pisica matache

Nu sunt deloc ciufut..uite ca sa-ti dovedesc ,am gresit impartirea,caderea de tensiune pe 0,1ohmi la 10A,nu este 0,2V ci 0,1V PS Esti cumva din Braila,ca atunci as putea uita multe...

Ca sa fiu foarte concis,o rezistenta de 0,1ohmi,cat are suntul de curent al celui mai amarat multimetru digital (si care la un consum de 10A,provoaca o cadere de tensiune de 200mV),ti se pare rezonabila,sau aceasta rezistenta inseriata cu bateria,influenteaza hotarator incarcarea ? O precizie de 5% e buna..sau ar trebui sa-si cumpere un Fluke ? Eu am raspuns la obiect unei intrebari,daca vrei sa vorbim de metode de masurare a curentului,te invit pe Elforum..

Formula potrivita in cazul de fata nu este P=U*I,ci mai degraba I=U/R Altfel spus curentul scos de redresorul tau depinde de rezistenta conectata la borne,in cazul de fata bateria. Cea mai simpla metoda sa masori curentul cu care redresorul iti incarca bateria,este inserierea intre baterie si redresor a unui ampermetru. Un multimetru digital,ieftin,de 10-15Ron,poate masura un curent maxim de 10 amperi,mai mult decat suficient pt cazul de fata. Mesaj completat Daca chiar nu ai incotro,iar redresorul duce..se pot incarca si doi acumulatori in paralel. Atata timp cat tensiunea redresorului,este mai mare decat tensiunea la borne a bateriilor,acestea nu vor putea NICIODATA debita curent una pe alta,ci doar vor primi curent de la redresor. Rezistenta lor interna fiind diferita,curentul consumat de baterii nu va fi egal,incarcarea acestora facandu-se decalat in timp.

Daca CDI-ul tau se alimenteaza din baterie,e putin mai complicat...trebuie realizat un convertor ridicator de tensiune,de la 12V,la 200-300V, care nu este chiar simplu .. Acum depinde si de cunostintele tale in ale electronicii..daca CDI-ul original nu e scump,iar tu nu prea te pricepi la electronica,atunci renunta.. Daca ai cunostinte..si CDI-ul e scump poti incerca..

Si tu ai dreptate...sunt situatii cand bateria trebuie incarcata,dar nu ai timp sa stai ..10 ore langa ea... Dar cand e timp,e de preferat o incarcare lenta,cu un curent mic,in locul fortarii incarcarii cu un curent mare..(exista situatii,cand se fac incarcari de egalizare,in cazul bateriilor clasice,cand exista diferente de densitate a electrolitului,intre elementi,....cand se recomanda timpi foarte mari de incarcare,sub curenti mai mici de 20 %...) Intre noi fie vorba nici incarcarea pe motor nu este una indicata,in cazul unei baterii foarte descarcate,datorita curentului mare cu care aceasta e incarcata...(releul de incarcaree nu face altceva decat sa mentina o tensiune fixa la bornele bateriei,curentul de incarcare nefiind limitat nicicum..) La bateriile clasice,incarcarea se putea verifica foarte simplu prin masurarea densitatii electrolitului...la astea mai noi ...Dumnezeu cu mila..

Fii te rog mai explicit...cum adica folosesti un redresor de 4Ah ?(in amperi/ora se masoara capacitatea unei baterii; de ex o baterie de 4Ah,poate debita teoretic,un curent de 4A,timp de o ora.) Poate redresorul tau e unul de 4A,care e cu totul altceva....iar sa incarci orice baterie moto,timp de o ora cu 4A,nu e cea mai buna idee. Chiar sunt curios,unde ai gasit recomandarea asta de incarcare rapida..?

Nu cred ca are rost sa schimbi CDI-ul ,atata timp cat acesta este bun. Ce te face sa crezi ca schema pusa de tine ar fi mai performanta ?

Am spus ca functioneaza,deci am testat-o,tiristorii sunt alimentati in anozi cu tensiune alternativa,ei se blocheaza la fiecare trecere prin zero a tensiunii.. M-am gandit si eu la varianta asta de alimentare,dar apar doua probleme: tensiunea in anozi variaza intre 15-20V,la relantiu si 80-100V,la turatie maxima,iar tiristorul trebuie comandat cu un curent fix in poarta A doua problema poate apare la relantiu,cand tensiunea pe anod fiind mica,e posibil ca tiristorul sa nu mai poata fi comandat Ar trebui un generator de curent constant intre anod si poarta,capabil sa mentina un curent de ex 30mA,pe toata plaja de tensiune..5-95V Sunt integrate LM 317,parca, care poate functiona ca generator de curent constant,dar nu suporta decat vreo 40V

Cu tiristorii ai dreptate,ei raman in conductie pana primesc in anod urmatoarea alternanta,cea negativa..adica maxim o alternanta fiecare (intre noi fie vorba acelasi lucru se intampla si la schema clasica,mult mai barbara,care sunteaza fazele la masa..) LM723,contine un comparator,un tranzistor final care suporta 150mA,iar nu in ultimul rand o referinta de tensiune foarte bine stabilizata si termocompensata,de 7V,in pinul 6 Aceasta tensiune e aplicata pe intrarea comparatorului,iar pe cealalta intrare,printr-un divizor rezistiv,se aplica exact jumatate din tensiunea bateriei..Cand tensiunea pe baterie depaseste 14V,comparatorul basculeaza,taind alimentarea portilor.. Schema FUNCTIONEAZA,problema pe care trebuie s-o rezolv e acea tensiune auxiliara.. Mesaj completat La postul 106 gasesti schema bloc a LM723 si o alta aplicatie,asemanatoare,care iarasi functioneaza..

De-a lungul timpului s-au pus pe forum diverse scheme de relee incarcare,care aveau totusi in comun reglarea tensiunii prin suntarea fazelor.. Schema pe care o propun aici,face reglarea tensiunii nu prin suntare ,ci prin comanda conductiei celor trei tiristori,din puntea redresoare. Pe scurt e vorba despre o punte redresoare semicomandata,care primeste comanda de la un comparator realizat cu Lm723 Cand tensiunea pe baterie e mai mica de 14V,comparatorul deschide BC-ul,care deschide BD-ul,care la rindul lui comanda deachiderea tiristoarelor..Acestia deschisi fiind vor incarca bateria. Cand tensiunea pe baterie depaseste cei 14V,comparatorul basculeaza,blocand tranzistorii.Tiristorii pierd alimentarea in poarta,blocandu-se si intrerupand astfel incarcarea.Pentru comanda tiristorilor insa,este nevoie de o tensiune separata de cea a bateriei..(catozii acestora fiind conectati la +12V,este nevoie de o tensiune cu cativa volti mai mare ,spre ai putea comanda...) Aici astept sugestii,de la cei ce se pricep,de obtinere a tensiunii necesare..(pt 3 tiristori de 25A,ar fi suficienti 100mA,la o tensiune de 5-12V) O solutie ar fi (apare pe schema..) folosirea unui traf alimentat de la doua faze.. O alta solutie pe care o vad,ar fi realizarea unui convertor,dar e mai complicat.. Astept pareri,sugestii,critici pt care multumesc anticipat

Fara suparare,din explicatia neelevata,eu n-am inteles nimic...desigur,din cauza mea. Dar nu conteaza...e asa cum spui tu ,indiferent ce spui... Parerea mea desigur este gresita.. Dar cel mai important :tu intodeauna ai dreptate,indiferent despre ce e vorba. Cand o sa binevoiesti sa ne explici cum sta treaba si cu bateriile,bineanteles cand o sa consideri tu ca e cazul, eu unul voi fi extrem de fericit..

Raman la parerea ca este controlata doar alternanta pozitiva..dar de ce nu,ma pot insela..Daca ai un osciloscop,(eu n-am..) poti elucida misterul si daca poti chiar te-as ruga.. Unde am scris ca nu functioneaza ? Schema e perfect functionala,dar tensiunea de referinta data de un zener este dependenta de temperatura,de aceea am dat o sugestie de modificare. Am spus doar ca in anumite conditii ,bateria poate fi incarcata cu o tensiune mai mare decat cea reglata..tocmai din cauza acelor alternante necontrolate.. Daca ai osciloscop si ai timp chiar te-as ruga sa verifici chestia asta..

Se pot folosi triace,pe un forum rusesc chiar exista relee facute cu triace,...eu unul nu stiu daca triacele sunt la fel de rapide ca si tiristorii...avand in vedere frecventa tensiunii generate.. N-am inteles unde e eroarea la calculul puterilor..sper sa ma lamuresti

Principala cauza este supraincalzirea excesiva si inutila a releului..care cu timpul duce la distrugerea sa.. Reglarea tensiunii data de generator,prin suntarea alternantelor pozitive cu tiristor,este simpla dar nu si economica,nici fiabila De ce e neeconomica ?Daca la turatia maxima generatorul produce 300W,de exemplu,iar instalatia electrica consuma doar 100W,diferenta de 200W e transformata in caldura,caldura disipata de tiristori si statorul generatorului;cei 200w supraincalzesc inutil releul,bineanteles cu un consum suplimentar de benzina.. In plus,desele situatii cand bateriile incarcate astfel,pierd deseori electrolit,ma face sa cred ca in anumite conditii,doar suntarea alternantelor nu este suficienta pt a mentine tensiunea sub 14,5V,sa zicem.. Presupun ca la turatii mari ale generatorului,chiar daca releul functioneaza corect si comanda deschiderea tiristorilor,alternantele negative trec nelimitate de nimic si astfel alternantele respective pot supraincarca bateria.. O solutie ar fi montarea a inca 3 tiristori,care sa limiteze si alternantele negative,sau montarea unui singur tiristor,dar nu inainte,ci dupa puntea redresoare..dar deja apar probleme de comanda a portilor in primul caz,sau nevoia unui tiristor care sa poata suporta un curent triplu ,fata de cele folosite in schema clasica..

Punte redresoare poti folosi una auto...se gaseste in orice alternator.. Daca nu gasesti integrat,iti trimit eu ...dar saptamana viitoare,sa ajung la Braila.. Fix am,dar nu prea sunt pe acasa ... Mobilul il gasesti cateva posturi in urma..

Incerc sa vin cu o sugestie in legatura cu schema pusa de tine..si anume inlocuirea partii de comanda a tiristorilor cu un integrat (LM723) ,integrat care are in componenta sa un comparator,un tranzistor care suporta 150mA si nu in ultimul rand,o referinta de tensiune foarte bine compensata cu temperatura...de 7V Ce avantaj ofera acest integrat ? In primul rand o tensiune foarte bine stabilizata ,neinfluentata de variatiile de temperatura,datorita referintei interne de 7V,cat si de folosirea unui comparator care comanda tranzistorul final,care la randul lui comanda tiristorii In al doilea rand,un consum foarte mic de curent,de max 10mA,ceea ce face posibila alimentarea direct din baterie.. Un alt avantaj e simplitatea...pe langa diodele si rezistentele ce polarizeaza tiristorii,integratul are nevoie doar de doua rezistente,care stabilesc tensinea la care basculeaza comparatorul,care tensiune este de fapt tensiunea de incarcare a bateriei,stabilita la 13,8-14,5V Integratul costa...2 lei,asa ca releul,fara puntea redresoare se poate face cu maxim 25-30lei

Suna-ma si-ti explic..0747450697

Sunt rezistente..(si eu m-am pacalit prima data..) Da firul galben duce la magnetou..(celelalte doua faze merg la punte..) In cazul tau legi un fir la anod,iar pe al doilea la catod...

Schema merge adaptata....elimini D5,R7,R8,tiristorul S3,iar din punte cele doua diode unde vine legat S3... E nevoie insa de baterie..desi in cazul tau ar putea merge si fara.. Ultima schema pusa de binox am testat-o si chiar functioneaza...(am folosit un tiristor romanesc...T22N8,iar zenerul l-am pus prin incercari ) N-am avut rabdare sa tatonez valorile rezistentelor,asa ca am conectat catodul diodei la anodul tiristorului,iar anodul la poarta.. Pentru ce ai tu nevoie e varianta cea mai simpla si mai ieftina,pt a alimenta un simplu bec ..,dar alegerea iti apartine.. Mesaj completat Diferenta de tensiune este reglata de cei doi tiristori ramasi,...nu de rezistente Magnetoul a fost proiectat sa functioneze asa,prin suntarea surplusului de putere.. Schema fiind foarte simpla,daca te pricepi putin,nu -ti ia mult timp.. Dar..te complici..

Multumesc! Sper sa-i folosesca omului,daca n-o fi rezolvat problema intre timp..

Poti pune schema aceea simpla de releu suzuki,doar cu tiristor si zener? Era cineva aici care cauta o solutie simpla de a stabiliza tensiunea,pt a putea folosi un bec de far ,fara sa-l arda...la un magnetou monofazat..eu ii recomandasem un releu de Minsk,dar nu stiu daca ar fi avut puterea necesara.. Are doar un zener intre anod si poarta,sau mai e ceva ? Oricum nu vrea sa foloseasca baterie,asa ca stabilitatea nu conteaza..

Ma tem ca folosirea comparatorului..fereastra...nu e o solutie Sa presupunem pragul de jos 13V,iar cel de sus 15V.In fereastra de 2V,releul ar trebui sa nu fie alimentat,in rest da. La pornirea motorului,tensiunea bateriei fiind sub 13V,releul e alimentat,prin contactele sale,infasurarea e legata la puntea redresoare.Motorul porneste,tensiunea ajunge la 14V de ex,cat stabilizeaza releul de incarcare ,comparatorul comuta,releul deconecteaza infasurarea de la punte..Acum se pot intampla doua lucruri,daca consumul e mic,tensiunea ramane peste 13V,alternatorul functioneaza monofazat... Daca consumul creste,tensiunea scade sub 13V,comparatorul alimenteaza releul,generatorul functioneaza trifazat..tensiunea ajunge iar 14V De aici incep problemele...la o functionare normala,tensiunea ramane 14V,indiferent de consum..(chiar daca consumul scade si ar putea fi asigurat doar de doua infasurari) ,iar la 15V,nu poate ajunge la o functionare normala a releului.. De aceea spuneam ca deconectarea releului trebuie facuta altfel.. Daca am muta pragul de sus sub 14V,stabilizarea tensiunii nu s-ar mai face de releul de incarcare,ci de releul comandat de comparator... Ai dreptate ca masurarea temperaturii releului nu poate fi folosita,dar temperatura statorului ? Banuiesc totusi ca aici se disipa cea mai multa caldura...caldura proportionala cu curentul consumat util prin punte si inutil prin tiristori O alta solutie ar fi citirea curentului pe cele doua infasurari conectate permanent,cu un sunt sau transformator de curent,dar deja ,vorba cuiva ,devine SF..

Daca s-ar folosi un comparator cu histerezis,releul n-ar cupla des,doar cand datorita unui consum suplimentar,tensiunea ar scadea sub pragul de jos al comparatorului..(triacul nu stiu daca poate lucra la frecventa tensiunii respective..) Problema e alta,releul odata cuplat,tensiunea nu va mai cobori sub pragul comparatorului,iar releul va ramane cuplat tot timpul (dupa ce am postat m-am gandit ca poate apare problema asta ) Decuplarea ar trebui comandata altfel...de cresterea temperaturii statorului,a radiatorului releului,etc..sau de cresterea peste un anumit prag a curentului dat de generator Cu siguranta trebuie montat si releul clasic...eu ma gandeam cum s-ar putea micsora puterea disipata de stator si releu.. Tot pe la inceput cineva pomenea de folosirea unui termocontact conectat pe stator,care la depasirea unei anumite temperaturi sa decupleze.. Un astfel de termocontact,inseriat cu bobina releului ar intrerupe alimentarea acestuia,cand statorul s-ar incalzi excesiv..

Nu cred ca demagnetizarea rotorului are legatura cu modul cum este redresata tensiunea Cred ca supraincalzirea statorului,peste o anumita temperatura poate duce insa la o eventuala demagnetizare. O modalitate de a reduce puterea disipata de bobine,este amintita undeva pe la primele pagini,de binox :decuplarea unei infasurari de la puntea redresoare,atunci cand nu este nevoie de toata puterea generatorului.. Se amintea acolo posibila folosire a unui triac pe post de comutator.. Cred ca s-ar putea folosi chiar si un releu comandat de un etaj comparator...(care sa comande cuplarea releului cand tensiunea pe baterie ar scadea de ex sub 13 V,iar peste aceasta tensiune releul sa fie decuplat...)

Stiu ca e vechi postul,ma gandesc insa ca ar mai putea interesa pe cineva.. O protectie eficienta la supratensiune se poate face cu un tiristor montat intre +12V si masa.Poarta se alimenteaza printr-un zener de 16 v,de la +12V cand tensiunea de alimentare e mai mica de 16V,zenerul nu conduce,poarta nu e alimentata,tiristorul este blocat... Daca tensiunea depaseste 16 V,zenerul conduce,tiristorul se deschide,sunteaza alimentarea,arde siguranta inseriata cu circuitul respectiv ( de ex CDI) Desigur ca in functie de dioda folosita,protectia poate functiona la o alta tensiune.