Chetă pe Jupiter

[Vizitator VULPOIU]

Bre, nu se paote aÂşa ceva... să Âştii că nu e a bună

 

Dimineață am uitat Âşi apoi cînd mi-am adus aminte oricum n-aveam contul scris la mine, apoi după ce l-am luat de aciliÂşa era închis Âşi era totuÂşi în timpul programului de lucru ...

Mîine dimineață mai dau odată, poate nu mai dau cu sec, ca azi.

[AdrianS]

Începi să mă-ngrijorezi ... emoțiile?

 

Mulțam fain, abia aÂştept să "urce" cheta ! Visez în sinea mea că joi de dimineață suntem pe drum înspre Craiova. Să vedem. Băi, Âşi n-am scris nimic la lucrarea aia.

Editat Aprilie 19, 2011 de AdrianS

[mihai_prd]

Ce lucrare trebuie sa scrii mah, ca subtilizez de la nevasta-mea si iti pasez una de 9.

[AdrianS]

Ce bine-ar fi . A fost un curs despre relații interumane, denumiri, porecle Âşi ipostaze mai ales ale femeii în societatea populară tradițională românească (mediul rural). De exemplu:

 

"– femeia de obÂşte – acolesitoare (care racolează bărbați), cocotă (întreținută), coită, desfrânată, curvă, curviÂştină, baÂşardină, baÂşoldină, bahorniță, beÂşoancă (muiere groasă, cotoroanță bătrână Âşi desfrânată), fleoarță, florțotină, curtezană, flendură, grizetă, haită, halită, haÂştură, iapă, lele, leică, teleleică, magopață, marÂşantă, mârjoală, femeia de-a patra oară să fie mare mârjoală, pațachină, papină, scorțotină, femeie pierdută, femeie podală, podărasă, posadnică (care stă pe lângă garnizoane), rapandulă (murdară Âşi contagioasă ca rapandula/râia), talamiță, târfă, târfoÂştină, târâtură"

 

Eh, treaba asta se lungeÂşte pe multe foi Âşi tot atâtea chiuluri. Cerința: lucrare despre ceva discutat la curs, să zicem despre incest; sau prostituție. Că tot sunt la modă. Subiectele.

 

Azi răsfoiam blogul unei aÂşa-zise prostituate de lux din BucureÂşti. Cam cusut cu ață albă, dar ar fi fost interesant ca subiect. Pfai, ce lene.

[master_alexut]

aia cu lenea de la sfarsit....era sa imi rupa sufletul .Oi fi servit-o tu la fileu dar crezi ca are sotia lui mihai un asa subiect prin arhiva? Ce chestii faceti voi pe acolo...

[AdrianS]

Da, cică ai dracului fac etnologie ! Antropologia preacurviei, nu alta! Alex, aÂşa mult vreau să nu mai am examene Âşi cursuri... cum să-ți zic. Agățat fete gentlemaniceÂşte pe coridor, în curte, prin bibliotecă, da! Cunoscut indivizi miÂşto gen Vali? Sigur. Timp liber în cantități basculantice? Oho, gimme. Dar cam atât.

 

ÂŞi lua-m-ar mă-sa de treabă să mă ia, că până la urmă am învățat multe Âşi din anii ăÂştia. Da' ce-i mult strică, zicea unu'. Nu Âştiu, nu mă pune să zic alba-neagra, că n-am să reuÂşesc în veci s-o scot aÂşa. E nuanțată până-n fundul sufletului treaba.

[ivan pedala]

Uite ca sosi si clipa mult asteptata si cei doi trubaduri, Adrian si Vali, imi calcara pragu'! Facui cunostinta cu Vali si stind pe linga cite-un pahar cu suc, nici nu stiu cum trecura vreo trei ore! Intre timp ajunsera prin batatura si Vex-u' cu Sarpe, asa ca sa faca un cadou de iepuras lui Vali si apoi...pe-aci le fu calea! Ma bucur de bucuria lor, de gestul facut de cei de pe forum si sper ca peste scurt timp sa cistigam un prieten "comunist" care sa ne fie alaturi in ale pasiunii. Mai jos incerc sa plantez citeva poze, poze pentru care imi cer scuze, fiindca tinuta mea de zugrav amator in care apar, nu face cinste motociclismului!

[cicloburu]

Hai nenea cu noutățile pozate! Că așteaptă lumea!

 

Toate bune!

[AdrianS]

edit

Mesaj completat

Hai, Ovidiu, c-am trântit o postare prematură de trei rânduri care nici măcar corectă gramatical nu era. Ce ți-e Âşi cu touchpad-ul ăsta de laptop. Vă anunț că pozele-s mai jos; urmează să scriu nițel.

 

Am amânat Postarea (cu "p" mare, că tot e PaÂştele) din două motive mari Âşi late: în primul rând că m-a luat o chiauneală cruntă (Âşi anti-forumistă) după ce m-am chiorât în fazele scurte, lungi Âşi anti-aeriene ale primelor două sute de maÂşini cu care ne-am intersectat în tot atâția kilometri de drum nocturn înapoi spre BucureÂşti. ÂŞi m-a ținut amețeala asta până mai azi-dimineață. Apăi, Vali m-a rugat să nu postez nimic fiindcă urmează să-Âşi deschidă cont pe forum Âşi să-i dea cu papagalul. Dar la Breaza n-are internet Âşi cred că mai durează câteva zile până revine în lumea civilizată. AÂşa că-l ajut doar un pic. Iar dacă nu postează, e simplu: nu-i dau Izh-ul .

 

Nu i-l dau fiindcă e la mine. E la țară. Stă bine, ridicat țanțoÂş pe cricul central, alături de frate-său mai mare - Niprul meu albăstriu. Că i-am scos ataÂşul ca să facem loc agregatelor în magazie.

 

Miercuri seară am trecut pe la BRD Âşi m-am pomenit cu suficienți bani cât să mergem la Craiova după motocicletă. Vali nu Âştia nimic. I-am dat telefon să coboare că-l iau pe Zetă ca să mergem până la mine la bloc, să m-ajute cu niÂşte mobilă. Ăsta era cam buÂşit de somn, dar s-a conformat Âşi a venit. I-am pus special casca 'a verde în cap, să-i fie cam deschisă Âşi cam mică, să-l incomodeze. Am ajuns în Tineretului, unde am oprit motocicleta Âşi l-am rugat să m-aÂştepte un pic, cât urc până sus Âşi mă-ntorc. Am luat toți banii în portofel Âşi flip-up-ul negru primit de la Bogdan. Am coborât Âşi i-am servit altă veste Âşi mai parÂşivă, cum că-i găsisem flip-up lui Ovidiu Âşi voiam să i-l fac cadou, dar nu Âştiam dacă-i vine bine. Vali a-ncercat casca, a închis-o, a legat-o, a deschis-o la loc, am tras de ea, băi: venea la fix! Tocmai când s-o dea jos, s-a rupt barajul la MihăileÂşti: "Bun. A ta e!"

 

Nici n-a apucat să se blocheze bine, că i-am pus în mână Âşi banii de motocicletă/drum/prima_serie_de_acte. I-am zis la mulți ani Âşi, după vreo cinci minute de stat cam pe muțeÂşte, s-a hotărât să bage mâna-n buzunar după țigări Âşi să-Âşi aprindă una. Hehe. Trebuia să-i fi văzut fața, că io unu' parcă asistam la o scenă de pantomimă. Două zile mai târziu, de dimineață, plecam înspre Craiova.

 

 

 

Am ratat cam multe ore de somn săptămâna asta. Mai ales pentru că nu mi-am terminat lucrările Âşi mă oftic de posibilele restanțe. Da' n-are nimic. Abia aÂştept să mă lase-n pace facultatea asta. După ce-am pus țara la cale joi (m-am mirat Âşi eu câte am organizat Âşi cât de bine au ieÂşit până la urmă), m-am culcat pe la vreo doiÂşpe noaptea Âşi m-am trezit patru ore Âşi jumătate mai târziu. Începea ziua de vineri Âşi afară era întuneric Âşi cam răcoare. M-am clătinat până-n bucătărie, mi-am făcut plinul de apă ca să am motive straÂşnice de făcut opriri pe drum, m-am echipat, am săltat catrafusele pe umăr Âşi-am plecat. Cheie, scânteie; patru cilindri româneÂşti au deranjat liniÂştea cartierului fiindcă mă grăbeam. Mă grăbeam să adun kilometri.

 

L-am cules pe Vali Âşi am ieÂşit pe Rahovei cu noaptea încă-n cap. Dezmeticindu-ne, s-a instalat uÂşurel Âşi atmosfera de călătorie spontană, amicală, daciebreakuiască, în care geamurile sunt manivelate sus-jos fără un ritm anume, iar brațele se proptesc leneÂşe pe portieră când plictisite, când cu țigara (lui) între degete(le lui). Nu mai fusesem la Craiova de când aveam cinci ani, iar harta țării - agățată țanțoÂş pe întregimea unui perete din camera mea - îmi sugera acelaÂşi relief anost cu care te tratează drumul vechi înspre Constanța. Ei bine, n-a fost aÂşa. Cutia de viteze Âşi-a făcut gimnastica de înviorare pe niÂşte văi Âşi dealuri curbe, fugărită mai întotdeauna de-un camion care cred că voia să ne calce.

 

În Alexandria am nimerit pe un simulacru de - nu Âşosea, ci - stradă de centură, unde-am zgâlțâit bucÂşele din toate caucioacele. Lăsând colonia lui Macedon Alexandrul în urmă, am intrat total nepregătiți în ceea ce avea să fie marea distorsiune în spațiu-timp a călătoriei noastre. Bula de săpun suspect. Las Vegas-ul clandestin. ÂŞocul premergător infarctului. Localitatea Buzescu. Băi, nenilor! Cuvintele sunt de prisos. Intri în comună dând roată unei biserici impozante care cel puțin dă de bănuit, iar apoi piciorul se blochează la o mie trei sute de ture pe minut într-a treia. Palaaaate. Palate. Stânga-dreapta, de-a lungul Âşoselei, palaaate. Da' ce palaaate! Ne-am blocat ca un hard-disk bleg. Ca o dischetă scăpată pe jos. Ca două biele de Jupiter ieÂşite prin carter. Opa, ia să nu cobim. Lasă. Noi să fim în continuare toleranți.

 

A venit Âşi Caracalul, orăÂşel în care mi-aÂş petrece fără probleme o seamă de zile ca explorator. Tare fain mi s-a părut pe-acolo. Iar în Craiova am avut - cred - ghinionul să purtăm plăcuță de înmatriculare cu "B" în față, că ne claxonau Âşi fugăreau Âşi tăiau calea din toate părțile. Se făcuse 9 dimineața. Deh, eu merg întotdeauna mai încet. Pauză de mâncat prostii la McDonald's. Apoi ne-am întâlnit cu tizul meu care avea actele motocicletei. Fain-frumos am mers până la un birou de acte din apropiere, s-a semnat contractul, s-au plătit toate cele, ce să mai: oameni de nota douăzeci. Zilele-astea trebuie să vină prin poÂştă certificatul fiscal Âşi fiÂşa de înmatriculare, ceea ce-nseamnă că stimabilul Vali va fi deja "apropitar".

 

Na, până-n 9:30 terminaserăm să zic, iar dacă Adrian avusese timp de dimineață să rezolve actele cu noi, Viorel (cel cu fierul) urma să scape de la muncă abia pe la 17:00 încolo. Am dat noi să parcăm Dacia Âşi să ne plimbăm un pic prin oraÂş, doar-doar o trece timpul. Pentru Vali era musai să se-ntoarcă-n BucureÂşti seara, iar eu aveam de gând să petrec noaptea la Ivan acasă. Încurcătură. Proaspătul proprietăraÂş de fier (pe care nu-l văzuse decât în vreo trei poze din 2006) ar fi trebuit să plece cu trenul, alea-alea. Parcă Ivan a venit cu ideea: ce să mai dormi la noapte aici. Dă o fugă cu Dacia-ncoace, mă vezi, ne vorbim, stați nițel, analizezi dihaniile de la mine din curte (inclusiv pe Rocco, care mă visează fript) Âşi vă duceți înapoi la Craiova de luați fierul Âşi vă-ntoarceți la BucureÂşti. Pragmatismul ăsta in-your-face mă face câteodată să mă simt (cuvant urat).

 

Ei, Âşi-am plecat înspre Bâlteni, Jiu. Iar ne-a fugărit un camion. Mă făceam io că-i râd în nas la dealuri Âşi prin curbe, dar când urmau văile... pfai! Multe sate, mai ales de-astea înÂşirate ca un cârnat de-a lungul Âşoselei. Nu-i bai, abia ce mergeam mai omeneÂşte. Într-un târziu am găsit Âşi curtea lu' nen'tău Ivan, care-a ieÂşit la poartă cu brațele deschise ca un ursar gata să ne răstoarne cu roți cu tot. Ghinion, aparatul meu foto avea bateriile descărcate, iar Vali intră abia diseară pe forum ca să-mi trimită ce-a pozat cu al lui. M-am suit pe CZ-ul Sport de 250. M-am suit pe BMW. Ba chiar cât pe ce să pun mâna Âşi pe Jawa TS, da' parÂşivul de Rocco era pe fază, iar când s-a smucit odată să mă latre am sărit ca ars. AÂşa că m-am suit... în pod. ÂŞi ce mai pod! Atelier de creație Âşi magazie pentru piese de schimb, nu alta! Tablouri, furci, roți, geci Âşi nu vă mai zic, că mă pocneÂşte sus-numitul "jioltean". ÂŞi fie vorba-ntre noi, Nea' Ivane, ultima dată (prima Âşi singura, de altfel) când ne-am întâlnit parcă erai ceva mai înalt ca mine. Acuma parcă-i invers. Da' na, vorba lui thvlad: în poze arăt mai mic. ÂŞi cred că nu mâncaseÂşi tu de dimineață .

 

Eh, am dat mâna Âşi cu s@rpe, care l-a cadorisit pe Vali cu o jachetă de piele tare miÂşto. Apare îmbrăcat cu ea într-una din pozele de-acum două postări. Ivan mi l-a încălțat, da' despre toate astea v-o mai povesti Âşi "victima", că nu stau să țin Âşirul tuturor . Omul ăsta, cu dambla de mai rupe câte-o pedală sau semilună dințată de Jawa-CZ, este un tip extraordinar. Că l-am lăudat tot drumul - Âşi la dus, Âşi la întors. Numa' apă nu i-am adus, că bag samă c-a sughițat de i-au sărit Âşi firele din barbă.

 

Gugălearthuisem Craiova doar nițel în seara de dinainte. M-am bucurat deci să nimeresc din prima, după ce-am plecat de la Ivan, în spatele blocului unde stă Viorel. A ieÂşit cu taică-său ca să dezvelească Izh-ul de toate straiele anti-intemperii. Noi doi aÂşteptam deoparte, cu anticipație. Eu rânjind, Vali... grimasând. Nu mi-a trebuit decât să zboare folia de pe primul sfert de aripă față ca, zărind soarele-n crom, să bat din palme Âşi să exclam: "Vali, %#&@-te-n noroc! Ai motocicletă."

 

A urmat o scurtă pauză de poze, de umflat o roată că deh, de Âşters nițel praful, de găsit sacul cu piese de schimb în casă, de făcut un pipi. La marele 'Âşto am apăsat cu mâna pedala de pornire Âşi am căscat ochii maaaaaari când am auzit pe tobă un "thum" sănătos, de motor parcă abia parcat. Pe urmă ne-am hei-rupt patru inÂşi ca să înfigem măgăoaia în dosul Break-ului Âşi vreau să zic că a intrat fără grețuri, atâta cât poți îndesa un Izh nedesfăcut într-un Break cu bancheta coborâtă. Hayonul a coborât suficient cât să fim aerodinamici, ne-am strâns mâinile în paralel Âşi a rămas că ne mai vedem. Ar fi mare păcat să nu.

 

Stăteam nedumerit, fiindcă-n tot timpul ăsta Vali arborase privirea celui mai supărat om din zona temperat-continentală. Însă, la plecare, n-am apucat decât să răsucesc cheia în contact Âşi să mă hâțân cu Dacia preț de cinci metri de gropi uÂşoare (trăiască arcurile suplimentare!), că m-am pomenit dinspre scaunul pasagerului cu un zâmbet enorm, parcă explodat dintr-o ureche până-n cealaltă, poate prima specie de rânjetozaur: Vali pricepea în sfârÂşit că e pe bune.

 

De-aici încolo e inutil să mai pomenesc Âşi de alte mici bucurii, cum ar fi umflatul roților la benzinărie, depăÂşirea lestată - la 100 km/h - a unui Tico speriat Âşi cam lălâi, cumpăratul unei binemeritate sticle de apă plată, parcarea fără incidente a Daciei în BucureÂşti Âşi tot aÂşa. Ah, Âşi bineînțeles: trecerea prin Buzescu. Ba chiar că-n ziua următoare (adecătelea alaltăieri) au plecat ai mei dis-de-dimineață la țară, unde-am ajuns Âşi eu cu Zeta Âşi cu pasagera Ancuța. Am dat jos Izh-ul Âşi l-am examinat din toate părțile. Am scos Âşi agregatul 'ăl mare de 650 Âşi am făcut o sesiune foto optimistă.

 

 

Nu m-apuc să vă povestesc cât de fericit mă simt. ÂŞtiu doar că au ieÂşit planurile cu nesperată fluență Âşi uÂşurință. Mulțumim, băieți! Acuma trag nădejde că mai strângem câțiva lei pentru toată înmatricularea. Cred că va mai fi nevoie Âşi de un releu, un contact cu cheie, o aripă spate, un stop original, una-alta. De astea vedem cum om face rost. Iar de scheme electrice Âşi manuale o Âşti Âşi băiatul ăsta să vă roage, că nu m-apuc să tai niciun fir până nu Âştiu cum trebuie legat la loc.

 

Ptiu, cât am scris. Cam de vreo 670 kilometri, cât am impresia c-a fost Âşi drumul. Mă duc să bag o ciorbă Âşi m-apuc de postat în partea cealaltă, la Zeta.

Editat Aprilie 25, 2011 de AdrianS

[Hoinarul]

arata foarte bine jupiterul !

Felicitari pentru achizitie.

 

Poate vei pune un filmulet cu el pornit sa il auzim si noi cum duduie

[Vizitator VULPOIU]

Azi ți-am pus Âşi eu 50 lei. A mai rămas după PaÂşti - stai să vezi pasagera Cristina (pe dracu pasageră, le urăÂşte, ultima Âşi singura dată cînd s-a suit cu mine a coborît ca de pe un viol cu o sută de elefanți...) ce gulie o face cînd o auzi că nu mai mergem la Piatra din lipsă de fonduri... dacă îi zic că am ajutat la fabricarea unui motociclist dă divorț.... ("adă-l doamneee" )

 

De kiese mai întrebați pe aicea, să vedem ce mai avem de donat (mă apasă pe o bucă un contact, nu mă lasă să Âşed bine.... )

Hai că-i bun, s-a isprăvit cu bine. De-amu e birocrație.

[mihai_prd]

La multi ani, miha.Escu!

[AdrianS]

La mulți ani, tavarăÂşe! Hai că plânge masa!

Editat Mai 9, 2011 de AdrianS

[mihă.Escu]

Salutare!

 

Mult mi-a mai luat să mă adun tehnic să aÂştern două vorbe virtuale aici Âşi mă încearcă un regret pentru Âşahul în care i-am ținut pe toți cei care au pus umărul Âşi au făcut din țărână, motociclist.

 

Fără să sune ca un început de discurs al vreunui premiant la vreo gală, mulțumesc de la începuturi bărbosului de Adrian pentru inițiativa neaÂşteptată, acelora care au fost în orice măsură alături de această idee Âşi tuturor pentru bucuria pe care mi-ați pricinuit-o! DeÂşi "Calea Internetului" nu-mi dă voie să o arăt fizic, totuÂşi premiant Âştiu că sunt, asta fără să fi făcut mai multe decât să-mi doresc un lucru suficient de tare. Nu sunt nicidecum vreun prăpăstios Âşi nu-mi place să fac politica Românicii cu fața ei ponosită de azi, dar de un lucru eram aproape sigur: oamenii de pe plaiurile astea sunt, în spatele necazurilor lumii lor, oameni de ispravă. Cel mai bun exemplu sunt cei care-Âşi împărtăÂşesc "motocicleala" pe ăst forum Âşi care au avut atâta bunăvoință cât să facă un bine (că nu Âştiu altfel cum să-i zic) unui necunoscut Âşi pieton pe deasupra. Încep astfel să cred că mulți dintre aceÂştia au aprindere electronică Âşi prin alte părți decât la motociclete, căci această rapidă (cum aveam să aflu mai târziu) punere a umărului pentru întrajutorare, a fost atât de spontană. Am rămas sincer cu gura căscată când prietenul Adrian mi-a facut surpriza, dar mare mi-a fost mirarea citind mai apoi topicul, că mulți oameni de omenie mai ascunde țara asta Âşi "laudă lor!".

 

Iată-mă deci un proaspăt posesor de comunistă; IZH-etă rusească botezată Âşi "Jupiter" parcă în ciuda lui Gagarin care s-a plimbat numai pe orbită, lovindu-Âşi viziera de necaz că Jupiterul e prea departe. Să spun ce cred eu despre ea acum când Âştiu că Âşade comod la mine sub semnatură, e destul de greu. Mi-au trecut prin cap sute de gânduri Âşi de imagini cu mine în Âşa de motocicletă, pe cărări lungi Âşi necunoscute Âşi acum, când am ajuns să meÂşteresc Âşi eu la "fierul" meu, mă simt ca un haiduc potcovindu-Âşi calul! Încep încet-încet să realizez Âşi ce răspundere am în față, ca posesor Âşi viitor motociclist cu acte, numai că microbul cu care se pare că Adi m-a infectat, ăsta al comunistelor, face din toate o plăcere.

 

Ceasurile sunt înaintate, aÂşa că închei scurta mea introducere Âşi vă fac iarăÂşi tuturor "mare mulțămire" pentru tot ajutorul Âşi promit să continui de mâine cu povestirea.

 

P.S. Mulțam fain pentru urare, Mihai, Âşi toate cele bune!

Editat Mai 9, 2011 de mihĂŁ.Escu

[Burg_man]

Bun venit Mihai in rindul comunistilor, mai bine zis in randul detinatorilor de motorete comuniste si ma bucur ca am participat si eu la realizarea unui vis. Iti urez de acum ca si detinator de comunista s-o stapanesti sanatos si la multe drumuri fara probleme...indiferent de problemele cu care o sa te confrunti ''nu renunta la visul tau''..... multa bafta.

[Vizitator VULPOIU]

Hăăă ia uite-l bre pe Mihă.escu c-o b&Âşină-n poponeata, tîrtîie Âşi iese fum

Sau cum rîdeam de un prieten care avea geacă de motiÂşclist dar nu avea obiect: "nu-i aÂşa că îți lipseÂşte ceva între picioare?"

 

LA MULĂI ANI!

Iauite că acuma ai, să fii sănătos s-o încingi voios pe Âşosele Âşi burueni!

Săriți pe el Âşi-l beți, care sunteți mai aproape!

 

Să-mi faci mie în ciudă că stau cu TREI hîrburi bucăți prin ogradă Âşi umblu pieton

 

Unde Âşi cînd dai de permis? Ai înmatriculat-o ?

[ivan pedala]

"LA MULTI ANI!" neocomunistule, neomotociclistule si neoaniversatule! Iti doresc sanatate si mult noroc, sa stapinesti fierul mult si bine si sa te bucuri de prieteni toata viata!

[AdrianS]

TovarăÂşi, iertați-l. Are vinerea asta ultimul examen din viața lui de student aproape licențiat. La fel Âşi eu, de altfel, Âşi niciunul din noi n-a terminat încă de scris teza de licență. Măcar că el are bibliografie, pe când eu... nu prea. De chef - nu mai vorbesc!

 

După ce-a postat aici, în topic, Vali mi-a spus nu o singură dată că i-e jenă că v-a lăsat cu ochii-n soare; că ar fi vrut (Âşi atunci ar fi avut Âşi timp) să vă repovestească toată "poanta" cu propriile-i versuri în proză, dar că ideea îi suna un pic cam redundant Âşi inutil. AÂşteaptă aÂşadar să scăpăm cu toții de examene (io am luat 6 la ăsta scris; din student bursier am ajuns să ies pe locul trei... din coadă; ziceau profesoarele că era să iau 4, dar s-au luptat cu tigri Âşi cu zmei să nu fie cazul) Âşi să ne cărăm dracului pe plaiuri mai înverzite, mânjite pe alocuri de uleiuri vechi, scurse musai din motoare în timpi cu soț. Adică să ne apucăm de recondiționat fiarele de la Comana, să le-nmatriculăm Âşi să tragem o vară pătimaÂşă în Âşei. ÂŞi, evident, să-Âşi reia Âşi domnu' în felul ăsta postările pe forum.

 

N-am să-i fur iarăÂşi povestirea de la gură, dar totuÂşi vă anunț bucuros că Vali urmează să-nceapă cursurile de poligon după licență. Pasagera Ancuța i-a găsit carte de legislație din 2011, aÂşa că alte scuze n-are. Mai ales io sunt încântat să mă duc să-l văd cum se descurcă, fiindc-am auzit că instructor este o "domniÂşoară cu fustă scurtă" (reclamă făcută foarte serios de Âşcoală, hehe) Âşi mna. Interesant. Pariu că, în felul ăsta, n-am să rețin nimic din motocicleala lu' Vali.

 

Am lăsat IZH-ul aÂşa cum era, doar ce-am apucat să-i desfacem chiulasele Âşi să ne minunăm de munții de calamină depuÂşi pe-acolo. Am curățat, niet prabljema. Mă-ngrijorează un pic (n-am apucat să dăm cilindrii jos, ne-a apucat ploaia din senin ultima oară când am umblat la motocicletă) faptul că puteam răsuci un grad-două fiecare piston cu vârful degetelor, atât în sensul acelor de ceas electronic cât Âşi invers. Într-o vizită scurtă, a pus Âşi Ovidiu deÂştele ca să verifice Âşi mi-a confirmat astfel că nu m-am înÂşelat. Dar, până să apuc să mă gândesc la crăpat motorul, m-a invitat repede la un grătar cu mici (într-un loc pe care i l-am găsit mai departe decât se aÂştepta, prin niÂşte văgăuni înverzite la un sat Âşi jumătate distanță de Comana) Âşi m-am calmat. Ba chiar din seara aceleiaÂşi zile Zeta s-a ofticat pe mine electriceÂşte Âşi iar vrea schimbări de rotoare, de statoare, de relee Âşi de fire. AÂşa c-am lăsat-o-n pace de mai bine de-o lună, că zău că n-am mai avut nici vreme de ea, dar nici inimă s-o hărtănesc dereglată. Mă bate Nea' Petcu dacă mă vede.

 

Acum că n-avem nici eu, nici el fonduri (chiar să văd cum om face IZH-ul ăsta, că de la o vreme trăim din minunile pe care ni le fac alții), demarez o nouă chetă: strâng palme, pumni, picioare, bobârnace, castane, cafteli, bătăi în toată regula Âşi răsuciri de tendoane - toate pentru Vali, ca să renunțe la fumat Âşi alte vicii. Mă bazez mai ales pe Ivan, să vină cu o pedală de bombardier rusesc peste colegu-meu de suferință. Altfel, scriu în continuare despre voi într-o licență cu spirit paradoxal: bucuros că-mi place subiectul, scârbit că sunt nevoit să scriu despre el.Vă las cu niÂşte poze făcute de 1 Mai muncitoresc:

 

 

Cele bune, iertare cer Âşi eu că m-am dat la fund în ultima vreme. Sau pe fund, aÂşa cum reiese din ultima poză. Deh, făceam pe instructorul de pe locul pasagerului, în condițiile în care Zeta s-a lăsat condusă de un începător (prima dată când mergea Vali cu pasager, Âşi câta-mai omu' m-am găsit Âşi eu să-i fiu balast în spate!) pe un noroi pe care nici eu nu Âştiu cum l-aÂş fi păcălit la dealul ăla. Sfat: nu mergeți fără crash-bar-uri.

 

Apropo. Pe unde (sau cu ce?) sudăm Âşi noi cu aluminiu o fisură de galerie de admisie pentru IZH Jupiter 4? Avem o crevasă aer-fals-style în ea.

 

I'll be back.

Editat Iunie 19, 2011 de AdrianS

[Lolo_ID]

Calamina de pe capul pistonului nu-i o problema, problema e ori bolturile (cel mai putin probabil), ori umerii pistoanelor (care sunt uzate). Din cate vad in poze..........Vali deja s-a apucat de sters mizeria de pe chiulase. Va dau un sfat (chiar daca nu-l cereti) : faceti functional Ivan-ul si abia apoi va apucati de aspectul estetic al lui. Timp va fi destul si chiar daca nu va fi suficient..............trebuie sa intelegeti ca e o COMUNISTA.

[Burg_man]

Salut...faptul ca poti rasuci pistoanele stanga ,dreapta ,iti confirma faptul ca are ceva uzura si ambielajele plus la bucsele de bronz pe care vine boltul pistonului dar nu e bai mare ca se repara, bucse cu bolturi le iei de la 'dany'.

Cu galeria de admisie va ajut eu o sa iti las pe PM o adresa sau un nr de tel si vb.

o zi buna.

[mihă.Escu]

Vasăzică, vă salut, stimabililor, cu bucuria aflării a două minute de pauză între trebile licenței, spre a face scurtă întoarcere cu frâna-spate pe ăst forum!

 

Trecu vremea Âşi uite că Lică ( IZH-ul, deh), Âşade cam singurel Âşi cam nebăgat în seamă în garajul de la Comana. Scurta întrevedere pe care am avut-o cu el, spre o minimă curățare Âşi verificare n-a fost de ajuns, dar timpul nu mi-a dat voie să mai continui. Ultimele luni, săptămâni au trecut într-un stres destul de mare pentru toate cele de făcut pe finalul unei facultăți Âşi n-am reuÂşit să mă pot ocupa de el aÂşa cum mi-aÂş fi dorit. Dar uite că "toate trec" (cum zice un cunoscut de-al meu) Âşi se apropie ziua când va să-l pun la punct Âşi să-l călăresc. Cred că în tot viitorul ăsta incert al meu, ca absolvent de facultate, Lică e cea mai sigură chestie!

 

Până atunci, vă las câteva instantanee de la primire, de la Craiova ( cu Viorel, căruia îi mulțumesc din nou, cu tatăl lui, om cu simțire pentru motocicleta asta, Adrian cel Bărbos Âşi subsemnatul).

 

 

 

P.S. Spre o mai rapidă Âşi mai sigură reparație (Âşi ca să mai uÂşurez din căutări) vă înÂşir aici Âşi o scurtă rețetă cu cele câteva organe de care ar mai avea nevoie Lică pentru transplant, cu rugămintea de a vă arunca un ochi peste ele Âşi poate Âşi prin cutiile cu piese care nu vă mai trebuie, de acasă! AÂşadar, mi-ar fi de mare ajutor: aripă spate cu stop Âşi suportul lui, vreo Âşa mai de IZH, un contact cu cheie, vreo două oglinzi, niÂşte semnale față Âşi spate, poate vreun bord de Jupiter 5 Âşi altele când o să umblăm Âşi prin motor!

 

Mulțumesc frumos!!!

Editat Iunie 19, 2011 de mihĂŁ.Escu

[AdrianS]

Ce se-ntâmplă-n poza asta, Vali?

 

 

Am auzit că azi l-ai făcut bucăți pe Lică. Sau Lev. Sau cum l-o chema .

[cicloburu]

Vali e mai leneș cu vorbele (mă întreb ce facultate o fi făcut ), dar am înțeles că a devenit harnic cu mîinile... Ia spune-ne tu ce se întîmplă cu motoreta lui!

[mihă.Escu]

Păi în primul și-n primul rând nu vă spun decât că postarea asta a fost începută chiar după ce lucrurile s-au întâmplat, doar că bunii mei prieteni, calculatorul și fratele lui mai mic - internetul, nu au vrut cred ca eu să pot anunța ce s-a mai întâmplat cu mine și cu motoțiclaiul meu drag și scump.

 

Așadar, să fie câteva uichenduri de la cel când m-am luat de IZH! Nu Âştiu ce-oi fi avut cu el, dar i-am pus gând rău un ditamai sfârÂşitul de săptămână.

 

Am hotărât întâi să-l botez a doua oară. M-am împiedicat Âşi am căzut violent pe gânduri, mai mai să-mi rup ceva, am căutat eu prin cotloanele cele mai ascunse ale capului meu Âşi din zecile de nume ruseÂşti, ucrainiene, rus-estice oricum, l-am găsit cel mai demn de fierul meu pe "LEV" (după cum va fi cunoscut sus-amintitul IZH, în continuare).

 

L-am înghesuit aÂşadar pe Adi cel Bărbos (care nu mai e aÂşa de bărbos, dar asta e altă discuție) Âşi pe ai lui în Dacie Âşi am purces cu dor de meÂştereală pe la Comana, dimineață, aproape de prânz, sâmbăta. Vreme bună Âşi cald, taman bine de stat româneÂşte pe jos Âşi de spălat mâinile muuult prea curate cu niÂşte uleiuri fine, negreli Âşi vaseline Âşi pudrate pe ici pe colo cu niÂşte rugină, groasă pe alocuri ca Âşoriciul de mistreț.

 

Pe Lev l-am găsit zăcând îngândurat Âşi singurel în garajul-magazie, sprijinindu-l prieteneÂşte pe Ivan - Niprul, deh, plin de praf Âşi cam ros de timp, din primăvară până acum. În jurul lor, alte cadavre cu nume sovietice, grămadă aÂşteptându-Âşi rândul întârziat din lipsă de bani Âşi timp. Am rămas uitându-mă Âşi gândindu-mă tot la timpul asta prea scurt care a rămas de la ultima întrevedere, printre examene, licențe, plecări neprevăzute Âşi un luung Âşir de reparații la o casă veche care cere Âşi tot cere să fie pansată cu alifie de ciment.

 

Am început de la cilindri. Păi i-am tras ușuuurel afară pe amândoi, să scoatem pistoanele la iveală. Cămășile curate oglindă. Mișcăm de pistoane stânga - dreapta și după ce ne speriem nițel de jocul lor suspect (care ne pusese pe gânduri încă din primăvară), dăm afară bolțurile destul de uÂşor Âşi cu o presă handmade by Mr. Eugen , tatăl Adrianului împricinat, smulgem Âşi bucÂşele de bronz. Vezi, astea erau problema jocului. Se lărgiseră Âşi trebuie vasăzică schimbate, am auzit că de nea MiÂşu, din Ferentari, cel mai probabil. Pistoanele, cu oarecare urmă de calare pe ele sunt încă bune, doar că le trebuie schimbați segmenții o idee cam lărgiți. Niciun joc în biele. Pfuu!

 

Continuăm cu firele. Cele care la oricare altă motocicletă se cheamă instalație electrică, aici nu erau decât o mățăraie colorată Âşi ruptă pe alocuri, care ne-a dus după încercări - cu mai multă sau mai puțină răbdare - de tragere-smulgere la alte mici bube. Am plecat în sus, spre ghidon Âşi am găsit o bobină vai de capul ei, niÂşte comenzi care necesită...altele Âşi am ajuns la bord. Acesta din urmă ne-a spus că e cam Âşubred, că are becuri lipsă, că interiorul era cam varză, că trebuie neapărat un contact cu cheie funcțional, ca Âşi un vitezometru. Mai mult, orificiul prin care intră firele în bord era de fapt o gaură decupată cu vreo daltă cred, de puteai să bagi pumnul Âşi să te tai în colțurile de fier îndoite prost. A căzut deci Âşi bordul...

 

Mergând înapoi pe fire, mi-am adus aminte de releu, de care am aflat de când am primit-o că nu merge. În spate am găsit fundul de Jawa TS, din plastic, care a zburat Âşi el, alături de aripa - tot de plastic- făcută praf Âşi de semnalele de tramvai . Firele s-au făcut apoi grămadă pe lângă noi Âşi ne spuneau, aÂşa amestecate Âşi multe cum erau, ce chin o să îndurăm până o să alcătuim viitoarea instalație electrică!!!

 

Ne-am chinuit o idee până am tras apoi motorul de la locul lui, l-am pus biniÂşor pe un scaun Âşi l-am dezbăcat de alternator care arăta Âşi el destul de bine. De altele n-a mai rămas lumină de zi.

 

Duminică, am reluat drumul spre Comana, în aceeaÂşi formație, acum mai liniÂştit că am spart gheața cu reparațiile întârziate.

 

Ce să facem, ce să facem?! Păi, am continuat cu distrugerile. Că la astea cu sau fără știință, fiecare are talent! Așa că am dat jos și buzunarele laterale care m-au chinuit destul de mult cu cele opt șuruburi ruginite maxim ale lor, am renunțat și la cricul central la care se tociseră contrele și numai ține deloc, la pedala de frână spate, scărițe et comp. Între timp am reușit, nu cu foarte mare greutate ce-i drept, să rup și pahărelul de la robinetul de benzină încercând să-l desfac și am descoperit că era absolut mâncat de rugină.

 

Eh și m-am apucat și de curățenie. Spală cadrul de tot praful cu pietricele și ulei, trage cu șurubelnița, împinge cu alte unelte, șprițuiește cu benzină, mai trage de Adrian, mai pomenește de niște sfinți și ușor-ușor, am dat de tricoul cu Metallica! ) L-am lăsat pe săracul Lev în cadrul gol, cu două roți și ne dădeam pe el ca pe bicicletă. Profundă jignire!!

 

Motorul a avut și el parte de ale lui spălări Âşi dichisiri, de puteai exclama pe drept că e abia scos din fabrică! ÂŞi asta tot cu ajutoare din partea compresorului Âşi sprițului de benzină.

 

S-a dus ultima geană de lumină. Se făcuse tare frig. Am purces aÂşadar la strângerea tuturor organelor împrăÂştiate prin curte, de zici că eram la abatorul mecanic, le-am înghesuit pe toate în diferite recipiente, găleți Âşi copăi Âşi le-am pus la orizontală, pe unde am mai găsit loc!

 

P.S. În urma acestor operațiuni de înalt dichis, s-a alcătuit o listă de niÂşte alea multe care trebuie pentru buna desfăÂşurare a mersului pe drum. Enumăr aici parte din ele, cu speranța că poate vă sare vreunul în ochi de prin curte Âşi ați vrea să-l faceți bani. AÂşadar, nu mi-ar strica o Âşa de IZH Jupiter 4 Âşi o aripă spate cu stop, tot de acest fel; ar fi bune niÂşte capace de aluminiu pentru carburator, cine Âştie cunoaÂşte Âşi de cauciucuri pentru scărițe față - spate. Dacă mai intervine Âşi altceva, vă comunic. Deocamdată atât!

[Vizitator VULPOIU]

Cam lucruri sfinte vrei tu... Eu am hotărât să fac Âşaua regîndită Âşi personalizată, aripa spate Âşi capacele nu ți le dau ) cît despre scărițe... pot să-ți donez scărițe de Jawa, cel mult.