ubord

ok! astept si volanta. Tinem legatura.

uitasem sa specific, in privinta calitatii stiu ca nu se poate cere foarte mult cind e vorba de pese sovietice, dar cel putin la un nivel la care sa accepti sa le montezi in motorul tau, pentru a umbla ceva vreme cu el(si nu pentru al vinde..) Asta in masura in care poti sa ai ceva control asupra a ceea ce iti ofera furnizorul tau. Daca nu , mai bine ne intilnim undeva si povestim niste beri despre cum nu reusesc rusii sa faca lucruri mari si tari in acelasi timp.

arbore +volanta Dnepr(arbore complet echipat , biele +cuzineti+bucsi biele) pret si in cit timp se poate rezolva. Si ma intereseaza sa aiba aceieasi provenienta , adica conul de stringere sa corespunda la volanta cu cel de la arbore.Si binenteles fier de calitate(cit se poate...) si daca ai un numar de telefon ....

matem ca

ok bajeti!multam' pentru lamuriri!

Multumesc pentru observatia legata de comportatea cu temperatura a senzorilor.Am sa urmaresc fenomenul( încă, neapucînd să-l încing deadevăratelea). Si daca ar fi probleme , unde as putea gasi acei senzori CDI?

Am o singura variabila, turatia , asa ca nu am folosit un tabel.Turatia oricum trebuie masurata, iar delay-ul la iesire la fel trebuie facut in timp real.Pentru mai multe variabile si o functie de transfer neliniara complicata cred ca tabelul este singura solutie. Problema am vazut-o in felul urmator: doi senzori la 90grade(sau la alt unghi ), pe sectorul de 270 se face achizitia de turatie(un numarator initializat de un flag setat de o intrerupere Int1) pe sectorul de 90 la aparitia Int2 se face scalarea valorii masurate(pentru a se pastra proportionalitatea, si corespondenta turatie-delay aprindere), si apoi se porneste un alt contor initializat cu valoarea calculata , care decrementat va da impulsul la iesire cu o intirziere variabial fata de momentul Int2. Am ales un esantion la achizitie pentru a avea o rezolutie de 1 grad la 6000 de ture .La âevacuareâ esantionul este de trei ori mai mic (proportionalitate data de dispunerea senzorilor, si pentru a evita alte complicatii de scalare). Am ales acesta solutie pentru a nu trebui sa fac impartiri si inmultiri in binar , care ar necesita foarte mult scărpinat(în vîrful capului).Doar adunari si scăderi, care si asa trebuie testate pentru depasiri sau schimbare de semn. Problema ar putea fi faptul ca masurarea turatiei se face pe sectorul de 270, si la acceleratii unghiulare mari se masoara de fapt o turatie medie care poate fi binisor diferita de cea de la finalul perioadei de masurare.Si de aici comportarea dinamica slaba.un timp de achizitie mai scurt si mai apropiat de momentul âevacuariiâ s-ar putea sa rezolve problema (sau un algoritm de predictie, dar cine mai poate sa se scarpine cu asa cevaâŚ.?)

Am să asez totul intr-o forma coerenta si le pun in pagina.

da! nu am bobina originala.Nici nu am vazut vreo data cum arata.Asa că am folosit două bobine de Dacia înghesuite sub rezervor. iar referitor la avansul lui centrifugal, o alta surpriza a fost că reglînd puctul static de aprindere la 10 grade(am a vut grije sa marchez pe volantă) cu contragreutătile deschise la maxim, punctul de aprindere fugea undeva pe la 55 de grade.Să fi auzit cum făcea tractorul!de parcă vroia să-şi ia zborul!

de-adevăratele sar cu berile!

Aveti dreptate in privinta a prinderii electronice.Am fost obligat si eu sa montez asa ceva pe niprul meu . Cama de la a prindere nu era simetrica si nu reuseam sa reglez avansul static la fel pentru ambii cilindrii.Greu m-am prin care-i buba.Pentru o anumita distanta la platina si intr-o anumita pozitie a ansamblului de la a prindere reuseam sa le pun la fel , dar dinamic, verificat cu stroboscopul era un dezastru care varia in ambele sensuri diferit pentru cei doi ciluindrii. Asa ca, am montat doi senzori Hall recuperati din niste unităţi de flopy (care acum fac si distributia stînga-dreapta, Niprul neavînd asa ceva )si o aprindere manufacturata (un invertor cu TL 494 care spre surprinderea mea consuma si foarte putin; în jur de 650mA în regim de 120Hz), si acuma merge motorul ca o masina de cusut.Diferenta este imensa. Nu stiu cît va fi de fiabila treaba datorită vibratiilor. Am păstrat avansul centrifugal existent care nu functioneaza liniar deloc, mai degraba ceva de genul totul sau nimic in jur de 3000 de ture. Alternativa a fost o aplicatie cu un microcontroler(16F84) pe care am dezvoltat-o în acest scop, si care merge foarte frumos, dar se comporta slab in regim dinamic.Adica în regimuri de acceleratie unghiulara rapida răspunsul este întîrziat.La stabilizarea turatiei avansul se fixeaza pe valoarea corespunzatoare, dar la variatii rapide este puturos.Asa ca am lăsat-o balta.M-am gîndit la un algoritm de predicţie în functie de achizitiiie anterioare dar aici matematica pe care am spălat-o cu multă bere vreo 15 ani , nu a mai făcut faţă .Problema este ca la acceleratii unghiulare turatia masurata este una medie , care poate sa difere destul de mult de turatia instantanee din momentul aprinderii si aici m-am blocat. Dacă este cineva mai tînăr âŚ., cu sinapse mai bogate... eu sar cu berile!

modificarea este valabila .Sint vre-o doua cote de rulmenti uzuali care se potrivesc(merge si NA4906).Poate nu ai folosit un rulment de calitate(eu am folosit de la SKF si nu au fost probleme).Am un prieten care merge cu asa ceva de doi ani si a facut vreo 15.000 de km fara probleme.Stiu un moş care merge cu asa ceva de multi ani pe AWO-ul lui.nu am inteles de ce a trebuit sa gauresti boltul, pentru ca el are 2 orifici de ungere din fabricatie. poate nu l-ai pozitionat corect la montare cu orificiile catre exteriorul traiectoriei pe care o descrie manetonul. Poate sunt ceva probleme cu centrifuga de ulei.Am intilnit centrifuge fisurate sau semismulse din cele trei suruburi de fixare, care nu-si mai faceau treaba.La montarea centrifugii trebuie folosit fara rezerve un etansant de calitate mai ales daca suprafetele nu mai sint ok, altfel uleiul nu mai ajunge in interiorul manetonului. Poate este infundat canalul care duce uleiul la centrifuga.In timp se depune calamina, sau mizerii care pot obtura orificiul prin care ţîcoteşte in centrifuga. Si nu in ultimul rind calitatea lucrarii de strungarie si rectificare.Musai , manetonul trebuie rectificat pentru a fi perfect cilindric.Daca are conicitate, apare un efect de insurubare al bielei si acesta este fortata si impinge in una din cele două şunci.Am vazut asa ceva .Se gată repede , si fenomenul poate fi observat foarte simplu invirtind biela montata pe arbore.Ar mai fi si stringerile.Inelul interior al rulmentului nu are voie sa se roteasca pentru că obtureaza găurile de ungere din maneton, dar nici nu-l poti monta cu stringere mare pentru ca nu mai poti asambla rulmentul.Pentru NA 4906 am folosit o stringere de 1,5-1,8 sutimi la inelul interior si 0,8-1, la inelul exterior.Daca , după rectificare s-a sarit de cota de stringere si nu mai prezinta garantie ca nu se va roti, se poate folosi ceva adeziv special pentru asa ceva , cred ca se găseşte la cei de la Loccite. De asemenea conteaza foarte mult si centrarea arborelui.Un arbore descentrat solicita oscilant rulmentul de pe maneton, si tipurile ăstea de rulmenti radiali nu prea suportă solicitari la oscilatie. PS electroeroziune gasesti pe la uzinele din Bistrita.Acolo am facut si eu o gaura intr-un bolţ.Dar nu pot sa-ti dau nici un fir pentru că am fost undeva la mîna a şaptea si nu stiu persoana de contact. Ferodoul de pe Ambreiajul de Simson poate fi inlocuit cu ceva similar de la dacia 1100, sau ceva modele de fiat.In Cluj , la dreapa cum iesi din Gara Mica , pe liniile de tramvai la 200m este un magazin mic la parterul unei case unde găsesti asa ceva.Au chiar si banda flexibila de ferodou la metru. Succes!

Si daca mai sint din aia care se incapatineaza sa nu-si duca caluâ la service, insemna ca sfirsitul lumii se mai amina! (un pic)

Efervescenta ta ghinionista Darck Rider 82, imi aminteste de un prieten , asa zisul Discipoluâ , care are si el un Jupiter 3 si un CZ amestecate de-a valma in niste galeti de vopsea lavabila, si acoperite cu motorina.Si pe cind sa le punem pe-olalta, l-or dus in catanie , undeva la mama hoherului ,in otopeni.Si acuma , nu stiu daca soacra-sa nu o golit motorina , in iarna asta , ca sa aiba pentru foc.Tu cum stai?

Volanta nu echilibreaza nimic.Ea este doar un acumulator de energie cinetica, care-si cedeaza energia in timpii inactivi care nu generaza lucru mecanic, respectiv compresie , admisie si evacuare.Mai are si rolul de âuniformizareâ a miscarii de rotatie care altfel s-ar produce cu acceleratii unghiulare mari(barberind tot ce insemna roata dintata in motor).Cei de la BMW chiar au folosit o metoda de absortie a acceleratiilor unghiulare din arbore, cu o volanta sloboda la rotire, cuplata prin frictiune cu arborele, care-si facea treaba la anumite regimuri de rezonanta la torsiune. La motorul boxer, masele in rotatie ale arborelui sint complet echilibrate static(nu si dinamic) .Masele in translatie , adica o parte din masa bielei +masa pistonului cu ce-i pe el, sint partial compensate de masele conragreutatilor de pe arbore.Se practica o compensare intre 45% si 60%.Se diminueaza astfel miscare de flambare a arborelui. Nu mai imi amintesc ca-i mult de-atunciâŚcare armonici si de ce grad sint complet compensate , dar cred ca cele pare(a doua, a patra , si a sasea

Tot respectul pentru IJ-urile din 60â.(si pentru BMW-uri) Cu tristete subscriu si la calitatea materialelor si a lucraturii la ciorsurile rusesti din ultimii 15-20 de ani. Si imi cer scuze pentru alergia la chestii japoneze, PRO-TV, si gel in parâŚnu a fost cu intentie.Am dobindit-o in ultima veme, vazind cam ce se poarta pe la intilniriâŚ

masa pistoanelor (+bolturi,+sigurante+segmenti)era echilibrata cu cea a contragreutatilor din arbore.Daca le-ai facut mai mici ai stricat echilibrarea(daca a fost echilibrat arborele).S-ar putea sa ai un motor mai 'nervos' dar care sa se 'drucule' mai tare la anumite turatii(chestii de rezonanta). este o vorba ungureasca:Ioi, !De trei ori taiat, si tot scurt ramas! mosule!

Subiectul in discutie nu era cit de subtiri sint segmentii la japoneze , si nici cit de minunate sint ele; (ele se cumpara , te dai cu ele, mai schimbi o impresie, si cînd se dehama ceva in motor o vinzi, sau o duci la service.) Subiectul trata entuziasmul si pasiunea de a tine in stare de functionare niste ciorsuri negatate, si facute din materiale mediocre, si solutiile constructive pe care le-au adoptat cei care le-au proiectat, ca sa le faca sa mearga cit mai mult(âmultâ care de altfel este frustrant de putin). Ia niste aluminiu sovietic care se topeste la numai 400 de grade, fa un piston , pune-i segmenti japonezi subtiri(care stii mama hoherului din ce oteluri si cu ce tratamente sint facuti), baga-i intr-o camasuiala din fonta de mamaliga, polizeaza jumatate din aripioarele de racire, si la sfirsit pune-i niste ulei romanesc(sau sovietic).si apoi da-i in goarna si vezi ce mai ramine din japoneza! Deci, pe acesta pagina se discuta despre frustrarile si experintele celor care au sezon de reparatii de 8 luni pe an, si cum s-ar putea scurta sau lungi acesta, umblind pe la partile âparoaseâ ale motorului, si in nici un caz despre aliajele metalo-ceramice si uleiurile sintetice de 400.000 litru care si le permit o parte din posesorii de motociclete din bucuresti.

in manualul de fizica de clasa a 9-a exista niste demonstratii in legatura cu forta de frecare .Se arata ca la nivel macroscopic aceasta nu depinde de marimea suprafetelor in contact , ci numai de un anumit coeficient de frecare ce caracterizeaza materialele in contact si de forta de apasare normala la suprafete.Nici la nivel microscopic lucrurile nu difera foarte mult, cazul frecarilor semifluide cum este cazul pistoanelor in cilindrii.Gradul de rugozitate al suprafetelor si prezenta uleiului duc la o comportare foarte asemanatoare cu cea din fizica de clasa 9-a. Ei sunt lati nu ca sa frece si sa-ti uzeze cilindrul, ci ca sa cedeze cit mai multa caldura catre suprafata cilindrului, respectiv racitor.Stiu rusii de ce i-au facut asa.Este singura modalitate de racire a zonei capului pistonului.Niste segmenti mai subtiri ar duce la o functionare mult mai fierbinte a pistonului si probabil la o uzura mai accentuata(vezi pistoane de Dnepr topite si gaurite mai ales la masinile uzate, cu compresie slaba;am avut ocazia sa vad asa ceva;) Raportul volum/suprafata de racire este foarte defavorabil deja , la dimensiunile pe care le are pistonul de Dnepr.Daca ne gandim un pic , nu stiu sa existe masini cu asa borcane de pistoane care sa aiba racire naturala cu aer.Cel putin racire fortata, si si asta combinata cu uleiuri mai speciale.De aceea toate motoarele mari au racire cu apa, numai asa putindu-se evacua in mod eficient caldura din volumurile mari.La motoare si mai mari cum ar fi motoare diesel de camion, nici macar racirea cu apa nu mai face fata (tot din cauza raportului suprafata de racire/volum), si se practica stropirea in jet continuu a fundului pistoanelor cu ulei.O ramificatie din circuitul de ulei merge la o rampa cu diuze , si fiecare piston este racit cu ulei sub presiune in zona capului.Cind se infunda cite o diuza , intr-o juma' de ceas de functionare s-a dus si pistonu, cilindrul respectiv!Am avut ocazia sa asist la asa ceva! Asa ca ,daca tot ai posibilitatea sa torni si sa prelucrezi aluminiu , fa-ti niste racitoare mari , cel putin cit alea de ETZ, si s-ar putea sa iasa ceva valabil. Oricum prelucrarea unor racitoare este mult mai simpla si mai realizabila decit a unor pistoane, care au o forma complexa(ovale in sectiune ,cu vreo sapte diametre care compenseaza dilatarea, bolt excentric, tot felul de alinieri la sutime...) asa ca ,Mosule...Primavara-i pe noi!

exista aliaje care se preteaza la tratamente termice .in principui o incalzire pina la o anumita temperatură urmata de o racire lenta elibereaza tensiunile din material apărute in urma turnarii. Am avut ocazia sa constat efectul temperaturilor mari si repetitive asupra unor cilindrii de fonta care necesitau strunjire.În zona de foc au devenit asa de duri incît a fost nevoie de vidia pentru a rezolva treaba.Altfel in zona fustei erau moi ca si fonta obisnuita. despre coacerea pistoanelor am auzit si eu folclor , numai ca prin zona năsăudului se face altfel :se monteaza segmentii , si pistoanele asfel echipate se pun în ler(cuptor cocător) unde se face foc in fiecare seara.Si se tin pină primăvara in regimul ăsta ,pînă cînd te mîncă la degete ca să le montezi.Bătrînii spun ca tin mai mult , pîna la de două ori mai mult...

eu am auzit ca apa sfintita cu putina esenta bulgareasca de trandafiri face minuni

dnepr ar fi un motor reusit daca rusii l-ar fi terminat de facut,si daca ar fi folosit otel si aluminiu la fabricarea lui(si nu mamaligile care au aspect de otel si aluminiu). Asa va trebui sa-l terrmini tu de facut, sa descoperi cotele exotice de simeringuri si rulmenti care-ti potrivesc, sa gasesti o solutie de racorire , pentru ca el mergea cu aer de Siberia. Nu strica niste cursuri de initiere in domeniul paranormalului. si in principiu nu crede nimic din ceea ce vezi , pentru ca nu e ceea ce pare. motorul este simplu de desfacut , si simplu in alcatuire, dar al naibii de complicat de pus la loc, pentru ca nu mai potrivesc pesele, mai ales cele noi ....