cristi 57

Oare ce inseamna pentru voi EFICIENTA? Nu putem "ingnora" si nu facem "abstractii", vorbim de eficienta unui motor cu ardere interna cu aprindere prin scanteie, in functiune, la temperaturi diferite, nu teoretic pe hartie. Apoi cand faci afirmatii(chiar eronate), vi si cu argumente. Altfel purtam discutii inutile. Tu poti compara performanta a doua masini, ce parcurg distanta dintre doua localitati aflate pe un munte, una sus si alta jos facand abstractie de faptul ca una urca si alta coboara?

Priveste prima figura si spune tu ce este ilogic acolo? A doua figura reprezinta conectarea a trei "fig 1" in paralel. Poti pune cate vrei este acelasi lucru. P.S. Nu intotdeauna am dreptate, insa de data asta recunoaste ca am.

Am osciloscop dar nu am montajul la indemana si nici timp pentru acest test, care oricum nu intereseaza. Altceva vreau sa-ti spun, o explicatie neelevata poate ve-i intelege: orice tensiune este caracterizata printr-o diferenta de potential intre doua borne(borna negativa si borna pozitiva). Montajul despre care vorbim controleaza valoarea pozitiva fata de cea negativa, si lucreaza cu doua punti. Astfel: - avem o punte formata din 2 grupuri(negativ-diode si pozitiv-diode) a cate 3 diode ce alimenteaza acumulatorul si restul (<14V) - avem o alta punte formata din 2 grupuri(negativ-diode si pozitiv-tiristorii) care pune la masa doar potentialul ce trece de valoarea pe care o dorim noi (>14V). Acum intelegi de ce nu-i nevoie de triace si alte bazaconii inutile? Avem nevoie de simplitate si fiabilitate. Parerea ta este gresita, intradevar te-ai inselat, iese 14V si atat! Faptul ca bateria in timp pierde din electrolitul intern ce trebuie completat este normal. Voi scrie si despre asta candva, atunci cand v-a fii cazul...

Cauza este externa! De ce trebe sa umbli intr-o componenta electronica functionala? Ca sa ce? Sefu'cu tot respectul, schema este logica, este functionala. Alternanta negativa este controlata de acelasi tiristor la polul opus(pozitiv). Nu exista o semiperioada controlata si alta nu. Personal nu am testat-o, pare facuta si testata de altii care au garantat functionarea. Mai mult, fata de alta aschema prezentata(si care avea o greseala grafica), are comanda separata pe fiecare poarta. Ai incercat tu acest montaj si nu functioneaza? Eu ma indoiesc! Nu inteleg de ce crezi tu neaparat ca nu merge un lucru care merge?

Nu, nu este o regula pentru nici un motor. Nu e cazul sa "intram in fineturi"... Temperatura in camera de ardere este esentiala pentru vaporizarea benzinei si omogenizarea amestecului. In mod cert timpul de injectie este mai mare la 70 de grade, fata de 90(teste facute pe diverse motoare, la care se pot citii parametrii computerizat - facute pe toate tipurile de combustibil). Chiar si uleiul este mult mai fluid la cald. Uzura partilor active este cu mult mai mica. Avantajul racirii cu apa in comparatie cu aerul, este mentinerea mai precisa a regimului termic la o temperatura optima, indiferent de temperatura ambianta.

Mai bine rezolvi cauza care le face pe cele originale sa crape.

Cauta alt argument! Le poti decala cu 1,2 sau 3 gauri, mai simplu nici ca se poate. Filetul este facut prin roluire, avantajul e ca prin ecruisare materialul se intareste apoi cu filiera apar fisuri ce fac partea filetata mai slaba decat restul spitei. In final fa cum vrei, e dreptul tau la opinie solutia insa nu-i inspirata.

..sa inteleg ca ai tinut post? Da, nu-i rau deloc, daca-l vad pe mosu' o sa-i spun c-ai fost cuminte tot anul, ca n-ai baut decat ceai, ca stai bine cu diabetul, te-ai lasat si de fumat, si ai bani de benzina. Poate-ti aduce un motor cu atas portocaliu si cu marsalier in doua trepte.

Vei renunta la ea! Sti de ce? Tratamentul termic nu poate fii aplicat in cazul cuielor normale, care sunt facute din cel mult OL38. Cuiele nu se fac din oteluri superioare(la care se pot aplica tratamente termice) decat daca sunt cuie cu destinatie speciala(alpinism, beton, etc). Tratament termic se poate aplica otelurilor superioare, peste OL50, otel carbon(C-uri), otel de scule(OSC-uri), etc. La OL38 poate fii doar imbunatatit stratul superficial cu carbon si calire/revenire la duritatea care o vrei(asta se cheama cimentare), dar in cazul tau(spite) nu-i recomandat acest proces. Apoi nu inteleg de ce incerci sa faci o lucrare mai scumpa si mai proasta? O spita cromata + niplu originala, costa de zeci de ori mai ieftin decat ce incerci tu sa faci. Adevarata problema este centrarea si intinderea spitelor egal, pentru a obtine o roata cu calitatle dorite. O data facute rotile nu-ti mai creaza probleme aproape niciodata.

Am incercat, nu merge, motorina ca si benzina au vascozitatea diferita functie de temperatura si compozitie. Dozarea se face prin precizia cantitatii. Am incercat cu presiune constanta si temporizarea timpului de "injectie"(singurul pe care-l puteam controla), nu a mers, necesita reglaje la nesfarsit, la 10'-30'. Pompa originala, da la fiecare impuls aceeasi cantitate, nu conteaza densitatea combustibilului, lucreaza din frecventa impulsurilor(pe care o controleaza automat un clculator integrat sistemului).

Stiu asta, am intrebat din curiozitate. Am o instalatie webasto la care imi lipseste pompa, voim sa o utilizez la incalzirea garajului. Pompa originala este foarte scumpa, credeam ca ma scot cu pompa ta... 10-15 cmc este prea mult, pompa originala arunca cateva picaturi doar, si se poate doza dintr-un surub de reglaj. Daca crezi ca se poate modifica cantitate, ar fii o solutie. M-mesc oricum pentru raspuns.

Stai linistita, se raceste singur. Va doresc la toti un Craciun fericit, un an mai bun cu inpliniri si multa sanatate. La multi ani!

Va doresc la toti un Craciun fericit, un an mai bun cu inpliniri si multa sanatate. La multi ani!

Va doresc la toti un Craciun fericit, un an mai bun cu inpliniri si multa sanatate. La multi ani!

Cam cat combustibil arunca la un singur impuls stii?

Ce inseamna filet partial? Dar "soroafe"? Spitele trebe sa aibe oarece elasticitate, o spita groasa-i prea rigida. Filetul in butuc de aluminiu nu este rezistent la socuri(nu se practica asa ceva). Eu cred ca-i mai simplu sa le dublezi ca numar, gauresti janta si faci ambutiurile pentru nipluri cu un poanson. Restul e floare la ureche, utilizand spite originale...

Pai tocmai ai spus-o tu! Daca nu-l ataca benzina este ok. Taie cu un cater doua feli subtiri, bagi una in benzina cateva zile, apoi compari feliile intre ele. Daca-l ataca benzina, vor avea diametre diferite.

Dar nu aveau caloriferul si radiatorul din aluminiu! Sfaturile acestea nu mai sunt valabile, oricat ai spala instalatia lichidul va ramane coroziv. Apoi dupa spalare cu o substanta alcalina, neutralizarea se face cu o alta substanta acida, care va fi la fel de daunatoare.

Am facut referire strict la orice pornire facuta inutil. In cazul in care ai nevoie sa circuli, nu conteaza cat de scurt este drumul pe care-l faci. Il faci si gata. La pornire cand motorul este rece, amestecul este foarte bogat, altfel n-ar porni. Benzina nu arde integral, amestecul neomogen, este partial lichida, nu ajunge sa se vaporizeze, bujiile sunt reci si se afuma, cilindrii sunt spalati de pelicula de ulei, pe langa secmenti ajunge benzina in ulei impreuna cu rezidurile din timpul arderii alterindu-l. Motorul la relanti nu se incalzeste sau se incalzeste greu, incalzirea rapida se face in sarcina, uleiul rece intarzie timpul de incalzire si lucreaza ca o frana in motor in toata aceasta perioada. Incalzirea bujiilor pentru a ajunge la temperatura de autocuratire este practic nula. Pe vremuri se foloseau bujii de iarna, cu o cifra termica mai scazuta(bujii calde). Motoarele racite cu aer iarna, aproape niciodata nu ating temperature de lucru, consumul este ridicat, iar uzura lor avansata. Nici uleiul nu-si face treaba ca lumea, pelicula de pe cilindrii(0.003mm) se rupe din cauza vascozitatii marite lasand parti mari active neprotejate. Iata doar cateva informatii, cred suficiente… O statistica spune ca un motor ce lucreaza in astfel de conditii are o viata mai scurta de cateva sute de ori. Personal nu am facut teste, nu pornesc motorul iarna doar de dragul de a porni.

Presotupa nu are nevoie de ungere, aceasta exista, nu a fost conceputa sa lucreze uscat. (am citit undeva aceasta informatie, cand o gasesc o voi posta, este intr-un curs despre motoare dat de fabrica) Carbunele pe post de rulment aparent este uscat, in realitate este un produs sinterizat, contine si o grasime in liantul lui. In plus lucreaza sub presiune pentru perioade relativ scurte de timp. Totusi rulmentul clasic este utilizat in general, preferat cu toate ca pretul lui este mai mare. La sistemul de stropire a parbrizului la masina, am incercat cu cilit diluat in lichidul de spalare si mi-a reusit. Acolo este plastic si cauciuc, nu exista piese din aluminiu. Bilutele din stropitoare(duzele directoare) sunt din alama. Nu cred ca solutiile de curatat chiuvete sau canalizari (care sunt caustice sau acide) nu afecteaza componentele din aluminiu ale motorului.

Ai facut porniri scurte si repetate. Schimba-i bujiile si v-a porni, apoi dupa ce o incalzesti bine fa-i un reglaj de carburatie. O mai pornesti peste cateva zile ca sa te convingi ca totu-i ok, apoi las-o linistit pana la vara cand ve-i circula cu ea.

Ai scris ca vei utiliza dero si calgon! Poate ai scris in gluma, poate serios...

In comparatie cu prima schema postata, aceasta pare mai logica. Eu cred ca este intradevar functionala.

Pai chiar trece! Rulmentul pompei este incasetat, are o unsoare specifica si nu necesita alta ungere. Timpul lui de functionare este dat de aceasta vaselina, durata ei de viata pana la alterare. Intre rulment si presotupa exista un spatiu de evacuare a scurgerilor de antigel, prevazut in corpul pompei cu o gaura de evacuare. Fara aceasta gaura antigelul ar ajunge la rulment, pe care l-ar "spala", urmand distrugerea lui imediata. Personal cred ca daca ai pune o presotupa sa functioneze uscat, fara antigel, s-ar distruge in cateva ore de functionare. N-am incercat, nici nu vad utilitatea, dar stiu sigur ca principial oriunde exista doua corpuri in frecare exista si o solutie de lubrefiere. Iata un citat dintr-un alt forum, sper sa te lamureasca: "Antigelurile actuale sunt bazate pe glycol - (mono)etilen-glicol, propilen-glicol (care se considera mai environment friendly, dar sunt si ceva mai scumpe). Cele pe propylen glycol sunt mai rare, se degradeaza mai greu (din opunctul de vedere al biodegradabilitatii), cele mai raspandite fiind cele pe etilen, la care ma voi referi in continuare. In alta ordine de idei, multi producatori mentionau (acum s-a mai schimbat situatia) ca utilizarea antigelului bazat pe propilenglicol conduce la pierderea garantiei. Alt tip de antigel este cel bazat pe metanol, dar este folosit mai ales in lichidele de spalat parbrizul. Antigelul pe alcool (bazat pe methoxy propanol sau methyl alcool) nu este recomandat a fi folosit in motoare, pe care le poate distruge. Etilenglicolul (ca si propilenglicolul de altfel) are proprietati foarte bune fata de inghet, dar nu are proprietati de protectie a motorului contra coroziunii, motiv pentru care se adauga in antigel anumiti aditivi, care pot fi organici sau anorganici. Cei folositi pe scara larga sunt cei anorganici (fosfati; silicati sau nitrati care au proprietati de protectie contra coroziunii in special pentru aliajele usoare - cum este aluminiul; nitriti care au scopul de a elimina fenomenul de producere de bule, in special la motoarele heavy duty). Aditivii anorganici sunt mai instabili si isi pierd calitatile anticorozive (le scade alcalinitatea) in timp (de la caldura si datorita efectului de dizolvare a oxigenului), de aceea trebuie inlocuiti la cca. 2 ani, altfel existand probabilitatea de a apare coroziunea electrolitica.. Exista si pericolul ca dupa o anumita perioada sarurile insolubile din silicati si fosfati sa se depuna pe circuitul de racire. O alta problema a silicatiilor este ca in solutie sunt abrazivi pentru garniturile 'siliconice' - tip gasket - mai ales la pompa de apa. In motoarele diesel nu se recomanda folosirea de antigel cu aditivi silicati caci aceste tipuri de motoare au mai multe izolarii cu gasket-uri si apare posibilitatea (dupa 150 - 200 k km) sa patrunda antigel in ulei. De asemneea nu se recomanda folosirea de aditivi pe silicati in motoarele heavy duty. Silicatii sunt singurii non-carboxylati folositi la scara larga pentru protejarea aluminiului. Anumite impuritati si anumite conditii (pH scazut) pot duce la precipitare. Daca nu sunt stabilizati corespunzator cu silane, silicatii pot crea un polimer anorganic si formeaza un gel (silicagelul) care poate infunda circuitul de recire. Aditivii organici constau in acizi organici (unul sau mai multi, in special carboxylat). Acestia au aparut in ultimii ani, si isi pierd mai greu proprietatile anticorozive (antigelul in sine - etilenglicolul isi pierde greu proprietatile anti-inghetz), de aceea au durata de utilizare extinsa. NU se vor combina tipurile de antigel (cu aditivi organici si cu aditivi anorganici), pt. ca procesele chimice sunt diferite, cei organici producand precipitarea aditivilor anorganici ceea ce conduce la scaderea gradului de protectie oferit. Cei cu aditivi anorganici au in general o culoare verde sau albastra, cei cu aditivi organici au o culoare portocalie. De asemenea este de recomandat ca nici antigelul de tip etilenglicol sa nu fie combinat cu cel de tip propilenglicol. Etilenglicolul (ca si propilenglicolul) este un mai prost conducator de caldura decat apa, de aceea intotdeauna se pune in sistemul de racire un amestec de antigel cu apa distilata. De asemenea, combinarea cu apa ii scade punctul de inghetz (doar la etilenglicol)!! Propilenglicolul pur, fata de etilenglicol, nu are punct de inghetz (adica nu ingheatza, cel putin nu la temperaturile naturale). Antigelul de tip glaceol RX tip D (Dacia, Renault) este bazat pe monoetilenglicol, se pare cu un continut mai mic de silicati."

Nu, este gresita din start, nu ve-i avea curent de initiere! In D+ trebe +15(plus de contact). Nu cred ca regulatorul acesta mai are nevoie de cele 3 diode 1N4007, renunti la ele sau le lasi acolo ca nu cer de mancare. Scuze, n-am mai intrat aici de mult timp, abia acum am vazut schema ta...