cicloburu

Uite, nea Eugene, vecinul matale se chinuie de o vară s-o dea p-asta. Toate bune!

Nu era urgent, dar a devenit cînd mi s-a rupt maneta de ambreiaj (aia sudată deja) și cînd am constatat că cea de frînă nu poate face cursa completă din cauza formei gîndită pentru altă comandă electrică și, drept urmare, frînarea nu era eficientă pe față. Alea de la tine își vor găsi rapid „clientul” în persoana lui Mihăescu, pe care l-am văduvit de ele, pentru că lui îi erau dedicate cele care sînt acum la mine. Iar de semnalizatoare avem nevoie toți trei! Daaa, sîntem niște fiare bolnave cronic! Și ne bucurăm că nu semănăm chiar cu toată societatea, ci doar cu o mică parte a ei, asta a iubitorilor de motoare clasico-comunisto-VECHI! Dacă n-aveam de dus bateria aia, nu pupam io timp liber de la famelie. După ce-am fugit d-acasă, am știut io cumva să „stric” motocicleta ca să profit de ziua bună și să fac o plimbare la Comana, să mă murdăresc pe degete (și acum sînt negru sub unghii și-mi place). Sper să mai prind niște ieșri în toamna asta, dar, dacă voi reuși, va fi tot ceva spontan, cum a fost cea de ieri. Toate bune!

http://www.youtube.com/watch?v=6JtS2pwK4R0 Ba-l ia!

La mulți ani, broscuță!

http://www.youtube.com/watch?v=T-zqVu6NFRg

Ia vezi, o fi vreunu nou aici?

A fost Turul ciclist al României?

Place!

I-ai omis pe consacratul și pe faimosul!

Între 4 și 7 octombrie... Anul acesta Zilele Hușului vor debuta joi, 4 octombrie la ora 16 cu un discurs al primarului Ioan Ciupilan, urmat de o frumoasă parada a portului popular. În această primă zi de sărbătoare pe scena vor urca ansamblul folcloric „Trandafir de la Moldova”, ansamblul folcloric „Sălcioara Prutului”, iar la final ansamblul folcloric „Răzeșii Pogonești”. La finalul zilei, hușenii se vor bucura de un minunat foc de artificii care se anunță că va dura minim 10 minute. Vineri, 5 octombrie, a doua zi de festivități, va începe prin câteva drumeții în împrejurimiile orașului, apoi urmate de o minunată expoziție a salonului de grafică satirică “Damigenius”. Spre seară vom avea un concert susținut de Fanfara de la Huși, iar apoi, pentru deliciul tinerilor hușeni, pe secena vor concerta liceenii de la Blast Zone și consacratul artist Alex Velea. Sâmbătă, 6 octombrie, în a treia zi de sarbătoare se va organiza “Târgul meșterilor populari“, iar incepând cu ora 17 vor concerta Fanfara de la Huși, Maria Murgoci împreună cu ansamblul folcloric “Țara Vrancei”, Folk Addict și faimosul CRBL. Dupa finalul concertului tinerii se vor bucura de discotecă in aer liber. Duminică, 7 octombrie, în ultima zi de manifestații pe scena vor concerta Fanfara Rotaria de la Vaslui, Mioara Velicu alături de ansamblul “Trandafir de la Moldova”, B.A. Soul, Alexandra Ungureanu & CRUSH, iar la sfârșitul concertului ne vor încanta auzul cei de la CARGO, urmat de un formidabil foc de artificii!

Trebuie să recunosc că, dac-aș fi fost scriitor, așa aș fi vrut să-mi iasă și mie. Am și eu mici încercări literare, dar nu se apropie de ceea ce înseamnă literatură adevărată, mai degrabă mici eseuri personale. Toate bune!

Dom' Profesor, poate că e cam pretențios spus restaurarea gardului, sau cine știe, o fi de valoare istorică pentru oraș și trebuie restaurat, nu doar reparat... Zic și eu... Deși, la cîtă pasiune se pune la Ploiești în restaurarea motocicletelor, nu m-ar mira să se întîmple la fel și cu un gard... Toate bune!

Zmeule, asta era scrisă prin 1963 sau mai devreme! Ia de recitește topicul de la prima pagină!

Link ne-bun, pune poza direct aici, please...

CĂI DE MUNTE Nu este un secret pentru nimeni faima proastă de care se bucurau peste hotare drumurile româneÂşti moÂştenite din vremuri de tristă aducere aminte. Cu atît mai mare este mîndria pe care o încercăm luînd parte la uluitoarele transformări. Acei dintre noi cu suficientă vechime în sportul motorizat sînt în măsură să facă o justă comparație între starea de ieri Âşi mărețele realizări de astăzi. Odinioară gîndeam cu frică la hîrtoapele pe care în fiecare sîmbătă seara goneam către Piatra Graiului, Bucegi sau TuÂşnad. Acum ne invită asfatul către Bran, ZărneÂşti sau Valea Oltului. O călătorie de vacanță pînă la Constanța sau Tulcea părea adevărată aventură, astăzi avem la dispoziție asfalt în inima Dobrogei. Pe tot cuprinsul țării am înfruntat Âşosele istovitoare. Astăzi eÂşti nemulțumit sa constați că un singur concediu pe an nu te poate ține la curent cu noutățile: defileul Oltului a devenit ca în poveÂşti, s-a făcut drum ca în palmă între Vatra Dornei Âşi Pasul MestecăniÂş, Moldova este de nerecunoscut, s-a terminat asfaltul de la Oradea în mijlocul Munților Apuseni, de la Brad la Deva, precum Âşi de la Craiova la Turnu-Severin. Cu toate acestea a rămas neatinsă vechea patimă pentru aventurile motorizate, pe căi care asaltează poale de munte sau te poartă în adîncimea codrului, cît mai aproape de țintă. Pe fiecare an creÂşte numărul celor care, părăsind minunata Âşoseluță dinspre Bicsad Âşi Tîrgu Secuiesc, se cațără pe drumeagul părăginit al Muntelui Ciomatul, căutînd marginea platoului de unde se iveÂşte, cufundată în craterul împădurit, oglinda uÂşor încrețită de vînt a Lacului Sfînta Ana. CoborîÂşul emoționant, pe serpentine roase de ploi, peste rădăcini Âşi muÂşchi, îi lasă la marginea apei întunecate, lîngă vetre improvizate Âşi corturi pitite printre brazi. Zbenguiala pe plute încetează abia seara, cînd somnii pitici ies la vînătoare, în licărirea focurilor de tabără. Dînd tîrcoale Pietrei Craiului, motocicliÂştii urcă prin satul PeÂştera pînă sub pădure, ocolesc peste dealurile satului ÂŞirnea, coborînd vertiginos la Dîmbovicioara, de unde drumul continuă pe la Izvoarele din Plai Âşi Gaura Brusturetului, pînă departe sub Piatră, sau se încumetă să ajungă la Plaiul Foii. Dacă au prins de veste că s-a construit un nou drum forestier pe Valea Dîmboviței, îl caută la prima cotitură a Âşoselei naționale, dincolo de Podul Dîmboviței, trec pe lîngă peÂştera de la Colțul Surpat Âşi pătrund în sus pe vale, pînă sub Muntele Cascue. În Masivul Bucegi se poate urca pe Valea Glăjăriei, pînă la o oră Âşi jumătate depărtare de cabana MălăeÂşti, pe Valea ÂŞimonului, pînă sub stîncăriile Gaurei sau pe Valea Băngălesei, unde ai de ales între cîțiva kilometri de proaspăt drum forestier, o plimbare la căsuța din Guțan sau un drum de trei ore pînă la PeÂştera Ialomicioara. Cu motocicleta este uÂşor accesibilă minunata regiune ascunsă în fundul Văii Azuga, dominată de Piatra Mare, Găvanul Âşi Turcul. Ajunge oare? Hai să mai destăinuim un secret! Începînd din vara anului 1963, turiÂştii de pe Valea Prahovei au la dispoziție una dintre cele mai la îndemînă Âşi frumoase Âşosele alpine din țară: traversarea Sinaia-Valea Ialomiței peste Muntele Dichiu. Am aflat despre construcția ei în august 1962 Âşi m-am pripit să o străbat, deÂşi săpăturile erau în toi. Călătoria începe un pic mai sus de km 105, pe Âşoseaua care trece podul peste Izvorul Dorului Âşi conduce în serpentine peste Muntele Păduchiosul. Numeri zece cotituri, apoi te abați la dreapta, constatînd cu uimire că vechiul drum pînă la cariera de piatră a devenit o alee lată, nivelată Âşi pietruită. Ea se încolăceÂşte acum peste rîpi împădurite, pătrunde adînc către vîlcelul Păduchiosul, schimbă încă o dată direcția către răsărit, formînd o uriaÂşă buclă, apoi încalecă spinarea VînturiÂşului la 1400 metri altitudine. Aici întîlnim vechiul drum de plai pe care, acum cîteva zeci de ani, 36 perechi de boi au tîrît vreme de două săptămîni locomobila stației de funicular Bolboci. Calea cea proaspăt săpată traversează coastele sudice, pe deasupra Văii CărpiniÂşul, continuînd să urce Âşaua Muntelui Dichiu. Lucrarea încă nu este terminată Âşi obstacolele se țin lanț: un baraj de pietriÂş, un vîlcel fără pod, apoi... dărîmăturile unor stînci de curînd dinamitate. Este duminică Âşi nu pare să fie țipenie de om în jur. Mă apuc de treabă, rostogolind cu nădejde bolovanii peste mal. În jumătate de oră eliberez cam zece metri, apoi mă opresc în fața unei lespezi de sute de kilograme. Un motor pare să se audă dincolo de prima cotitură. Curînd apare un buldozer puternic, trăgînd după el namila remorcii. Flăcăul de la volan nu se lasă rugat: aÂşterne la pămînt plugul lucitor, se opinteÂşte în mormanul bolovanilor, îi rostogoleÂşte într-un nor de praf către vale, apoi se retrage cu remorca amenințător suspendată deasupra rîpii, făcîndu-mi loc de trecere. În zgomotul motoarelor schimbăm strigăte de drum bun. La creastă ne cuprinde peisajul golului alpin, cu poteci răsfirate peste coaste ierboase Âşi turme răspîndite în triunghiul vîrfurilor Oboarele, VînturiÂşul Âşi Dichiul. Dincolo de adîncimea Ialomiței se înalță silueta întunecată a Muntelui Zănoaga, cu umeri largi, peste prăpastia cheilor. ÂŞoseaua coteÂşte la stînga, Âşerpuind pe deasupra Văii Dichiul. Podurile încă nu au fost începute, de aceea ne abatem pe urme de tractor, traversăm pîraie, coborîm Âşi urcăm emoționați pante lutoase de cîte 30—40°, dăm probe de echilibru peste pămîntul proaspăt răscolit. Înlănțuirea ultimelor serpentine se termină în glodul pîrîului care ne conduce în sfîrÂşit la drumeagul îmblînzit al Văii Ialomița. În continuare revedem încîntați locuri Âşi imagini familiare: Cheile Tătarului, Padina, Cocora Âşi silueta cabanei de la Babele, căldările depărtate Âşi ObîrÂşia. Apoi oprim motorul printre stînci la... gura PeÂşterii Ialomicioara. Motociclistul este încă neîncrezător Âşi, totuÂşi, Bucegii pot fi aÂşadar străbătuți Âşi altfel decît cu pasul! La înapoiere, aproape de Sinaia, am ajuns din urmă un flăcău înalt, îmbrăcat de sărbătoare, chiar tractoristul de azi dimineață. Am aflat că Âşoseaua fusese începută abia în primăvară Âşi era planificată să fie terminată... în toamnă! Nu-mi vine să cred ce aud! — Ce vă miră? Doar ne-am luat angajamentul! Avem timp de pierdut? Mi-a strîns mîna scurt. Priveam după el cum se depărta mîndru: unul dintre oamenii de nădejde, încrezător în viitorul luminos al patriei.

Mulțam Călin!

Timișoara.

Jeane, ești tardiv... Mihai s-a referit la acest topic ce a fost mutat.

@iorgu, especially for you! http://www.youtube.com/watch?v=SLWGkV2dW1U Tare dor îmi era de piesa asta!

Am un prieten din Brașov care are ceva similar luat din Carrefour. Totuși, dacă-mi aduc bine aminte, bicicleta lui poate sta „spînzurată” numai în poziție verticală, sistemul fiind liniar, nu în „L”. Toate bune!

Sunbeam S7... Mi se pare una dintre cele mai frumoase motociclete. Și un filmuleț, ca s-o și auzim! http://www.youtube.com/watch?v=pE9nwf8IWs8 Dacă vă-ntrebați ce motocicletă e la avatarul meu, ați aflat acum!

Tu vrei chiar toate sfaturile? Cînd agăți pe cineva mergi cu back-up? Trebuie să fii ținut de mînuță și cînd fuți?

Man, io ți-am zis unde-o găsești, nu unde s-o fuți... Tu asta întrebasei! Dacă întrebi și unde s-o fuți, vezi că are tot atîtea găuri disponibile ca orice altă rasă...