ubord

am si eu niste filmulete, din zona cu ciuperci(valea porcului îi zice) si de la fortarea LăpuÂşului cu bătrînica , dar nu stiu cum să le agăț pe net

'valoarea termica a bujiei se exprima in secunde , si reprezinta timpul de la pornirea in starea rece a motorului pina la aparitia aprinderii secundare a fluidului motor, de la izolatorul fierbinte, în conditii anumite de functionare...' Am găsit acesta definitie a avalorii termice într-un manual de termotehnica de la Poli din Cluj. Valorile termice standardizate ale bujiilor care s-au folosit in simbolizarea veche sunt: 95, 145, 175, 195, 225, 240, 260, 280, 310, 340, 370, 400. În timpurile noastre se fabrica bujii 'super-termo-elastice' , adica o bujie acopera cel putin doua clase de valori termice.(constructie cu electrozi din cupru masiv+..... care pot sa cedeze rapid caldura in regimuri de suprasarcina , si asigura si o pornire usoara (cu atingera rapida a temperaturii de regim). De acee nu se poate face o echivalenta stricta între vechile bujii si cele actuale . Am copiat un tabel cu echivalentele de la sinterom si Bosch(era bine scanat dar nu am posibilitatea, pentru ca mai erau si alte firme date). Legendele cu 'mi se incinge Simsonu de la bujie , sau Nepra nu tin!De la carburatie cu ardere săracă sau cu flacăra , de la scăpat gaze pe lingă segmenti, de la uzuri, de la avans după ureche, de la racitoare oloiase... ECHIVALENTE_SINTEROM.txt

eu cred că am să duc tot motorul să mi-l 'trateze' un popă cu busuioc , că altceva nu mai stiu ce să-i mai fac.

la comuniste , chestiunea de fiabilitate se pune la tine , la persoana care le 'freacă', si mai puțin la motoare(fiabilitate neuronală , dacă mă-nțelegi....) în rest , tre' să ai pele groasă pă jeÂşte, si pă genunchi(oricum se face cu timpul, împreună cu glazura de negru în jurul unghiilor... Alfel sînt frumoase.Îți dau senzatia că trăiesti , că te lupți si că reuÂşeÂşti(uneori!) AÂşa că ia-ți de care poti(că toate-s faine), si cu timpul înțelegînd fenomenul , o să faci poate o altă alegere

incerrca aici http://www.projectjawa.com/resources.php

Înainte(pentru ca este în avans )si este marcat cu P(adică 'radnee'). la mine centrifugele se deschideau mai mult decît trebuie si punind aprinderea la punct după metoda sovietică (deschis de centrifuge= 'P' in fereastră =contact desfăcut la platină>>>>avans static negativ (-5-8 grade) Punînd aprinderea după PMS>>>>avans maxim de vreo50 de grade(în loc de 32-36 grade) , adică rupea tot. nu tre să sti matematică: diametru volantă vreo douăzeci si...>>>>circumferința (pi*D)si la 360 de grade ie perimetru , la 5 grade ...regula de trei simpla

Concluzii personale pentru echiparea cu un singur carburator: 1)obligatoriu trebuie incălzit carburatorul si galeria de admisie. Altfel chiar si în zilele călduroase galeria va fi foarte rece(cam cum ar trebui sa fie o bere).În sezonul rece (incepînd din septembrie) problemele vor fi acute, adică extrem de greu de pornit dimineata , si în rest o functionare gîfîită si cu rateuri . Garantat jivraj sub 10 grade afara. Încălzirea se poate face electric , dar sînt necesari vreo 150-200W care nu-s de unde… Sau cu gazele de eÂşapare ceea ce complică utilaju(începe sa arate a combină de recoltat cartofi..).În plus cu gazele de eÂşapare nu se prea poate controla temperatura, adică o setare de toamnă va face urît vara. O galerie de oltcit poate fi o solutie , dar sînt necesare multe prelucrări. 2)contează enorm forma si diametru galeriei de admisie.Curbe cît mai putine , cît mai fine si mai racordate, alfel apar turbulente si tot felul de fenomene de pompaj si rezonanță.Am înțeles ca cei de la BMW folosesc două galerii de admisie de diametre diferite pentru acelasi cilindru , la masinile noi care se produc acum.La relanti si regimuri joase este activă galeria mai îngustă (pentru a împiedica condensul pe peretii interiori datorită vitezei mici de curgere la admisie) si la regimuri mediii si mari se deschide si adoua galerie.Probabil stiu ei ceva. Datorită inerentei asimetrii de racordare a carburatorului pe galeria ce am făcut-o , trebuie să folosesc o diafragmă reglabilă pe cilindrul din stînga ca să uniformizez cît de cît mersul. 3)Spatiul de amplasare a carburatorului este foarte limitat fără anumite modificări majore la cadru.Pentru o viață mai îndelungată a motorului ar fi sănătos un filtru generos cu hîrtie, care nu prea îi unde-l pune. Reglajul carburatorului devine o probă psihologică de anduranță.(trebuie demontată toată caracatița…) 4)Consumul este undeva sub 5 (4,5), motorul bine încălzit (si cu priză de aer cald de pe cilindru) răspunde cu o anumită ezitare la accelerare dar după ezitare se turează rapid chiar si în a patra.Orice reducere a regimului trebuie urmată de un Âşpriț mai viguros chiar si cu motorul cald , altfel ‘spîrcăie’. 5)un Webber 32(Dacia )1,7 milioane, +galerie , flanÂşe +potriveli….două K68 am înțeles 2 milioane(la care dacă se adaptează două prize de vacuum se poate face un reglaj mulțumitor pentru regimul nominal al motorului)

am schimbat o volantă , pentru că am avut valuri cu ea(asa de bine a fost fixată , cu lovituri de ciocan care au distrus suprafetele de îmbinare , că s-a slobozit din mers...) în sfîrÂşit , ce vroiam să spun: două volante , două feluri de marcări .Probabil un rus bine îmbibat cu votcă îi aruncă altuia pe masă volanta, acesta (care nu se mai poate tine pe piciare )încearcă să nimerască cu cele doua pansoane undeva pe margine volantei , si cel de la CTC , chiaun si el , verifică dacă sînt două lovituri pe volantă , mai puÂşcă si el una si gata! Află-i punctul mort superior(verhnaia mertvaia tochka) marcă-l, si de acolo din 5 in 5 grade fă-i cîte un semn, pînă la 35, si ai să poti verifica si cu stroboscopul functionarea.

foarte frumoasă! AtaÂşul este cumva un Stoye?

de mult cautam asa ceva multumesc!

Daaa... Prima 'muÂşcare' a fost cu pozitia carburatorului care era rotit cu 45 de grade ca să-mi vina mie bine. Am găsit ceva documentatie de la Weber unde m-am lămurit cu greÂşala .Axul clapetei paralel cu linia admisiilor in motor , sau într-o pozitie simetrică , si cu partea descendenta a clapetei către admisii.

Chiar asa! De care de 650? K68 am văzut si eu .Mai pot fi si altele?

Dă afară cele două supape (sau numai una dacă sunt la fel ; la Nipru cea de admisie este cu taler mai mare), scoate si un ghid , si fuga cu el la un magazin.ÂŞubler , ochelari si vezi imediat.Dacă mai vrei să închizi sezonul cu el , lasă-le asa si fă-o mai la toamnă. Singurele supape pe care le-am văzut , de Ural , au fost recuperate dintr-o chiuloasă care a fost echipată cu altele de Dacia (inclusiv alte scaune.Eu căutam de urgență o evacuare pentru Simson si m,am bucurat că sunt tot de 38 cu 8 mm tija , dar, erau mai scurte.Supapele de evacuare de aro pe benzină(motor dr BraÂşov)sunt tot de 38 cu tija de 8, iar cele de admisie de 44 mi se pare dar cu tijele mult mai lungi.

de accelerat se accelerează dar răspunde cu întîrziere.Trebuie tras brusc de acceleratie , pentru Âşpriț, si apoi o ia .simți cum se opinteÂşte bivolul si într-a patra.Altfel ,dacă tragi încetuc beÂşe spîrcăie si moare. 6 este cam mult, iar 8 este enorm

cu frigul este întradevăr o problema.Am văzut în diminețile mai reci. Iar eu mai obiÂşnuiesc si iarna cu ataÂşul..

Da! M-ar interesa foarte! Am săpat zilele astea si am reusit sa ajung la o galerie de Oltcit. Întradevăr nu prea are unghiuri drepte, totul este foare 'uns', are un corp central din aluminiu încălzit cu gazele de eÂşapare si galeriile drepte.Si în plus ăsta functiona si desupra motorului fierbinte.

Am montat un carburator de Dacia . Apar niste fenomene intersante la diferite regimuri de functionare.AÂş înclina să cred ca este de la galeria de admisie .Ceva fenomene de pompaj si/sau rezonanță care favorizează un cilindru sau celălalt. ideea era să meargă amîndoi la fel , lucru pe care nu l-am reusit cu cele două K63 uzate pe care le-am avut .Dar departe de asta.. binenteles e nevoie de mult aer cald preluat de pe un cilindru si de un întreg ritual de pornire(parcă ar fi un motor de Maybach de tanc). Mai este cineva care a încercat asa ceva? Sugestii pentru o galerie de admisie cîÂştigătoare?! Consum , undeva sub 5, si niste regimuri de autoaccelerare undeva la peste 80/h într-a patra, de fuge motorul de sub mine.

Da ! potrivesc de Aro.Si ceva model de Fiat, ceva uzual pentru ca se gasesc chiar si in Gherla si Dej. Ambele cote, doar că sînt un pic mai lungi.E bine sa pui de evacuare pe evacuare, si de admisie pe admisie ,(cele de evacuare au o degajare interioara pe vreo 8mm pentru a nu se bloca supapa de la calamină). se montează prin presare la cald(chiuloasa fumegîndă ! ).Dacă nu poți obtine un ajustaj cu strîngere , alezează orificiul din chiuloasă si pune un adaus din tablă de oțel.A mele asa functionează de multă vreme si fără probleme(la fel si la simson de vreo 5 ani). obligatoriu va trebui să frezezi scaunele de supape pentru realiniere!!! Fonta din ghiduri este mai rezistentă la uzură decît materialul galben sovietic. Vezi că cu mici prelucrări potrivesc si supapele de Aro...

pentru că în functionare , o parte din filament se evaporă în atmosfera din interiorul becului(fluor, clor , la o presiune foarte mică ).La răcire vaporii din metalul filamentului pot rămîne lipiți pe balonul de cuarț care este mai fierbinte în zonele care au fost atinse cu mîna , si unde s-a depus grăsime si mizerie. si fenomenul se multiplică pînă becul devine foarte fierbinte în zona contaminată , si ajunge să se fisureze, si gata! De acee balonul este din cuarț gros.(temperatură de lucru mult mai mare decît la un bec obisnuit) O data murdărit si copt pe la 200-300 de grade , va fi foate greu să mai cureti balonul. Asa că....

pe cine crezi că ar putea interesa găurile 'sportive' din discul tău de frînă în timp ce tu o pilotezi?că tu sigur nu le poți vedea din mers....

...si pentru că mi-a intrat în oase si nu mai iese...

felul în care se poate introduce arborele la loc, care se va 'unfla' si nu va mai încapea(mi-a luat foarte mult timp pînă am reuÂşit , si abia apoi am găsit imaginile astea) fără rulmenți pe el!

cîteva cote , ca să vezi ce poti găsi... se vede si o încercare de frezare a unui scaun....

cîteva cote , ca să vezi ce poti găsi... se vede si o încercare de frezare a unui scaun....

M'da.. cam toată lumea are probleme pe dreapta , că acolo se gată presiune de ulei.. (numa' io pă stînga...) În mod normal , dacă fusul arborelui pentru biela din drepta a fost rectificat la cota care trebuie , si cuzinetii potrivesc(adică nu sînt mai înguÂşti), nu ar trebui să ai un joc axial mai mare de 0,5-0,8mm. un joc axial tre' să fie , altfel se gripează, si nu are pe unde iesi uleiul de sub cuzineti. (Âşaibe ca să centrezi biela nu ai cum să pui acolo , că arborele-i dintr-o bucată si nu le poți băga numai despicate eventual.Si tre' să fie din oțel tratat... si nu au voie să se rotescă sau să joace , pentru că vor săpa în arbore....) ai grijă cum montezi bielele, pentru că nu se pun oricum! si vezi suprafețele de aÂşezare de sub Âşuruburile de asamblare a semibielelor(sau sectorul care închide ochiul mare al bielei, sau nu stiu cum îi mai zice...).Dacă ai bavuri sau lovituri si pesa care închide ochiul mare al bielei nu se aÂşează la fix , te poate fura urît la jocurile radiale(stan pățitu..) Supapele nu închid din cauză că nu a fost reglat corect jocul la culbutori, sau, talerele nu se aÂşează bine pe scaune datorită dezalinierii dintre axa supapei si cea a scaunului.Fenomenul apare la uzura ghidului supapei cînd ea începe să umble 'slobodă' ;adică demontînd arcurile se poate observa un joc semnificativ al supapei in ghid>>>>alte ghiduri(de ARO, sau ceva model de Fiat cu fi8/14mm, în nici un caz sovietice care sunt dintr-un material galben , moale si care nu se Âştie ce-i), alte supape dacă sînt uzate si joacă si în ghidurile noi.Ghidurile trebuie presate la cald în chiuloasă(încălzită in cuptorul de acasă pînă iese fum din ea)(eventual cu o tăblică de adaus 0,05-0,1mm, oțel, pe toata circumferința ghidului. Musai o frezare la 45 grade a scaunului pe noua aliniera a ghidului, si Âşlefuire cu pastă abrazivă!!!(freză conică de scaun de supapă de Aro, sau orice freză conică la 45 grade si pentru diametru de 42mm ca să acopere si supapa de admisie si cea de evacuare>>>>atelier de reparații Aro)