marele blond Postat Mai 20, 2015 Share Postat Mai 20, 2015 Salut, Anunt cam in ultima clipa,dar asta e.Daca merge treaba cu vizele, in 15 iunie plec spre Bishkek(Kyrgystan)prin Ukraina,Rusia si Kazahstan.Ajuns acolo ,urmeaza o luna de endureala prin Kyrgystan si Tajikistan cu inca doi prieteni,dupa care intoarcerea prin Kazahstan,Rusia,Georgia,daca mai apuc putina Armenia,Turcia,Bulgaria si acasa.Aproximativ 18000 de km si cam doua luni jumate de plimbare.De voie...de nevoie,plec singur.N-am nici o problema cu asta,dar daca ar mai fi cineva poate ca ar fi mai fain.In concluzie,daca e cineva interesat si hotarat sa-mi dea de stire,timp de pregatire inca ar mai fi.Dar pe langa asfalt trebuie sa se tina bine si la la endureala.Cam asta ar fi... Numai bine! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cristache Postat Mai 21, 2015 Share Postat Mai 21, 2015 Drum bun si sa faci multe poze.... ``` Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Mai 21, 2015 Autor Share Postat Mai 21, 2015 Multumesc. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
b374 Postat Mai 21, 2015 Share Postat Mai 21, 2015 (editat) uita-te cum a fost cu zapada anul asta. estimand ca ajungi acolo la final de iunie, poate fi o problema la inaltimi, dar si pe vai (rauri umflate de la topirea zapezii pe munte, drumuri rupte de torenti si inca 'nereparate', blocate de alunecari etc). Editat Mai 21, 2015 de b374 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ERU Postat Mai 21, 2015 Share Postat Mai 21, 2015 Drum bunb iti urez si sa vii cu poze filme si povesti .....multe. In altă ordine de idei, umblă vorba pe net că mai sunt niste baietii pe acolo pe la tine care pleacă oarecum in aceeasi directie. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
etzmz Postat Iunie 18, 2015 Share Postat Iunie 18, 2015 Sunt curios cum ai trecut in Rusia prin Ucraina.Anul trecut granitele intre cele doua tari erau inchise si am ocolit spre Turcia. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Ramish Postat Iunie 26, 2015 Share Postat Iunie 26, 2015 Salut Sergiu! Sper ca totul decurge conform planului si te bucuri de drum. Mai da-ne un semn din cand in cand. Mai e doar o saptamana pana la reuniune Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Septembrie 1, 2015 Autor Share Postat Septembrie 1, 2015 ...si a trecut de parca n-ar fi fost.Dar a fost frumos,foarte frumos,mult mai mult decat ma asteptam din toate punctele de vedere.Muntii,desertul,vremea(in special apusurile),motorul,dar in primul rand oamenii intalniti pe drum mi-au transformat astea doua luni de drumetie intr-o bucurie continua cum nu stiu daca voi mai avea curand.Mi s-a adeverit inca o data ca majoritatea oamenilor sunt buni,oriunde ai merge.Banuiam ca asa va fi, dar ma asteptam sa intalnesc mai multi din tabara ailalta;ei bine,nu,am avut parte doar de surprize placute. Ramo,imi pare rau pentru tine,dar motorul e acolo si va asteapta,deci la randul tau ai ce astepta.Dar ar fi fost frumos sa fi si tu. Un scurt bilant: 2 luni pe motor,aproape 20000 km parcursi,5 saptamani singur si 3 cu Alecu si Clem,o Africana de nadejde,multi prieteni pe drum si cam 3000 euro cu toate pregatirile incluse.Incerc sa pun si cateva poze,nu prea le am cu calculatorul.Povestea mai detaliata,doar daca doriti. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
luccyus Postat Septembrie 1, 2015 Share Postat Septembrie 1, 2015 Hai cu povestea, ca de cand o aștept...și poze bineînțeles Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
asilindean Postat Septembrie 2, 2015 Share Postat Septembrie 2, 2015 Salut, bine ai revenit. Asteptam cu interes povestea si mai multe poze. Si o harta cu traseul Adrian Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Septembrie 2, 2015 Autor Share Postat Septembrie 2, 2015 (editat) Ok,in cazul asta sa fie in primul rand pentru Luci,Gabi,Octi si Ramona,marii absenti.Am calatorit si cu alte persoane in gand,dar le voi enumera pe parcurs.Ma voi folosi de un mic jurnal de drum in care am scris destul de constant prima perioada,apoi m-am lenevit si am scris saptamanal,iar spre final cred ca ...lunar. 16.06 2015.E aproape miezul noptii.Peste 5 ore voi pleca in calatoria mult visata si asteptata.Curios ca,desi astept sa plec,parca nu ma dau dus.E o varza in capul meu.Ma simt parca prost vazand lumea din jurul meu plangandu-se de lipsa banilor,eu urmand sa cheltui ceea ce altii ar folosi pentru chestii ce tin de decenta vietii de zi cu zi.Si totusi plec.Incerc sa tin cont de de tot ce mi s-a spus vis-a-vis de siguranta,dar as vrea si sa ma pot debarasa de unele ganduri si sa pot lua lucrurile asa cum vor veni,sa pot gasi frumusetea in tot ce ma asteapta. Deja mi-e dor de copilasii mei dragi si de mamica lor.Imi pare rau de stresul si ingrijorarea ce le cauzez,dar iti multumesc ...pentru tot.Nu pretind ca fac calatoria asta pentru copii,dar poate va fi un exemplu pentru ei,sa stie cand vor mai creste ca orice se poate cata vreme iti doresti cu adevarat. E urat afara.As vrea sa cred ca Ukraina ma va primi cu soarele pe cer,dar prognoza meteo ma contrazice.Maine am de parcurs 800 km.Vroiam sa traversez Ukraina in 2 zile dar TIR-istii m-au sfatuit sa o trec intr-o zi.Cica e mai sigur si oricum nu prea ai ce vedea.N-as prea crede asta dar in primul rand vremea imi zice sa fac asa.In bucla ce am facut-o sa-mi rezolv ultimele detalii legate de munca,mergand spre Radauti m-a plouat intr-una,iar de la Suceava la Humor am stat mai mult inclinat pe drum din cauza vantului.Numai de pus cortul sau de cautat cazare nu-ti arde pe vremea asta.Voi vedea maine.Trebuie sa dorm totusi o noapte in tara vecina,abia din 18 imi intra in vigoare viza de Rusia.As incerca sa evit hotelurile,altfel bugetul meu va avea de suferit.Cred ca locul de inoptat e singurul meu stres.Va fi cumva... 17.06 2015.Azi am avut o zi plina:de km,de nori,de cer senin,de....militie la inceput de zi si de oameni buni la sfarsitul ei.Am sa incep cu oamenii buni,ca sunt mai multi. Am ajuns in Kiev cu slabe sanse sa mai ajung pe lumina pana unde imi propusesem,cat mai aproape de Rusia.Asa ca am oprit al doilea motorist,ca primul nu vorbea decat rusa pe care eu n-o stiu,deci l-am oprit sa-l intreb unde pot gasi o cazare ieftina,dar foarte ieftina,ca sunt pe buget redus.Iar el,foarte natural ,zice ca pot dormi la el,ca sta la doi pasi si locuieste singur.Se putea un inceput de drum mai bun?...Asa ca iata-ma-s la aer conditionat,mancat,dusat si cu wi-fi.Asa si-a gasit stapan si prima jumatate de palinca din dotare.Multumesc. Exceptand nu stiu cati km.de autostrada perfecta spre Kiev,restul drumului e cam ca cel de la Constanta la Mangalia,cu copaci pe margini de nu vezi mai nimic in jur decat cerul,din fericire senin.Doar ca in loc de asfalt neted au fost un fel de...valurile Dunarii,asa ca am valsat cu Honda mea.Valseaza bine! Ziua a inceput cu adevarat cand am ajuns in vama.Poate si vremea mohorata de afara mi-a creeat senzatia asta,dar parca intri in alta lume,mai de dincolo de cortina...Dar am trecut.N-am apucat sa fac 500 m ca ma opreste un echipaj de militieni si-mi arata radarul,desi nu aveam viteza,ma pureca pe toate partile,imi arata si legislatia ucrainiana(in ruseste,normal),ma pune nenea sa-i suflu in ureche sa-mi testeze alcolemia desi fara gluma cred ca a lui era peste limita,apoi ma invita in Lada lor sa mai stam de vorba.Numai nu vroia sa-mi spuna ce are pe suflet.Nici eu nu m-am grabit,ca nu stiam cum se procedeaza.Apoi,zambind,i-am aratat portmoneul,iar el zambind mai larg zice "DA!".Ok,deci am gasit limbajul comun.Nu m-am suparat pentru cei aproape 10 euro dati,ca omul a fost chiar simpatic si mai trebuie sa mai treaca ani pana sa se schimbe lucrurile si pe la ei.Intelegem...Restul politiei nici nu m-a bagat in seama,probabil la iesirea din tara voi mai intalni setosi de bani.Asta e,bucurosi le-om duce toate. M-am plimbat putin seara prin Kiev.E foarte,foarte frumos!Multi tineri si foarte indragostiti...Te apropii de Rusia si nu ai cum sa nu observi lucrul asta.In fine,pe intuneric in traficul din centru,concentrat pe GPS,aud pe cineva strigand:"Ce faci,romane?"Ma intorc putin si vad un tip iesit pe jumatate din masina,bucuros din cale-afara ca ma vede.Pacat ca nu am putut opri. 18.06 2015.Rusia.Dupa 2 ore pierdute intr-un orasel in cautarea unei cazari ieftine,pe care, cu toata bunavointa oamenilor nevorbitori de engleza, nicicum nu am gasit-o...mi-am facut curaj si mi-am pus cortul;nu departe de sosea dar ferit,langa un helesteu.Prima zi de cort si prima intalnire cu tantarul rusesc.Aprig mai e... Planul era sa ajung la Moscova,sa beau o bere cu Tigly,dar n-am mai ajuns.Au avut grija militienii ucrainieni si birocratia ruseasca.Ziua a inceput perfect.Vreme buna,chef de drum,toate cele.Dar n-a durat mult.M-am trezit cu girofarul in spate si aproape impins de pe drum sa opresc.Acte,alcool,de unde vii,unde mergi...bla,bla,...intr-un final ma lasa in pace.Plec bucuros dar nu apuc sa merg mult si in timp ce toate camioanele ma depaseau ma opreste din fata un alt echipaj,pentru viteza.Pe scurt,dupa toate stradaniile mele,mi-au luat tot ce aveam in portmoneu,inclusiv leii.In total cam 50 euro.Fi-v-ar mama voastra sa va fie!Ei radeau,mie nu mi-a mai venit sa rad.Si ca sa fie stricata ziua de tot,cu 10 km de orasul unde aveam de gand sa alimentez,raman in pana prostului.Indicatoarele din bord n-au mers niciodata si poate o turasem prea mult.Dar cum dupa una rece intotdeauna vine una calda,prima masina careia ii fac semn opreste.Un camion,diesel.Nu-i nimic,spasiba balsoi.Opreste si a doua,primesc imediat toata rezerva omului,5 litri rusesti,si nici nu vrea sa primeasca bani.Deci,pana acum,militia strica imaginea tarilor...Oare rusii ce au de gand sa-mi rezerve? Cam atat pentru azi.Imi pare rau ca pentru partea asta a drumului nu am multe poze,dar pur si simplu nu le mai gasesc.Numai bine. Editat Septembrie 2, 2015 de marele blond Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
motanu' Postat Septembrie 2, 2015 Share Postat Septembrie 2, 2015 Omule, jos palaria si respect. Astept restul povestii. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Septembrie 3, 2015 Autor Share Postat Septembrie 3, 2015 Va multumesc. 21.06.2015.Sunt putin restant,dar am scuze.Pentru inceput,si sa n-o zic intr-un ceas rau,militienii rusi m-au ocolit.Am avut si suisuri si coborasuri astea 3 zile.Dar pe rand...Cum cu Vlad nu mai am cum sa ma intalnesc,am hotarat sa las Moscova pe alta data si sa o iau direct spre est,sa ajung cat mai repede in Kazahstan,nu stiu de ce ma atrage asa tare.Poate incep sa ma satur de drumurile astea rusesti fara sfarsit si marginite de copaci,vreau spatiu deschis.In sfarsit,macar ma indrept spre zona de sud a Uralilor,poate se mai diversifica peisajul. Drumurile principale in Rusia,dupa cum au mai zis si altii,nu trec prin localitati,un lucru din care romanii n-au invatat la timpul potrivit.Dar te saturi si de asta,asa ca m-am aflat destept sa nu ascult GPS-ul si m-am gandit sa intru si eu printr-un oras,sa ocolesc ocolirea de pe centura,sa mai vad oameni.Am intrat si...m-am blocat in trafic.Am inceput sa fierb si eu si batranica mea,pana cand vazand ca nu mai am nici o sansa sa ies pe lumina din oras,m-am hotarat cu ciuda sa trag pe dreapta sa caut gastinita(pensiune,hotel,etc).Ma gandeam la gaurica ce se va face in buzunar,dar n-am avut ce face,pur si simplu nu misca nimic in nici o directie.Am gasit,da' scumpa, parca n-as fi dat atatia bani,ca na,sunt abia la inceput de drum.Asa ca opresc primele doua roti ce apar,un scuterist,ce in loc sa-mi zica de o cazare ieftina,ma invita la a lui "home",unde imparte un apartament de 2 camere cu Irina si Vanea(sotia si copilul),cu mama si catelul.Accept,ca nu prea aveam alternative,cu toate ca Jen al meu imi parea cam ametit.Asa ajung intr-un fel de ghetou,destul de sumbru.Blocuri vechi,usi metalice peste tot,apasator...greu de descris.Duc bagajele,imi cer scuze cum pot pentru deranj,la care mi se raspunde tot cu scuze pentru spatiul inghesuit si jerpelit.Greu de descris si apartamentul,si de fapt nici nu conteaza.Oamenii sunt de pus la rana,nu alta.Dus,papa,internet,(traiasca google translate),voie buna.A fost de pomina.Africana mea a dormit intr-un parc de garaje pazit,cum sunt mai toate pe aici,langa puisorul chinezesc al lui Jenea,pazita si botezata de trei prieteni de-ai amicului meu ce cred ca-si duceau veacul prin acel garaj.Dimineta nu mai erau,doar o armata de sticle,martore tacute.Eu cred ca am fost ceva mai norocos,dormind langa jumatatea tanara si feminina a familiei.Nu mi-a tulburat somnul decat veioza ce la o bucata de noapte mi-a cazut in cap,dar pana si asta a fost subiect de ras.Dimineata Jen avea aceeasi fata,parca afumata,dar se pare ca nu e semn de betie, asa e el.La plecare pupaturi si imbratisari.Multumesc,esti un om mare.Sa nu judecati niciodata oamenii dupa aparente. Am plecat de dimineata,o dimineata frumoasa.Totul perfect,exceptand cateodata niste sunete ciudate pe care le-am pus pe seama nici nu stiu cui:a caldurii,a pietricelelor luate de pe acostament si proiectate pe dedesupt...A fost foarte,foarte,foarte cald!Sa mergi cu viteza si sa n-o poti face cu viziera ridicata din cauza aerului fierbinte inca n-am patit.Seara am ajuns in Penza,tot cu stresul cazarii in cap.Intr-o benzinarie intreb asa,intr-o doara niste vitezani daca stiu cumva vreun camping,dar neputandu-ne intelege ma conduc la ei acasa sa discutam pe google.Ok ,ne-am prins!Si se ofera sa ma escorteze langa oras,unde langa un lac sa pot campa.Ce putea sa sune mai bine?Orice ar fi sunat mai bine decat scrasnetul ce l-a scos rulmentul mort de la roata spate.Tras pe dreapta,roata jos,cautat in bagaje rulment de rezerva...si cam atat,mortul nu vrea sa iasa.Din acel moment, eu am ramas spectator.Au umblat bietii baieti cu roata mea intr-un taxi,sambata seara pe la ora 22 vreo 2 ore pana probabil au gasit un mecanic dispus sa-l scoata din rahat pe "rumunski biker".Si m-au scos!Alexander,mare si la trup si la suflet!N-au acceptat nici bani,nici multumiri,nici scuze pentru deranj,abia am reusit sa-i conving sa accepte niste bere "pet"la litru,direct de la dozator,din magazin alimentar;foarte buna!Si cum intre timp se innorase si sta sa ploua,m-au luat cu acasa la ei unde ...m-am simtit din nou ca acasa.E nevoie sa mai zic?De toate.Oameni buni,Dumnezeu sa va rasplateasca. Am uitat sa-l pomenesc pe paznicul de la o parcare de TIR-uri,pe care chemand-ul la o cafea,l-am intrebat daca stie engleza;dar convins ca nu stie ca nu dadeai mare branza pe el.Stia mai bine decat mine.Ne-am intretinut frumos,un baiat simplu,modest,cu o mana inerta din cauza unui accident,pasionat de calculatoare,intr-o parcare neasfaltata,plina de gropi si de praf.Dupa ce ne-am tras o poza,trebuia ca aparatul sa pice jos exact pe obiectiv si sa moara?Se pare ca da,ca asa-i in viata,una calda,una rece."Life is a game",dupa cum zicea el. Nu conteaza,suntem sanatosi.Si azi a fost cea mai faina zi daca ar fi sa ma refer la drum.Nuuuu,drumul e la fel,eu m-am simtit bine.Dupa o caldura aproape insuportabila,am intrat intr-o draga de furtuna ce ne-a condus pana am trecut Volga,in Samara.A fost prima data cand am vazut fulgere orizontale,poate si unul globular.Spectaculos!Ne-am racorit,ne-am spalat prin ploaie,ne-am imbatat de parfumul ierbii cosite de pe marginea drumului,a fost perfect.Tot respectul pentru administratia rusa a drumurilor principale.In rest,mai au de lucru.Acum ne odihnim intr-o parcare de tiruri cu imprejmuire,paza,cazare si restaurant.Azi am spalat pentru prima data,era deja musai.Vazusem pe malul unui rauniste locuri faine de campat,cu iesire la apa,dar si norii erau cam neprietenosi. Cam asta e,maine sper sa ajungem dincolo de Ufa. » Post actualizat in 03 Sep 2015 23:44 24.06.2015.Ma grabesc sa scriu cat inca mai pot.Sunt si foarte obosit,si foarte fericit,si...foarte putin pilit.Nu pot incepe decat cu lucrurile bune,mai bine zis foarte bune.Sunt in sfarsit in Kazahstan!.Primul oras dupa granita,Kostanay.Prima surpriza placuta sunt placutele scrise cu ambele tipuri de caractere,chirilice si latine.A doua a fost un motorist cu sotia lui ce mi-au urat inca din granita bun venit in Kazahstan,apoi m-au mai ajutat cu mici probleme administrative.De exemplu, aici nu pot plati cu cardul la benzinarie,asa ca au platit ei pana am reusit sa schimb ceva bani.Cred ca la ei a ramas a treia sticla de palinca,o meritau(a doua cred ca l-a bucurat pe Jena,macar sa arate mahmur cu motiv). Deci sunt in Kostanay,intr-un "bikers rest" sau"bike post",adica o incapere dotata cu bar,canapele,brizbrizuri moto si alte cele.Cum am ajuns aici?Pai dupa multa umblatura prin oras dupa cazare si bancomat,ma trezesc urmarit prin trafic de Ilia si prietena lui,calare pe un V-Strom cu fata de Husqvarna,un tip bland si mult mai inalt decat mine (si eu nu sunt mic),care ma ajuta cu bancomatul,apoi da niste telefoane si ma aduce la aceasta locatie unde in juma de ora s-au adunat cred ca 10 motorisi veseli,cu berici,care m-au facut sa ma simt grozav.Oameni buni,un multumesc nu e de ajuns dar e tot ce va pot da,din toata inima;si niste monede pentru unul dintre ei...colectionar.Am acum contacte de prin tot Kazahstanul,Kazahstan in care de cum am intrat m-am simtit excelent.Bai frate,e la fel ca Rusia dar mult,mult mai frumos! Azi am facut multi km,fugarit de averstismentele tiristilor sa nu opresc de la Cheliabinsk la Troitk(normal ca am oprit) si de tantari.Aseara si dimineata am doborat recordurile la pus si adunat cortul cu casca pe cap.In Kazahstan sunt si mai aprigi.Cand in sfarsit am gasit tufisul potrivit,ca de paduri nu mai poate fi vorba,n-am apucat sa fiu destul de rapid.Dezbraca-te,imbraca-te si diiiiii calut ca nu-i de stat,n-au pic de rusine,pisca tot ce prind.Ar fi fost de filmat faza... Mama Rusie m-a bucurat la despartire prin cele doua bunicute,care,cu o simplitate cum doar la tara mai gasesti,m-au servit cu cele mai bune placinte de casa pe care le-am mancat vreodata,plus castraveti proaspat murati.Doamnelor,multumesc! Mi-e dor de casa?Nu stiu,dar sigur imi lipsiti.Ma uit la umbra mea ce neconditionat ma urmareste si uneori ma simt singur.Dar are si singuratatea asta beneficiile ei.Le-am asteptat si nu au intarziat sa apara. Eu si batranica mea dormim in aceeasi camera.Ce poate fi mai frumos pentru un motorist? 27.06.2015.Am plecat din Kostanay de 3 zile.Drumul spre Astana e frumos,bun,dar foarte obositor.E drept si parca nesfarsit.Am si plecat destul de devreme,cam obosit,asa ca dupa 350 de km,am parcat la un hotel in Atbasar,unde ,daca tot am fost singur,am dormit intr-un apartament cu 5 paturi!?...Am iesit putin in oras,am mancat un saslyk(frigaruie exclusiv cu carne...de oaie) si cam asta a fost Imi place foarte mult tara asta.Peisajul e deschis cat vezi cu ochii.Ai un sentiment de libertate cum inca n-am simtit.Am intalnit si primele doua iurte unde am fost servit gratis cu pancove si cafea.Oamenii sunt foarte deschisi,veseli si amabili.Toata lumea te saluta. Intr-un final am ajuns in Astana,hotarat sa raman o noapte acolo,prea mi s-a laudat orasul asta.M-a asteptat Andrey,prieten de-al lui Ilia,calare pe un Ural cu atas cred ca din timpul razboiului,asa obosit era.N-am putut dialoga prea mult dar m-a ajutat cu gasirea unei cazari ieftine,dar si cea mai mizerabila din cate mi-a fost dat sa vad.Nu avea de unde sa stie.Oricum,nu prea mi-am gasit locul in Astana,am plecat la prima ora.Orasul e foarte frumos,dar...m-am grabit sa plec din el.In graba mi-am uitat si genuncherele dar mi-am dat seama la timp si le-am recuperat.Am baut o cafea cu niste politisti.Toti, pana acum doar m-au salutat,unul chiar s-a luat cu sirenele dupa mine sa-mi zica drum bun....si sa-mi aminteasca sa-mi aprind farurile.Upsss! Toti,exceptandu-i pe cei de azi,fireste,nu se putea altfel.Ma oprisem intr-un sat in mijlocul pustietatii cu gandul sa mananc oua,Le-am comandat cu ajutorul dictionarului din dotare,dar cred ca mai bine le-as fi desenat si eu,ca am primit costite.Nu-i nimic,au fost bune.Cine se uita la vitezometru cand demareaza sa plece de pe loc?Erau asezati strategic,cu spatele.Capota deschisa,iar radarul pus sub luneta pandea prin fanta de sub capota.Smecheri,nu?M-au oprit cu 62 la ora.Problem,pasli in Lada la tratative.Dar intre timp am mai invatat si eu cate ceva:marunteii in portmoneu,restul ascunsi intr-un pachet de tigari."Sergiu,problem balsoi!Iti trimit permisul in Romania cu avionul!" Eu...fac pe prostu' si-i dau inainte cu "niet paniemaiu".- Ok,cu ce te ocupi? -Pai fac dinti si masele. -Dar sotia? Aaaa,gata,ma gandeam eu,m-am scos. -Pai,e politista. ....fasss,nu i-a atins deloc.Le arat zambind pe sub mustata portmoneul si le propun sa o dam la pace. - Nuuu,atat??? (1400 de tenge,cam 7 dolari) -Pai n-am mai mult,si nu mai am decat cardul,bancomat nu este,cu benzina stau prost,bla,bla... -Ooook,buni is si aia,decat deloc. La care mi-i ia pe toti,sta un moment,apoi imi da inapoi 400 si zice -Cumpara-ti apa,e desert. Ce dragut...,cum sa te superi pe ei? Din Karaganda spre Balhash lucrurile au devenit din ce in ce mai bune;drum,peisaj,stare sufleteasca.Peisajul a fost absolut minunat.Am deviat la un moment dat 5 km in camp sa vad un mausoleu.Ceva am vazut,nu stiu daca ce trebuia,in schimb l-am vazut pe nenea pescar kazah impreuna cu feciorul,simpatici amandoi.Cu ocazia asta am gustat cumaz,lapte de iapa fermentat.A fost...interesant,dar nu mi-a placut. Am ajuns in Balhash pe inserat,intr-un spectacol de lumini.In prima benzinarie cativa motoristi.Stam un pic de vorba si ma minunez de masina de epoca ce parea sa astepte pe cineva.Pe primarul orasului, "the father"cum ii ziceau ei,mai pe soptite.El detine cam tot ce e aici:cariera de piatra,orasul,o parte din lac,etc.Hmmm,in lumina serii arata ca inntr-un film cu mafioti. Am fost cinstit cu mancare apoi Alex m-a condus pe malul lacului,un fel de Vama Veche,de mi-am gasit o cazare.Multumesc ,Alex,pacat ca nu vorbeai engleza.E interesant sa bei cu cineva cafea, sa zica fiecare cate ceva in limba lui iar celalalt sa nu priceapa nimic.Am facut baie in jumatatea dulce a Balhashului,de un albastru deschis spre turcoaz.Foarte frumos!Partea proasta a fost ca drumul pe care intentionam sa merg,pe malul lacului spre est. e cica "no road" si ca oricum nu prea mi-ar ajunge un plin si inca o canistra de 10 L.Acu' ,benzina cred ca mi-ar ajunge,dar ma tem ca arcul ar cam plange si el,ca telescopul spate curge deja.Da,e tocmai ce-mi lipsea inaintea lunii de endureala.M-a cam deprimat imposibilitatea de a merge pe acel drum ce ma apropia mai repede de munti,dar n-am avut ce face.Deci am hotarat s-o iau spre munti coborand spre Almaty.S-a dovedit a fi o decizie buna,pentru ca urma sa-i intalnesc pe Shoy,omul potrivit la momentul potrivit.Shoy e un japonez calare pe un Kawasaki de 400cc ce vine din Japonia,prin Siberia si merge spre Germania.E la al 4-lea drum de acest fel,tur-retur.Ar trebui sa stau pana dimineata sa pot povesti tot ce am auzit de la el.E vesel,are ce spune,are 66 de ani si mult chef de viata.Mergand in aceeasi directie,am luat niste beri si am hotarat pe loc sa mergem cateva zile impreuna,pana ce drumurile ne-or desparti.Am campat pe malul lacului,am facut o supa la plic,si am stat la taclale.Acu' sforaie,in cortul lui.Sunt tare fericit ca l-am intalnit,mi-a luminat ziua.Plecasem fara nici un chef din Balhash pe la 4 dupa-amiaza,incepuse desertul,ma simteam singur,deci Doamne Doamne,pe faza,a tras niste sfori.Multumesc! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Vizitator _Raul_ Postat Septembrie 5, 2015 Share Postat Septembrie 5, 2015 Maxim! Pe receptie . Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Septembrie 5, 2015 Autor Share Postat Septembrie 5, 2015 Am gasit cardul cu primele poze din tura.Sunt facute prin Ucraina,in centrul Kievului,la memorialul rezistentei anticomuniste,pe acasa pe la prietenul meu Jena si cred ca sunt cateva si din Rusia.Continuarea povestii,in curand.Multumesc. » Post actualizat in 05 Sep 2015 16:55 01.07.2015.Azi m-am despartit de Shoi.Au fost aproape 4 zile foarte frumoase.Dupa ce ne-am trezit,pe malul Balhashului,,cea mai buna inviorare a fost o baie grozava.E absolut pustiu si suntem la poate 200 m de sosea;nu tarabe cu papa sau souveniruri,nu turisti,nu aglomeratie,doar cateva tiruri parcate tot pentru baie.Peisajul incet se schimba din bine in tot mai bine.Cand apare lacul,cand dispare printre dealuri.,e foarte frumos.Apoi,din nou desert.Pentru prima darta am vazut mirajul desertului ,ce te amageste cu intinderile de apa din zare;dar nici urma de apa.Ne e sete si foarte cald,noroc ca motoarele zboara si gasim lichidele pe care le-am bea intr-una. Intr-un final ajungem in Almaty,frumos si cu o circulatie haotica.Si claxoneaza de zici ca e sport national.Cum Shoi a mai fost pe aici,gasim rapid cazarea.Varianta ieftina e o camera mica,cu 2 paturi si fara geam.Geam aveam,e dret ca mic si sus,dar faza ce ne-a distrat e ca nu dadea afara ci spre o alta camera.Insa am dormit bine,n-a scartait patul vecinilor.Am mancat intr-un restaurant unde trebuia sa te descalti la masa,cocotat pe niste banci,primul de acest gen.Dupa o zi de drum si inainte de dus am preferat sa mananc cu picioarele spanzurate pe langa masa,incaltat.Shoi nu,ca el se descalta.In scurt timp a inceput sa se strambe si s-a incaltat rapid,nici el nu s-a suportat.Are omuletul asta un fel de a fi exact ca-n filmele vechi cu asiatici.Se stramba,rade,umbla as zice tipic japonez.Cu doar cateva cuvinta rusesti si multa maimutareala se face inteles oriunde.L-am convins sa mai vina un pic cu mine spre est.Era asteptat in Shimkent,are o mandra acolo.Cate o mai fi avand prin lume?Printre alte imi zice ca e casatorit,ca de o viata calatoreste pe banii nevestei asistenta medicala.-Pai ea ce zice,e corect? -De ce nu?Si eu am muncit sa-mi sustin familia in perioada prenatala si un an dupa ce a nascut-o pe fetita noastra.Pai bine,dar fetita ta are acum 25 de ani!Ridica din umeri si rade.In Japonia mai are si o prietena,de-o seama cu fiica lui si toate trei,fiica,mama si amanta se inteleg perfect... Deci o luam spre munti,spre lacul Issyk.,foarte frumos daca n-ar fi plin de gunoaie in spatiile verzi.Turcoaz ca raul Tara din Muntenegru si cu o apa rece de abia m-am gasit sa ma pot spala...Am gasit intr-un final si un loc potrivit de cort,ocazie cu care a facut si Shoi cred ca prima endureala din viata lui.;stresat nevoie mare.Am trecut si o baltuca de vreo 2 metri cu apa pan'la glezne,dar si-a pus intai impermeabilii.A fost distractie,ce mai... Urmatorul punct a fost canionul Charyn.Suntem aproape de China.Intreb un localnic,in ce directie e China?Si-mi arata la stanga,inainte si la dreapta:Chitai,Chitai,Chitai...Chitai balsoi!(mare).Am dormit langa canion,cu o gramada de animalute in jur,un fel de soareci de pamant dar mai mari,frumosi si albiciosi.Noapt cu luna plina,stele,o sticla de vin,o bere nr.9,un Shoi pilit,vesel si cu multe povesti in program.De vis!Dimineata ne-am intalnit cu un francez pe-un Transalp,dormise nu departe de noi,Pacat,puteam imparti vinul in trei.Apoi ne-am despartit.Shoi inapoi spre Almaty,eu spre canion.Mai frate,frumos din cale-afara!Te simti mic,o catedrala a naturii.Am primit acordul paznicilor de a intra cu motorul in canion,dar fara bagaje ca cica e abrupt drumul,asa ca am intrat.Fara cuvinte... Mihai,tie iti dedic in special ziua asta,pentru ca stiu ca in calatoria ta ai ratat canionul.Ai scris o carte frumoasa si "mostenirea" a mai dat un rod.Multumesc. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Sly06 Postat Septembrie 5, 2015 Share Postat Septembrie 5, 2015 mișto aventură și frumoasă poveste.așteptam continuarea Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Tigly Postat Septembrie 6, 2015 Share Postat Septembrie 6, 2015 Bravo Sergiu, super tura! Pacat ca nu ne-am vazut la Moscova, dar eu mai stau pe aici si la anu'.. :-) Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Septembrie 7, 2015 Autor Share Postat Septembrie 7, 2015 Va multumesc.Da,mi-ar placea sa ne intalnim totusi candva.Cine stie?Pana una alta,cred ca si tu ai ce povesti de prin Mongolia.Asteptam... 02.07.2015.Ieri,dupa ce m-am plimbat prin toata zona vizitabila a canionului,m-am gandit ca spre seara sa ies din Kazahstan.E placuta emotia si nerabdarea de a incepe un nou capitol.Clem deja a aterizat in Bishkek,ma asteapta.Dar n-a fost sa fie.Viza de Kirgistan imi e valabila doar de poimaine,noroc ca am observat la timp.Asa ca mi-am petrecut restul zilei cam ca o gaina beata ce nu stie incotro s-o apuce.M-am invartit in jurul canionului,am vrut sa o iau spre parcul Altyn Emel dar m-am oprit la povesti cu un sofer de camion(se lucreaza masiv la drum in zona si e mult praf)si pana la urma am renuntat.Nu prea mai e distractiv pe off-road fara telescop,nu mai e gram de ulei in el.Cand ma opresc,creierul meu continua sa se legene,parc-as fi beat.In schimb am facut o baie in raul din canion,pe o plaja privata,adica numai a mea.Nu m-au pandit decat ulii,sau poate soimi,nu stiu.Sunt foarte multi si frumosi,un fel de simbol al Kazahstanului,ca prea sunt multe statui cu ei;plus berbeci,tapi,cai si camile.Pe acestea din urma le-am intalnit ieri din nou,si cu o cocoasa si cu doua.Frumoase si blande,nu ca m-as fi apropiat de ele prea mult,dar nu mi-au avut grija.Au un miros specific,il simti de la distanta. Am avut parte de inca un apus grozav.Nu stiu cum sunt rasariturile,ca n-am prins prea multe,somnul e dulce dimineata,dar apusurile sunt absolut spectaculoase.Inainte sa plec am citit "Altai-Himalaya" de Nicholas Roerich,un pictor ce prin anii '20 cred, a calatorit cu caravane prin zona si a pictat.Mi s-au parut ireale picturile lui,dar am ramas masca sa vad dealurile si muntii Kazahstanului,mai ales in lumina apusului,ca in tablourile lui.Sunt fantastice vaile astea largi,strajuite de munti din toate partile.Pozele sunt sarace in comparatie cu realitatea chiar cu un aparat performant,cu al meu ce sa mai zic...Nici talentul nu ma ajuta.China e la o aruncatura de bat,dar batul cred ca-l voi arunca din Tajikistan,sa fiu sigur ca ajunge. Dupa vreo 200 km umblati in "doru' lelii",am tras tot langa canion,dar chiar pe marginea lui.M-am gandit ca poate or mai fi ceva turisti sa am cu cine sa stau la o poveste,dar nu,era pustiu.Mi-am pus sacul de dormit intr-un mic refugiu din piatra,dar fara acoperis si m-am bucurat cred ca de cea mai frumoasa noapte din calatoria asta.Incercati sa va imaginati canionul si muntii din departare in lumina lunii pline si a stelelor,stele ce se vedeau ca-n palma cu toata lumina reflectata de sora lor mai mare.A fost...de vis!O supa calda,o bere rece si-un somn fara vise... M-am trezit devreme,ca intotdeauna cand dorm doar in sac,fara cort.Am plecat in cautarea lacului Kolsai,vazut intr-o brosura luata de la ambasada din Bucuresti.Nu l-am nimerit din prima dar a meritat.Am trecut prin niste sate de la baza muntelui ce mi-au amintit de copilaria mea;simple,saracute,cu drumul plin de balegar,dar de-un farmec aparte.Fiind chiar sub munte,e mai multa apa,asa ca florile de camp m-au imbatat de buna dimineata.De mult n-am mai simtit asa parfum. Cautam Lacul Rosu kazah,dar am gasit unul fara copaci,frumos tare oricum.Mai in amonte de el mai erau 2 lacuri,vizitabile doar la picior,dar nu am mai avut timp sa le vad.Indreptandu-ma spre cel cu copaci,pe o vale paralela,incercand sa trec un parau fara pod,m-am blocat in mijlocul apei,motorul e greu si pietrele afanate.Spatele s-a infundat,iar eu am ramas sa-mi admir parcarea fara cric...Pana mi-am despovarat calul au aparut si oamenii dispusi sa ma scoata.Tot raul spre bine,cu ocazia asta am observat ca-mi lipsesc 2 suruburi de la aparatoarea de lant.Mi-au dat oamenii si de alea.Mi-am parcat motorul langa o ferma si bagajele mai valoroase intr-un tufis si-am pornit pe jos.N-avea rost sa ma mai chinui sa trec cu motorul,pe GPS se vedea o a doua trecere mai la deal.Surpriza,la a doua era pod...Putina miscare n-a stricat ,au fost cativa km buni.Era totusi sa nu ajung,cucoana ce incasa taxa de vizitare nu vroia sa inteleaga ca valorile mele sunt ascunse departe,intr-un tufis.Vina mea,dar m-am gandit ca daca nu e pod n-o fi nici bariera.Intr-un tarziu m-am enervat,i-am multumit apasat si m-am intors sa plec,moment in care poate i s-a facut mila de mine ca batusem cale lunga pe caldura aia si m-a lasat sa trec "moca".Ar fi fost pacat altfel,in cazul asta pozele cred ca descriu destul de bine locul.Intre timp se innorase si primele picaturi de ploaie si-au facut aparitia.Ploaie calda,nu era problema,dar gandul la actele mele din tufis a facut sa-mi creasca aripi.Obosisem,dar la casa cu bariera am gasit doua UAZ-uri in asteptare de clienti.Ne-am inteles la pret si am avut parte de cea mai hard-enduro calatorie pe patru roti de pana acum;in viteza si zduncinat cum-se-cade.Macar nu m-am udat din nou la picioare,de asta-mi era mai groaza. Imi iau parca cu jale "la revedere"de la Kazahstan,tare mi-a placut.O iau spre Kegen,aproape de punctul de frontiera.Nu ma grabesc,mai ales ca in acea directie cerul nu arata prea prietenos.Stau cam o juma de ora intr-o parcare sa vad cum evolueaza vremea.Sunt frumos pictate refugiile din parcari,peste tot sunt asa;inclusiv wc-urile.Vantul bate tare si norii sunt impinsi spre tara vecina,e spectacol pe cer. Ajung in Kegen.Imediat opreste cineva sa ma intrebe daca imi poate fi de folos.Pai da,caut o cazare.Stie una,ma conduce acolo daca-l astept 5 minute.Astept,cum nu?Pe langa ca e super ieftina,ma si simt excelent.E curat,oamenii au si un mic restaurant cu mancare buna si doi baietei dintre care Praslea e argint viu.Ba e pe motor,ba cu mine la masa,ba imi cere sa discutam pe google(nu ma asteptam sa gasesc wf.acolo),ba imi ofera momente de karaoke.Au sistem audio,fac si discoteca seara.Super tare!Multumesc,oameni buni. 03.07.2015.Plec spre Kirgizia!!! » Post actualizat in 15 Sep 2015 07:33 07.07.2015.Sunt deja de 4 zile in Kirgistan,sau mai bine zis in Bishkek.Incepem sa ruginim deja de atata stat. Am iesit din Kazahstan mai mult uitandu-ma inapoi, cu parere de rau ca nu am putut vedea mai mult.In schimb,tara vecina nu m-a primit prea frumos.Cu toate sperantele mele de a trece vama aceea repede,tot am stat cateva ore din cauza acelei nefericite fituici numita "emigration card",pe care nimeni n-a avut bunavointa sa mi-o dea la intrarea in Kazahstan.Ne-avand-o,nici n-am avut ce arata la iesire,de aici problema.Pacat de ziua pierduta la politia din Almaty,incercand sa vizez o chestie pe care de fapt n-o aveam.Bine ca macar mi-am recuperat pasaportul.Dupa multa chinuiala mi-a fost gasit,dupa care sunt intrebat:"Ce vreti de la noi?"Nu mai vreau nimic,sistem birocratic ce sunteti!!!A fost o intreaga babilonie...Intr-un final,la vama,oamenii fiind amabili(unul vorbea engleza)dupa multe telefoane m-au lasat sa trec fara penalizarile de care auzisem ca s-ar practica.La kirgizi a fost usor,doar ceva taxa de mediu de platit si gata,la drum.S-a pornit o vijelie de abia am reusit sa nu ma rastorn.Dar sunt o fire optimista,asa ca s-a imbunat si vremea.Am luat-o spre primul oras,cu gandul sa scot ceva bani.Da de unde!Cardul meu n-a fost comestibil,nici un bancomat nu l-a vrut.Nici in banca n-am rezolvat nimic,cica sa ma duc intr-un oras mai mare.Noroc cu tengele ramase prin pachetul de tigari,am schimbat in somi si gata,am fost din nou bogat. Regret si acum ca am ales sa merg spre Bishkek pe varianta nordica a lacului Issik-kul,foarte turistica si aglomerata.Cica varianta sudica e mult mai frumoasa,turismul fiind mai putin dezvoltat din cauza raurilor ce vin din munte si racesc apa lacului.Oricum,lacul si muntii de pe malul celalalt,cu varfurile inzapezite au fost o priveliste grozava.Intr-un final m-a prins seara.Adevarata distractie cu lumanarile mele de 35w...Cat am mai apucat sa vad pana s-a intunecat de tot,drumul spre Bishkek,printre munti, e foarte frumos.N-au soferii astia nici o treaba cu schimbatul fazelor,au un fel foarte egoist de a conduce;si a fost plin de utilaje agricole pe sosea,multe neiluminate.M-am "agatat" de o dubita si pana la urma am ajuns.Nu chiar unde trebuie,bietul GPS s-a ratacit.A fost ocazia de a lua,la miezul noptii, o sanatoasa cina plina cu carne de oaie,ca nu s-a acceptat accesarea wf. fara consumatie.Treaca,macar am baut o cafea adevarata,din Rusia n-am mai gasit decat instant,dar nicidecum Ness,ci ceva parca intre lapte si ceai,foarte dulce si in cani mari...o spalatura... Cu Clem m-am mai intalnit acum 2 ani,impreuna cam o saptamana pana-n Muntenegru.Faina reintalnirea,intr-un alt colt al lumii,cu imbratisari si pupaturi.Mi s-a parut schimbat,cei 2 ani de hoinareala nu i-au creeat despre lume o impresie prea buna,nu stiu de ce,pacat...Mi-a zis ca sufera de singuratate,ca nu mai vrea sa-si faca prieteni noi,ca vrea sa se stabileasca undeva.Am stat pana pe la 3 intr-un parc,am baut niste beri si am povestit.Pare obosit si jerpelit,dar are ce povesti.E la finalul unui capitol si inceputul unuia nou.Aventura moto se pare ca se va incheia cu noi. Cum in hostelul in care-mi rezervase un loc, se pare ca nu-l mai aveam,surprinzator de repede avand in vedere ora,am reusit sa ma cazez intr-un altul.Am dormit lemn,rupt de oboseala.A doua zi m-am mutat cateva strazi mai incolo,intre timp aterizase si Alecu,trupa se intregise. Si uite-asa,vegetam de 3 zile.Intre timp a aparut si Sambor,tipul ce a adus motorul lui Alecu.E de multa vreme prin lume,cu 2 sau 4 roti si are ce povesti A fost weekend,abia luni am putut depune actele pentru viza de Tajikistan,dar pentru ca domnul consul nu s-a simtit bine,abia azi ne putem lua pasapoartele.Intre timp am batut bazarurile,pline de produse locale,traditinale,dar in aceeasi masura si de chinezisme,daca tot sunt la doi pasi...Un anume bazar,plin de fieratanii,a a fost bucuria lui Alecu.L-am fi putut lasa acolo,nu s-ar fi plictisit.Nu stiu cum sa-l descriu,dar poate ma ajuta el cu niste poze. I s-a facut mila unui pantofar,de Clem,ca l-a vazut cu degetele afara din pantofi si cu o sula si ata a readus zambetul pe fata francezului."Sunt atat de stramti acum!" zicea plin de incantare.Probabil au vazut multe acei pantofi,nu vroia sa renunte la ei,zice ca vrea sa-i lase mostenire. Alecu n-a venit cu mana goala,mi-a adus un drag de telescop(multumesc celor ce m-au ajutat),si fiindca e baiat bun,mi-a facut surpriza sa mi-l si monteze.I-am pus si o anvelopa spate mai de scandal si...la drum!E deja dupa-amiaza tarziu,dar nu mai avem rabdare,plecam spre Osh.Clem cu avionul,Africana lui e acolo,noi pe motoare.Abia iesim din zona metropolitana ca trebuie sa campam,dar suntem fericiti,suntem la poalele muntilor ,sub cerul liber.Dimineata plecam devreme,avem aproape 700 km de batut.Drumul e foarte frumos,cu trecatori inalte,tuneluri,pajisti inverzite,oameni primitori si foarte multe animale,in special cai.E foarte cald,asa ca n-am ratat ocazia de a ma scalda intr-un paraias de munte.Apa calda,lebenita servita direct in parau,camionagii simpatici,nu se putea mai bine.In timpul asta Alecu era la sauna,in echipament Ajunsi in Osh,urmariti pana la un punct(ca dupa acel punct am inceput sa facem off-road prin oras,pe niste ulite abrupte si neasfaltate) de un Matiz al carui proprietar ne tot flutura ceva legitimatie si se chinuia sa ne traga pe dreapta,habar n-am de ce,...am ajuns la Patrick,un elvetian cu o afacere infloritoare in zona.Clem era deja acolo.Are o curte plina de motoare,unele ale lui(de inchiriat),altele parcate pe perioada mai lunga.Are si un mic service,dar foarte prompt.Cat am stat acolo schimband uleiul,a aparut un nefericit cu un V-Strom destul de zdrobit de macadamul Kirgistanului;ghidon si crashbar-uri indoite,plasticuri rupte.Dupa o scurta constatare,zice mecanicul ca se rezolva.Asa am asistat la metamorfozarea V-Strom-ului intr-un semi-naked cu cu far carenat,ghidon nou,bord si semnalizari de XT,rezolvat in juma' de zi si nu de mantuiala.Oare la noi cat ar fi durat? In acea seara am fost 4 prieteni la bere,a fost frumos.Ne-a fost tare sete.Am mancat cred ca si cel mai bun raghman(paste,legume,carne si mult sos),apoi somn la hostelul gasit de Clem in prealabil,la marea suma de 6 dolari de persoana. Maine plecam spre Tajikistan! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Ramish Postat Octombrie 1, 2015 Share Postat Octombrie 1, 2015 Cateva fotografii din tolba lui Alecu. Am luat-o putin inaintea lui Sergiu cu povestea. Primele fotografii sunt de la Sary-Tash, Kirghyzstan, aproape de granita cu Tajikizstan. Muntii Alay. Valea Bartang. Tajikizstan. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Sly06 Postat Octombrie 1, 2015 Share Postat Octombrie 1, 2015 superbe imagini. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
b374 Postat Octombrie 1, 2015 Share Postat Octombrie 1, 2015 Regret si acum ca am ales sa merg spre Bishkek pe varianta nordica a lacului Issik-kul,foarte turistica si aglomerata.Cica varianta sudica e mult mai frumoasa,turismul fiind mai putin dezvoltat din cauza raurilor ce vin din munte si racesc apa lacului. nu racesc de loc, faci baie la fel de bine si ai si ceva trasee la indemana... vreo 3-4 la prima strigare... si mda, merita sa faci baie pe partea sudica langa munti si sa te bunghesti la zapada Si uite-asa,vegetam de 3 zile.Intre timp a aparut si Sambor,tipul ce a adus motorul lui Alecu. scolca e sambor in 2015? preluare din ro sau din polonia? pe privat daca nu mere in public... Maine plecam spre Tajikistan! cu oprire in sary tash ca altfel nu iese, nu? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
George M. Postat Octombrie 2, 2015 Share Postat Octombrie 2, 2015 Superb, felicitari! Iti multumesc pentru povesti si fotografii, am citit pe nerasuflate!! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
omgs Postat Octombrie 7, 2015 Share Postat Octombrie 7, 2015 (editat) foarte frumos ,:)astfel de calatori merita madiatizate mai mult :)sper sa reusesc o data in viata macar 50 %din calatoria ta ;)mult succes in continuare Editat Octombrie 7, 2015 de omgs Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marele blond Postat Octombrie 7, 2015 Autor Share Postat Octombrie 7, 2015 Plecam spre Tajikistan.Drumul e foarte frumos,vremea e grozava,dar pe masura ce ne apropiem de zona de granita incepe sa se innoreze.Lumea ne saluta,Clem alearga in cautarea fotografiei perfecte,Alecu o ia inainte iar eu raman sa vad cum se face painea de casa,asa,mai peste gard.Ce bine mirosea...Sunt invitat imediat in curte.Painea e batuta de arsura si servita la botul calului.Mare multamita,e grozava.E tare frumos pe aici.Culorile alterneaza de la gri,pana la rosu si verde,drumul se vede pana departe si e putin circulat.Inainte de Sary-tash,in trecatoare,incepe sa ploua,moment in care ne ajunge din urma prietenul nostru cu vxt-strom-ul.Miroase a ferodou incins.Camioanele chinezesti,de care e plin prin zona,se chinuie la vale,le-ai putea intrece mergand pe jos.Si la deal se chinuie la fel,caii putere se transforma-n melci.Dar arata bine... Ajungem unde ar trebui sa vedem lantul muntos cu cei parca 16 km de "no man's land",dar nu se vede dacat un cer negru,prevestitor de furtuna.Dar cum noua nu ne place la pensiuni,facem mici cumparaturi printre care si o sticla de vin,lasam in urma renumitul Sary-tash si gasim o statie de autobuz dezafectata cu un mic adapost de beton uscat si relativ curat.Suntem fericiti ca am gasit acoperisul asta.Dar fericirea prea multa dauneaza sanatatii,asa ca apare un Kalasnikov cu soldatul aferent sa ne izgoneasca,cica e zona militara.Plecam cu parere de rau.Nu se mai vede nimic sub ce sa ne adapostim,podul sub care ne gandeam sa tragem nu ofera locuri uscate,cladirile globulare din departare ce pareau a fi o ferma sunt de fapt tot o chestie militara,asa ca ne oprim la un fel de post de control sa intrebam unde ne putem pune cortul fara sa fim considerati spioni.Pai aici,peste drum de noi,langa casa aceea nelocuita si cu o viitoare terasa acoperita.Dintr-o data deasupra noastra a rasarit soarele.Locul e uscat,ferit putin de vant,numai bun de intins sacii,de baut bere si de stat la povesti.Din vin am fost singurul care a reusit sa bea 2-3 inghitituri,era mai degraba otet,suficient cat sa-mi acreasca si ziua urmatoare.Prietenul nostru slovak a adormit primul,cred ca nu i-a fost prea cald in acea noapte.Dupa cum zicea Alecu,nici la plaja nu m-as duce cu un sac ca ala. Ma trezesc primul,mijesc zorileCerul e senin pe jumatate,dar directia vantului e datatoare de speranta.Muntii se vad ireal de frumos.Nu ma rabd si-i trezesc si pe restul,sa se bucure si ei.Intre timp,pe langa noi trec vitei,cai si oi,suntem langa o mica ferma.Se trezesc si copiii,se apropie de noi,primesc biscuiti si ne pozeaza ganditori.De obicei sun veseli,dar cred ca inca nu s-au trezit bine.E viata grea aici,se vede pe pielea lor. Renuntam sa mai mergem spre piscul Lenin,asa ca pornim spre granita .Suntem primiti destul de dur la iesirea din Kirgistan.Daca nu avem platita taxa eco,putem sa plecam inapoi,cam asa suna.Clem n-o avea,dar nu are nici 8 euro marunti,asa ca face greseala sa dea 20.Nu mai primeste restul si daca nu-i convine,sa plece tot acolo,inapoi.Ce poti sa faci?Daca intr-adevar exista o judecata de apoi,zice Clem,oamenii astia tre' sa aiba un loc special.Plecam ...si parca invartim roata pe o alta planeta.Ne tragem pozele de rigoare langa tapul din tara nimanui,apoi facem cunostinta cu vamesii tadjici.Trecem prin trei sau patru ghisee diferite,daca le poti numi asa,unde peste tot suntem taxati si fiecare stabilindu-si rata de schimb valutar dupa bunul plac.Daca ar fi fost receptivi,ar fi prins cateva cuvinte dulci romanesti.Cel putin doua taxe au fost abuzive,dar ne asigura ca la intoarcere nu mai trebuie sa platim nimic.Ce usurare...In sfarsit,plecam.E tare frumos aici,vremea si locurile sunt mana-n mana spre incantarea noastra.In scurt timp apare si lacul Karakol,o minunatie.Ne oprim des,facem poze,respiram aerul tadjik.Prima localitate,Karakul,e locul unde ar trebui sa ne facem plinul.Candva a existat o benzinarie,iluminat public si poate multe altele.Acum e trist,sau poate doar asa mi se pare mie.Tragem la pensiunea Sadat,oamenii sunt foarte primitori,mancam bine si suntem asigurati ca vom primi si benzina.Ca e mai scumpa nu e problema,dar curios cuM in rezervoarele noastre intra din ce in ce mai multi litri,situatia culminand in Murghab, unde in rezervorul meu de 24 au intrat 26.Tot e bine,...ca nu ne plimbam cu camionul. Si plecam,ca de mult visam la ce urmeaza,valea Bartang.Dupa ce stam un pic in drum,cu pasul Ak-Baital inainte si Bartangul la dreapta,cu Clem ce in ultimul moment e lovit de precautie,teama,autoconservare si alte cele,hotaram sa cotim dreapta si sa ne afundam intre munti.Cam 400 de km.pana dam din nou de asfalt,cu drum pustiu,cu stresul benzinei si al drumului ce pe la o bucata ne asteptam sa fie sub apa.Dar vremea e cu noi,avem curaj si dispozitia necesara,plus cate 2 litri de benzina rezerva.Ramanem din nou doar noi trei,slovakul nu mai are timp si vrea sa atinga alte obiective.La drum... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
shrek1974 Postat Octombrie 8, 2015 Share Postat Octombrie 8, 2015 ...traind visul... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.