pisica matache

Din cate stiu eu singurul integrat care lucreaza intre -55 si 125 grade Celsius este LM723;LM723C,LM723CN sau alte notatii dupa 723,lucreaza intre 0-70 grade,iar la un releu de incarcare temperatura trece deseori de 70 grade. Daca folosesti un ventilator pt racirea releului.poti folosi si 723CN,dar e riscant.

Te poti considera un mare norocos,dupa experienta cu mersul fara baterie;acum ca motorul functioneaza,verifica si incarcarea,masurand tensiunea pe baterie,cu motorul turat;trebuie sa ai in jur de 14V.

In cazul de fata,bucata de carton,clingherit,sau ce foloseste fiecare,nu prea poate aluneca; cum spunea Panaitepaul,mai intai se dau gaurile pt prezoane,altfel n-ai cum sa cobori garnitura pe carterul motorului,astfel miscarea garniturii e limitata de cele 4 sau 8 prezoane,functie de cum isi face fiecare garnitura,din doua bucati sau din una singura. Desigur ca si metoda ta e buna,si mai e o vorba:cate bordeie,atatea obiceie. Important e sa nu se piarda compresie pe acolo,sau sa nu traga aer fals;aia cu izolarea termica,de care amintea cineva..n-as prea crede-o.

Prima metoda e foarte buna,la care as veni cu o completare...in loc de ulei sau vasilina,eu foloseam ...crema neagra de incaltaminte.Conturul este astfel mult mai vizibil. Celor mai pretentiosi le recomand demontarea celor 8 prezoane,ca tiparul sa iasa perfect. Taierea pe interior,mai ales in zona transferurilor si al gaurilor prezoanelor se poate face cu un cutit foarte ascutit,cu cartonul asezat pe o scadura de lemn A doua metoda,cea cu ciocanelul eu unul nu prea as folosi-o.

http://www.scribd.com/doc/22801862/Aprilia...air-Manual-2006 Aici gasesti manualul pt motorul tau.Vezi ca undeva e o poza cu asezarea tuturor componentelor electrie... CDI-ul e undeva in dreapta motorului,sub sa,iar releul incarcare tot pe acolo,dar in stanga.Releul este metalic,cu aripioare de racire,CDI-ul nu stiu cum arata...

CDI-ul e sigur ars,releul de incarcare are sanse minime de a fi scapat. Releul nu-l poti proba decat cu motorul in functiune,in cazul tau...deci fara sa schimbi CDI nu poti,doar pe un alt motor functional.

Statorul si senzorul nu au nimic,dar e posibil sa ti se fi dus si releul de incarcare. De ce mergeai totusi fara baterie,ca n-am inteles...

Poate n-am inteles eu bine...prietenul tau a facut o tura,fara baterie?

Nici eu n-am fost atent,am citit ce-ai scris tu;ai perfecta dreptate,releul de pornire chiar n-are nici-o treaba cu aprinderea. Nu sunt de acord insa,ca o crestere de tensiune peste 14,5V nu poate afecta CDI-ul;este adevarat ca o crestere de durata poate arde becurile,dar un semiconductor poate fi distrus si de varfuri scurte de tensiune,pe care becul nici macar nu-l simte.Sant situatii cand nici macar o siguranta rapida,nu poate proteja un semiconductor;in liceu ,un inginer avea o vorba:sigurantele sunt puse sa protejeze tranzistorii,de obicei insa,se intampla invers.De-a lungul timpului mi-am dat seama ca avea dreptate. Probabil in cazul de fata,incarcarea poate chiar n-are nici-o treaba cu CDI-ul;sunt mai multe cauze care pot duce la acest defect:lipsa scanteii. O metoda expeditiva in cazul de fata ar fi probarea CDI pe un alt motor,sau invers un CDI sigur bun,pus pe motor,de proba.

Asa este,releul de incarcare,nu are treaba cu CDI,dar daca CDI este dus,una din cauze poate fi releul defect,care incarca prea mult. Alimentat cu o tensiune mai mare de 14,5V... CDI-ul poate ceda. Mesaj completat O posibila cauza a faptului ca nu ai scanteie,ar putea fi microcontactul actionat de cric,daca modelul tau are asa ceva,care taie aprinderea cand cricul e lasat. Daca poti,ar fi bine sa pui aici schema electrica,a motorului tau.

Eu am un stator de Jawa 634,bun dar nu stiu daca se potriveste;din pacate rotorul este distrus. Intreb totusi,care e problema cu rotorul,ca in poza arata destul de bine;cel putin colectorul nu are uzura. Ma repet,cum s-a constatat ca rotorul este defect...este destul de greu de masurat;cea mai sigura metoda de verificare ar fi testarea lui pe un alt motor identic.

Cred ca merge si asta.. Daca nu ma insel,e pusa cu ani in urma de Binox. La postul 919,gasesti o trimitere la o alta schema,pe tranzistori. Apuca-te de una din ele si revino cu detalii..

O referinta de tensiune,mai precisa decat un zener sau o dioda in conductie directa (1n4148),se poate face cu un...led! Precizia referintei este si mai buna,daca ledul respectiv e alimentat cu un generator de curent constant. In legatura cu dioda scottky,ai dreptate;pe o astfel de dioda,in conductie directa cade cu jumatate de volt mai putin,decat pe o redresoare obisnuita.Desi pare putin,aceasta cadere mai mica ajuta incarcarea la turatii joase unde oricum dinamul e deficitar.(am avut o Jawa pe 6V...stiu din experienta). Oricum releele pentru dinam,desi asemanatoare cu cele pentru alternator,au unele particularitati. Daca te uiti in schema din almanahul Tehnium 1988,pag 161 ,o sa vezi o smecherie: etajul final,care comanda excitatia,nu este alimentat din baterie,ci direct de tensiunea generata de dinam,lucru ce ofera doua avantaje,se mai castiga 0,5-1V pentru excitatie,iar releul consuma din baterie foarte putin(curentul consumat de R1-R2-R3 ) lucru ce face posibila conectarea releului direct la baterie,fara contact. Tot in etajul final,darlingtonul T2-T3,in mod normal este deschis,alimentand excitatia;blocarea lui se face cu ajutorul lui T1,doar atunci cand tensiunea pe baterie creste peste cea normala. Sunt de acord ca etajul comparator nu e precis,in rest insa schema e bine gandita. Schimband comparatorul,cu un integrat,cred ca se poate obtine o schema mult mai precisa. O alta imbunatatire pe care as vedea-o,este inlocuirea lui T3,cu un tranzistor cu U colector-emitor,cat mai mica la saturatie,tot pentru a imbunatati incarcarea la turatii joase;ideal ar fi chiar un Mos.

Lm 723 e un integrat excelent,ca stabilitate a referintei din pinul 6 , (7,15V ),cu un comparator precis,cu un tranzistor intern folosibil ca protectie etc. Spun asta ca l-am folosit deseori.(Am in lucru ,cu el,o schema de releu incarcare,dar pentru magnetourile trifazate,schema e pusa la Service-Regulator home made ..)Dar in cazul de fata,modificarea de care vorbesti,divizorul de tensiune din pinul 4 sau 5,(intrarile comparatorului..) nu e suficienta.. Alimentat cu o tensiune sub 8V,tensiunea din pinul 6,cea de 7,15V nu mai este stabilizata,scazand o data cu scaderea de tensiune de alimentare. Ori o baterie de 6V,trebuie incarcata cu maxim 7-7,25V. La tensiunea asta ,de exemplu,in pinul 6 vom avea vreo 6V,tensiune nestabilizata. Solutia?Folosirea unei referinte de tensiune exterioara,un zenner de exemplu;se pierde insa cea mai mare calitate a acestui integrat,tocmai referinta de 7,15V foarte bine stabilizata. Au fost situatii cand am folosit integratul,doar pentru asta. In plus,la shema ta,mai trebuie montata o dioda intre + dinamului si + bateriei,care altfel cu motorul oprit,sau sub o anumita turatie,s-ar descarca prin rotor.

E vorba de o schema cu LM723,cumva ?

http://www.scribd.com/doc/21767327/almanah-tehnium-88 Gasiti aici,la pagina 161,schema unui releu de incarcare,pentru dinamul pe 6V.Am testat-o ceva ani in urma,a functionat fara probleme. Chiar o sa-l caut,cred ca mai il am,sa vad ce tranzistor de putere am folosit ,cred ca merge si batranul 2N3055,sau tranzistoare mai noi si mai performante.

E foarte posibil,ca eu sa trag o concluzie gresita. Am specificat foarte clar,conditiile in care am facut experimentul. Deocamdata,nu pot testa la 4000RPM,dar probabil o sa incerc pe motor,desi acolo,n-o sa pot descentra atat de mult rotorul,cum am facut-o pe strung;ma repet colectorul avea o bataie de 2mm,ceea ce nu prea are cum sa se intample in realitate. Dupa cum am spus,chiar am micsorat in mod voit tensiunea pe arcuri,dar tot nu s-a intamplat. Chiar daca concluzia poate fi gresita,macar am testat metoda de a descoperi daca apare,sau nu,fenomenul respectiv PS Da-mi o adresa de mail,si-ti trimit filmarea cu experimentul respectiv. Mesaj completat E foarte posibil,ca eu sa trag o concluzie gresita. Am specificat foarte clar,conditiile in care am facut experimentul. Deocamdata,nu pot testa la 4000RPM,dar probabil o sa incerc pe motor,desi acolo,n-o sa pot descentra atat de mult rotorul,cum am facut-o pe strung;ma repet colectorul avea o bataie de 2mm,ceea ce nu prea are cum sa se intample in realitate. Dupa cum am spus,chiar am micsorat in mod voit tensiunea pe arcuri,dar tot nu s-a intamplat. Chiar daca concluzia poate fi gresita,macar am testat metoda de a descoperi daca apare,sau nu,fenomenul respectiv PS Da-mi o adresa de mail,si-ti trimit filmarea cu experimentul respectiv.

Timpul de descarcare de 35-40 minute spune ceva:bateria ori nu a fost complet incarcata,ori si-a pierdut mai bine din jumatate din capacitate. O baterie de 12Ah,descarcata cu un consum de 4,5A (cat consuma un bec de 55W),ar trebui sa aprinda becul timp de cel putin 90 minute. Faptul ca totusi ea s-a descarcat complet,desi o incarcai destul de des,nu mi-l pot explica totusi. Cu ce incarcai bateria,cu un incarcator automat,sau altceva ?

Pana la urma cred ca am elucidat misterul carbunilor zburatori... Am simulat functionarea rotorului,cu colectorul excentric,cu ajutorul unui...strung. In universal am prins rotorul,in mod voit excentric,astfel incat colectorul sa aibe o bataie de ...2mm. Mai mult n-am avut curaj,sa nu-mi sara rotorul in cap;suportul carbunilor l-am prins in locul cutitului. Am alimentat rotorul cu 12V,inseriat cu un multimetru si cu un bec.Becul s-a aprins,multimetrul indica 1A. Am pornit strungul,si am crescut turatia;motorul e alimentat printr-un regulator electronic,care regleaza turatia universalului,de la 0 la 2500RPM. Becul a ramas aprins,indicatia multimetrului,aceeasi pe toata gama de rotatii. N-am vrut sa trag concluzii ditr-atat..asa ca am departat suportul carbunilor de colector,sa scad tensiunea arcurilor,sa favorizez cumva fenomenul. Acelasi rezultat,carbunii n-au vrut sa zboare nici de data asta... Am mers mai departe,indepartand si mai mult suportul carbunilor,pana unul dintre ei,aproape s-a desprins de colector. In momentul asta,in zona de contact a aparut un arc electric,destul de vizibil,lumina becului a scazut,iar multimetru a inceput sa indice aiurea.Am apropiat putin suportul,pana flama s-a stins,becul s-a aprins normal,curentul sa stabilizat la 1A. Am pornit strungul,crescand turatia sperand ca macar acum sa se intrerupa circuitul,dar n-a fost sa fie... Concluzia...plutirea carbunilor e un mit. Desi 2500RPM,poate e putin,un colector cu bataie de 2mm,nu cred ca a vazut cineva,iar daca fenomenul nu apare nici cu arcurile foarte slabe,nu stiu cand ar putea aparea. Alta concluzie,multimetrul digital,din cauza autoinductiei,indica eronat;mult mai precis e becul..dar nici de el nu e nevoie.. Un contact imperfect,intre carbuni si colector e foarte vizibil chiar si la lumina zilei.

N-am inteles daca defectul e specific modelului,sau se manifesta doar la tine.. Daca se manifesta doar la tine,poti face un test simplu:masoara tensiunea pe baterie,la o turatie fixa,de 3000-4000RPM,deconectand pe rind cate o faza de la releu,din cele trei.Deconectarea trebuie facuta cu motorul oprit. Daca cu o faza deconectata,tensiunea pe baterie revine la normal (13,5-14,5V),atunci pe faza respectiva,ramasa in aer exista o dioda cu pierderi,care functioneaza normal la relanti,cand tensiunea data de magnetou e mica,dar care intra in scurt la turatie mai mare,cand tensiunea magnetoului e mai mare. Daca insa tensiunea ramane tot mica,atunci defectul e cel mai probabil in etajul comparator,care comanda tiristorii.

Este foarte corect ce spui tu. In cazul de fata insa,scaderea curentului nu mai e normala,ci ar fi cauzata doar de un contact imperfect intre carbuni si colector. Am spus intr-unul din posturi,ca trebuie deconectat + puntii,sau doua faze,tocmai ca regulatorul sa poata da maxim de curent,adica 2A,indiferent de turatie. Mesaj completat Ca sa fim foarte corecti...doar presupunem ca se intampla. Toata discutia a pornit de la incarcarea defectuasa,care poate avea mai multe cauze,nu doar plutirea carbunilor. Am cautat o metoda de a verifica daca chiar se produce fenomenul respectiv,sau nu. In rest ai dreptate,centrarea pe strung e singura solutie in cazul colectorului excentric. Din pura curiozitate,chiar o sa testez practic daca apare fenomenul de plutire,cand vremea se va incalzi. Mesaj completat Ca sa fim foarte corecti...doar presupunem ca se intampla. Toata discutia a pornit de la incarcarea defectuasa,care poate avea mai multe cauze,nu doar plutirea carbunilor. Am cautat o metoda de a verifica daca chiar se produce fenomenul respectiv,sau nu. In rest ai dreptate,centrarea pe strung e singura solutie in cazul colectorului excentric. Din pura curiozitate,chiar o sa testez practic daca apare fenomenul de plutire,cand vremea se va incalzi.

Verifica bateria si incarcarea. Bateria prin inlocuire,daca gasesti una de imprumut,incarcarea prin masurarea tensiunii la bornele bateriei,cu motorul pornit. Tensiunea trebuie sa fie intre 13,5-14,5V,cu motorul turat. Eu as suspecta mai intai bateria...

Eu nu am vorbit de alte motoare,ci de Jawa.Presupun ca diametrul sarmei este mai mare,ca la alte motoare,si de aceea sunt mai rezistente...(daca rotorul a fost proiectat,sa functioneze mult timp,sub acest curent,nu vad care ar fi dificultatea in a realiza acest deziderat..) In legatura cu multimetrele digitale ieftine,ai dreptate,sunt foarte lente,dar oricat de lente ar fi,in cazul unui contact perfect intre rotor si carbuni,citirea se poate face,iar daca contactul e imperfect,vor aparea fluctuatii ale valorii afisate,dar cu siguranta mai mici,decat valoarea normala. In plus,o scadere de doar 10-20%,a curentului,n-ar influenta sesizabil incarcarea,mai ales ca sigura sarcina a alternatorului,e bateria si aprinderea,care aprindere consuma cu atat mai putin curent,cu cat turatia e mai mare. Cred ca in situatia de fata,ar merge folosit si un ampermetru ieftin si la indemana oricui,un simplu bec de 12V/15W,inseriat cu rotorul.Tot un bec ar merge folosit in situatia de fata,conectat intre doua faze ale alternatorulyui,(faze deconectate de la puntea redresoare) bec care trebuie sa se aprinda proportional cu turatia motorului.De data asta un bec de 12V,n-ar mai fi util,dintr-un simplu motiv:la turatii ridicate,in cazul functionarii normale,becul s-ar putea arde,dar daca arde becul,macar stim ca nu zboara carbunii.. Tensiunea intre faze chiar am masurat-o cu un multimetru digital banal,si am gasit la 6000RPM,cca 80V. Bineinteles ca la un contact imperfect al carbunilor,tensiunea n-ar mai creste dupa o anumita turatie.. Esti de acord ca orice crestere semificativa a rezistentei de contact,sau mai ales intreruperea contactului carbuni -perii ,poate fi perceputa in timp real,cu un banal bec ? Bine,o sa-mi spui ca si filamentul becului are o anumita inertie...si mai bun ar fi un osciloscop,dar multi n-au.

Incerc sa-ti raspund punctual: Rezistenta bobinei rotorului la Jawa,este 5-6ohmi.(am masurat mai multe rotoare).La punerea contactului,cu motorul oprit,tranzistorul de putere din releu este saturat,asa ca pe rotor este aplicata o tensiune de cca 11V (12V cat are bateria,minus cca 1V,cat e caderea de tensiune pe tranzistorul saturat ) Din legea lui Ohm (I=U/R ) rezulta curentul de cca 2A.Ca e mare sau mic,doar proiectantii motorului pot sti. Eu zic totusi ca nu e mare,caci nu am intalnit pana acum rotor ars si cu certitudine,mai fiecare dintre noi ,am uitat macar o data contactul pus,cu motorul oprit. Este foarte adevarat ca acest curent,cu motorul pornit,poate scadea,functie de turatia motorului,curentul consumat de baterie,motor,etc. Nu inteleg de ce calitatea multimetrului ar influenta masuratoarea.Simplificand masuram un curent ,inseriind rezistenta rotorului,cu ampermetru si bateria.Singurul factor care influenteaza acest curent ,e rezistenta rotorului (constanta,de 5-6 ohmi ) si rezistenta de contact intre carbuni si colector. Aceasta rezistenta de contact,in mod normal,ar trebui sa fie constanta pe toata gama de turatii a motorului,orice scadere semificativa a curentului,cu cresterea turatiei,poate indica fenomenul respectiv (plutirea carbunilor ) Vorbind de plutirea carbunilor,nu vad ce treaba are magnetizarea remanenta a rotorului,sau arcurile carbunilor. Daca problema s-ar datora arcurilor,care si-ar pierde din elasticitate datorita incalzirii,normal ar fi ca defectul sa apara dupa incalzire,nu la rece.(intr-un post mai vechi l-am intrebat pe Cristi daca a masurat rezistenta,dupa carbuni;spunea ca a gasit aceeasi rezistenta,ca si a rotorului,din care am dedus ca nu exista probleme de contact. Daca problema apare si la rece,tot din curent ne putem da seama;orice contact imperfect,e sesizabil prin micsorarea curentului consumat. Sunt total de acord ca centrarea pe strung e sfanta,dar e posibil ca problema incarcarii sa fie si in alta parte. Din experienta pot spune,ca eu nu am intalnit inca defectul asta,desi am avut si rotoare excentrice,din cauza uzurii rulmentului,sau proasta centrare a ambielajului. De aceea presupun ca inelele colectore ar trebui sa fie destul de descentrate,sa apara fenomenul. Daca descentrarea ar fi atat de mare,eu cred ca ar fi vizibila cu ochiul liber,adica s-ar observa miscarea carbunilor sus jos,invartind rotorul cu mana.

Ma gandesc ca efectul acesta de plutire,s-ar putea depista relativ simplu:prin inserierea unui ampermetru (multimetru setat pe 10 sau 20A,functie de model )cu bobina rotorului.Cu motorul oprit,dar cu contactul pus,curentul ar trebui sa fie cca 2A,rezistenta rotorului fiind de 5-6ohmi. Dupa pornirea motorului,indiferent de turatie,curentul ar trebui sa ramana neschimbat.Daca insa se constata,o scadere a curentului,proportionala cu cresterea turatiei,sau chiar intreruperea curentului peste o anumita turatie,atunci inseamna ca apare acest fenomen. Foarte important,pentru aceasta verificare,trebuiesc deconectate cele trei faze ale alternatorului,sau deconectat firul de la + puntii redresoare,altfel masuratoarea ne-ar induce in eroare,deoarece in functionarea normala a incarcarii chiar asta se intampla:daca consumul ramane constant,scaderea curentului prin rotor este proportionala cu cresterea turatiei. Nu am incercat niciodata metoda asta,caci nu m-am lovit de problema asta;este usor de testat insa,eliminand aceasta posibilitate. E posibil ca intreruperea contactului intre carbuni si perii,din cauza plutirii,sa fie vizibila chiar cu ochiul liber,sub forma de mici scantei,daca se priveste cu atentie,intr-un loc intunecat,zona de contact dintre carbuni si inelele colectoare,datorita autinductiei infasurarii rotorului. Daca Cristi va face aceste teste,poate ne va spune ce a descoperit ,in legatura cu plutirea carbunilor. Eu as suspecta si eventuale contacte imperfecte,sau cum spunea Vulpoiul,poate fi suspectata si puntea redresoare ,mai exact o dioda in scurt ,ca intrerupte nu prea am intalnit