drept geografic sunt alte doua deschideri, unde Andrei Samoil s-a catarat dar nu a gasit continuare.

 

Pe malul stang geografic al Vaii lui Stinghie vom cobori pe primul picior intalnit, pe pajiste, pana la peria deasa dar scurta de padure/ conifere, aval de care se intra in padurea rara, cu arbori foarte inalti. Continuam sa coboram pe la baza pantei care se inalta in dreapta noastra. Dupa circa cinci minute de la intrarea in padure, gasim gura avenului, la 1645 m altitudine, pe un loc mai plat (imaginea 7). De la gura se poate continua coborarea pe valea care se lasa paralel la inceput cu malul stang geografic al Vaii lui Stinghie si, dupa aproximativ 30-45 de minute, vom reajunge in poteca marcata cu triunghi albastru si punct rosu (la 1350 m).

Alte cai de apropiere spre Avenul din Grind sunt posibile dar trebuie sa ajungem tot la debutul potecii care urca spre Saua Funduri (marcaj triunghi albastru, punct rosu). Aprovizionarea cu apa trebuie bine gandita, in functie de perioada pe care o vom petrece in zona si de efortul pe care ni-l propunem a-l derula pe aici.

 

Istoric

 

In 1930, brasoveanul Alfred Prox atinge adancimea de 96,5 metri.

 

In 1967, brasovenii Friedrich Thomas si Walter Gutt coboara in aven, gasesc o continuare, ating cota -96,5 m (imaginea 4), dar se opresc, din lipsa de echipament, pe buza unui put apreciat la 6 m adancime (vezi si harta 5). Am avut ocazia sa vad, aduse de Walter Gutt, la reuniuni speologice, poze de la explorarile unor avene din Piatra Craiului; imagini deosebit de interesante, rareori insotite de comentarii ample si - ce pacat, Walter Gutt decedand la inceputul lui 2004 - probabil ca acum aceste imagini sunt pierdute pentru explicarea evolutiei explorarilor speologice de la altitudine.

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

4 extras din Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Harta 5 - extras din Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7 Intrarea in Avenul din Grind (cu Emilia Marinescu si Mircea Vladulescu).

foto: I. Giurgiu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Verticala unde s-au oprit brasovenii a fost coborata, la 1 octombrie 1977, de catre Adrian Done, Ica Giurgiu si Nicolae Sandeschi, in cadrul unei explorari organizate de Cluburile "Emil Racovita" Bucuresti si Piatra Craiului Campulung Muscel. Din echipa au mai facut parte: Ioan Dobrescu, Marcel Negru, Oprea Bleont, Florica Berdei, Emilia Cristian, Argentina Savin, Traian Bujor (imaginile 8 si 9).

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

8 Avenul din Grind. Planul cavitatii.

 

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9 Avenul din Grind. Profilul cavitatii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Descriere

 

Scara speologica se poate lega de unul din brazii aflati pe buza putului de 22 m de la intrare. La cota -22 (hartile 8 si 9) se ajunge pe o platforma inclinata, pe care sunt adunati brazi, bolovani, zapada. Aici se bat 1-2 pitoane si se leaga 75-80 m de scarita.

Cel care va cobori primul va avea destul de lucru cu aranjarea ei, deoarece scara se opreste pe mici platforme, la cotele -30, -59, -68, -77.

Pe platforma de la -22 am gasit resturile unor scari din cablu de otel, de 10 mm diametru, iar intre -77 si -92 a trebuit sa curatam peretii putului de resturile altor scari, facute din cablu de transmisiune utilizat in al doilea razboi mondial.

Al doilea put are 70 de metri adancime, iar proiectia lui in plan este de 16 m. Intre -25 si -77 m putem admira peretele de conglomerat; elementele matricei sunt distantate la 5-10 cm si au diametre de 1-10 cm. Pe platforma de la -59 m (1,5 m lungime, 0,5 m latime) am gasit batute doua pitoane. La -77 m este o alta platforma, de 1,5 x 1,5 m, incepand de unde coboara o scurgere parietala. La -92 se atinge fundul putului, in varful unei pante cu bolovani si pamant. Pana la aceasta adancime mai ajunge, slab, lumina zilei. Primele doua puturi se pot cobori si urca pe coarda.

Intram intr-o sala spatioasa (12 m diametru, 25 m inaltime) care continua cu o galerie ascendenta, lunga de vreo 30 metri. Pe tot parcursul ei intalnim scurgeri parietale, stalactite, stalagmite, coralite. Podeaua galeriei este acoperita cu uriasi bolovani prabusiti, concretionati. De la cota -93,5 (punctul 3 de cartare) se desprinde spre vest, printre blocuri, o galerie stramta si joasa care conduce imediat la o succesiune de puturi, de 2, apoi 5, apoi 10 metri.

Pentru a intra in ultimul din ele au fost necesare doua ore de decolmataj la bolovani. A fost utilizata o scarita de 20 m, prinsa de o traversa aflata sub putul de 2 metri. Urmeaza un taras si apoi o portiune puternic descendenta, care duce la cota -122 metri. Cu aceasta descoperire, Avenul din Grind isi consolida superlativul de cel mai spatios si adanc gol subteran din Piatra Craiului.

Planul si profilul avenului au fost realizate de Ica Giurgiu si Adrian Done. Date morfometrice. Lungimea totala a galeriilor (Lt) = 220 metri. Distanta pe plan dintre cele mai departate doua puncte ale avenului, extensia, E = 47 metri. Coeficientul de ramificare = Lt/ E = 4,7.

 

Bibliografie

 

Ica Giurgiu - Avenul din Grind - Buletinul Clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, 1977-1978, paginile 44-49

 

Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane

 

Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov

[lil debul]

Pt. mine personal , e prea profi. Ar fi ceva , daca m-ar tine sa ma bag acolo.

[Louis Cyphre]

profi, profi, dar e fain.inclusiv drumul pana acolo...

eu unul as intra. cu asistenta de rigoare.

[Sudsemnatu]

Am copilarit prin zona Manastirea Antim, Palatul Parlamentului, Parchetul...etc

Si copil fiind ne bagam prin toate catacombele posibile si imposibile. Asa am descoperit niste canale care faceau intrarea in ministere si parchet. Erau mici ..noi stateam putin aplecati cand mergeam prin ele dar la capete erau usi. Curios ca unul din ele facea legatura direct...adica nu mai are nicio usa. Pur si simplu in capatul lui te astepta un ascensor.

Cand m-am mai marit...m-am dus pe acolo dar le sudasera. Ele pareau ca niste guri de aerisire.

 

Nu prea cred ca exista sub Manastirea Antim ceva...pt ca ea prin anii 80 a fost mutata cu ajutorul unor bile cam 50 de metri pentru a face loc actualelor blocuri.

 

In 1912, în incinta mânăstirii s-a construit Palatul Sfântului Sinod, care a fost mutat din locul lui (în 1984), pe o distanță de 25 m Âşi cu o rotire de 13 grade, pentru a nu fi demolat ca urmare a lucrărilor de sistematizare a centrului istoric al Capitalei, inițiate de Nicole CeauÂşescu.

 

http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/...e/iordache2.jpg