AdrianB1

Nice. Ai exagerat cu efectul de horizontal scan Âşi păcat de camera de la genunchi că e poziționată greÂşit (Âşi total inutilă), dar e frumos. Peste montajele uzuale de amator. Bravo.

ÂŞtiu doar o parte din traseu: PiteÂşti-Vidraru - rezonabil Vidraru- până la coada lacului e foarte prost, pentru o vitezană e cam chinuitor: găuri din belÂşug, nisip nu doar în curbe, ci pe alocuri Âşi pe mijloc urcarea până la Bălea lac - perfectă, bună de raliu - coborârea spre Sibiu - asfaltul bun, dar cu mini-făgaÂşe longitudinale care te "fură" dacă ai cauciucuri înguste Restul drumului e OK din câte am auzit, dar nu bag mâna în foc pentru ce mi-au spus alții.

Merge sigur cu 60 pe banda 2 dacă e uscat, e drumul meu zilnic. Şi dacă pleci primul de la semafor ai la dispoziţie toată şoseaua, cred că te încadrezi şi cu 70-80. Dar 50 e cel mai sigur. Cel mai periculos e dinspre Crângaşi spre Militari, acolo se strânge curba şi capul ăla de pod a avut parte de multe accidente. Se poate lua curba tot cu 60, dar trebuie să te înclini şi să ai cauciucurile încălzite.

Ia uite că mai trăieÂşte Janel. Salutări, don'Âşoară, pozele din ultimul catalog au fost făcute mai bine. Ați schimbat pozarul? Ca să nu fiu complet offtopic - ceva progres în direcția abonamentelor online plătite cu card? Pe la mine prin cartier cu greu găsesc revista, am ajuns să o cumpăr din BraÂşov sau TârgoviÂşte de prin benzinării.

tro5, nu despre asta era vorba. Era o insinuare subtilă că mergea prea tare Âşi putea provoca rănirea unor copii dacă erau în maÂşină. Când mergi tare Âşi faci prostii nu e doar pielea ta în joc. Dacă ar fi, nu s-ar supăra nimeni.

Betonează-te Âşi încearcă să fii vesel după aia. Erau niÂşte tipi grozavi inițial, dar să te distrezi cu un suicid e prea de tot.

L-am văzut recent, mi-a stricat buna dispoziţie pentru vreo 2 zile. Are cineva Star Treck NG sau Babylon 5?

Thomas, l-ai văzut în noaptea aia, nu e chiar CB 500 standard. Nu l-am alergat, că nu am trecut niciodată de 8500 rpm. Dunga roşie e la 10.500. Cineva pe-aici pe forum zicea că a prins 200 cu unul necarenat, doar cu un parbriz pus pe el. Niko, ştiu şi unde ne-am intersectat, pe coborâre foarte aproape de cascadă. Îmi amintesc de grupul cu Honda argintie care era ultima pe bucăţica aia. Celelalte grupuri aveau doar motociclete închise la culoare.

Nu e blestemată, că trec de două ori pe zi pe-acolo Âşi nu am avut nici un incident. Față de alte zone e rai: e asfalt bunicel (mai puțin 1/2 din banda 1 chiar înainte de pod, unde au tras o dungă de asfalt de alt tip), e marcat recent, să înțeleagă chiar Âşi vaca lui Pandele cum e cu benzile... Nu face nimeni stânga că e gard, nu sunt pietoni zănateci (decât rar ) sau maÂşini parcate aiurea. Doar că e un pic cam aglomerat Âşi cam des udat.

Să-ți trăiască Âşi să te bucuri de ea. Ce înseamnă "motor complet nou"? Fabricat 2006? Cât a costat jucăria?

Dacă e alezaj mai mare e şi volumul mai mare şi atunci chiar dacă intră mai mult amestec are aceeaşi compresie. Compresie mai mare face dacă măreşte cursa (nu are cum) sau micşorează volumul în compresie cu un piston bombat. Întrebare de baraj: ce e aia ambielaj? Biele, cuzineţi şi bolţuri?

Am plecat pe la 1:30 de la lac, pe la 1:50 eram la cascadă (din orele de la poze). La 2:20 eram la intersecția cu drumul Sibiu-FăgăraÂş. Pe coborâre m-am intersectat cu vreo 7 motociclete (3 grupuri), dar nu am oprit. Am spus de câteva ori: nu am absolut nimic de reproÂşat lui tro5, forumul a fost picat (eu nu l-am putut accesa deloc) Âşi nu are nici o vină că mesajele lui nu au ajuns la mine.

Nu avea cum, că nu avea numărul meu de telefon. Când am găsit eu numărul lui eram deja sus la Bâlea lac. Oricum, se întâmplă, nu e nici o problemă.

Observaţii şi lămuriri. Parcurs total: un pic peste 600 km. Benzină: cam 26-27 litri Mâncare: un pachet cu 3 sandwich-uri şi o gustare rece la Bâlea, preţ 10 RON. Nu e o sumă mare, e un preţ mare pentru o farfurie modestă cu aperitive şi 4 felii de pâine. Nu am nevoie de bonuri, dar cred în ele (nu în evaziune fiscală). Echipament: - cască HJC CL-14, mi-a lăsat dureri la urechea stângă care a fost presată nu se ştie de ce (cea dreaptă a stat confortabil). - Mănuşi Scorpio de vară care s-au udat din belşug. - Geacă Spidi textilă, cu protecţii hard pentru coate şi umeri, nu e impermeabilă. - Genunchiere Pro-grip cu şuruburi metalice la articulaţia genunchiului. Nu au fost livrate cu tank pad-uri, aşa că am zgâriat un pic vopseaua de pe rezervor. Noroc că sunt în discuţii pentru vopsire completă. - Adidaşi din dotare, vechi de vreo 5 ani, foarte rar folosiţi. - rucsac generic din Cora (cam 30 RON), aparent impermeabil (nu s-a udat nimic în el) Cum forumul a fost picat vineri (nu am reuşit să intru toată ziua) nu am apucat să iau legătura cu tro5, drept pentru care faptul că nu a apărut nu m-a mirat prea tare. Drumul a fost excelent şi de unul singur, aşa că mă bucur că l-am făcut. Poate în doi era mai interesant (nu ştiu cum mergea el cu enduro pe autostradă la 170), dar nu m-am supărat deloc că nu a apărut - poate a avut o problemă, dar nu a avut cum să anunţe. Se întâmplă. Am făcut mai mult decât cele 15 poze puse aici, dar restul sunt chiar mai proaste.

Partea 7. Coborârea. Paradise lost. Şoseaua spre Făgăraş e excelentă pentru maşini. Au turnat un strat de smoală subţire pe deasupra şi au pus criblură, pentru a mări aderenţa. Din păcate pentru motociclete, criblura nu a intrat bine în asfalt şi a format nişte dâre în lung care te "fură" dacă ai cauciucuri mai înguste. Mai ales în curbe când calci dârele în diagonală. Iar eu am 110 pe faţă şi 130 pe spate, aderenţa e proastă şi merg încet şi cu grijă. Cobor la Bâlea Cascadă, fac două poze mizerabile şi plec mai departe. Opresc la intersecţia Sibiu-Făgăraş şi scot mesada de iarnă de la geacă (pusă pe malul lacului Vidraru). Aici e cald de bubui, dar nu am apucat să simt. Partea 8. Spre Braşov. Drum monoton, plin de maşini pline de bagaje cu numere de Italia sau Franţa şi apucături de România: unul îmi aruncă o ţigară în faţă, unul mă ratează cu puţin cu o capsă goală de băutură răcoritoare. Misterul se lămureşte rapid când mă intersectez cu un microbuz, în geam traseul: Sibiu-Iaşi. Au venit câpşunarii în vacanţă şi au fost la cules, nu la făcut cursuri de bune maniere. Îi dau 140 şi pe rând trec de ei. Pe drum, cel puţin 3 maşini de Poliţie trase pe dreapta. Una avea radar, celelalte nu păreau. Aproape de Braşov îmi amorţeşte piciorul stâng de atâta drum, aşa că încerc să îl îndrept. Rezultate parţiale, aspect caraghios, aşa că le pun pe rezervor şi merg aşa până la intrarea în Braşov. Partea 9. Spre Câmpulung. Rămân aproape fără benzină. O iau pe scurtătură spre Râşnov şi iată-mă la intersecţie: Predeal stânga, Câmpulung-Piteşti înainte. Dau două telefoane, plec spre Piteşti. Îmi dau seama că scurtătura m-a făcut să ratez benzinăria Mol de la ieşirea din Braşov spre Rucăr, am deja 300 km, dar merg mai departe. Serpentinele sunt mult mai frumoase şi mai lungi decât drumul pe Predeal-Sinaia-Târgovişte. Atac urcarea spre Fundata cu motorul la 6000 rpm. Motorul urlă din nou, eu mă aplec pe curbe, viaţa e frumoasă. Acum câteva săptămâni o comunistă cu nr. de VL mi-a dat clasă la mersul pe serpentine, cred că ar fi mândri dacă m-ar vedea acum. O Dacie break încearcă să se ţină după mine (după ce am depăşit-o cu greu "la aspiraţie"), dar are pasageri în maşină care sigur vor vomita dacă nu renunţă rapid. După câteva curbe dispare din oglinzi. Jos la Rucăr rămân fără benzină. Mi se pare normal, am 358 km zbuciumaţi cu 16.5 litri (4.6 l la sută). Din mers caut pe sub piciorul stâng şi nimeresc robinetul. Trec pe rezervă tocmai la timp pentru urcarea spre mausoleul de lângă Câmpulung. Cele mai frumoase serpentine pe care am mers vreodată, păcat că e prea scurt traseul. Curbe potrivit de largi, asfalt impecabil şi nici un gram de nisip. Depăşesc toate maşinile, doar Titi Aur sau cineva de clasa lui m-ar întrece cu o maşină normală, gen Logan sau Clio. Partea 10. Câmpulung. Intru să iau benzină de la o staţie cu aspect pirat (o mică dugheană, 3 pompe aproape învizibile încastrate în perete, fără nici o firmă şi nici un preţ afişat). Spune că are benzină de 98, dar nu am încredere şi nici nu acceptă card (nu dau nici bon, nu există nimic care să semene a casă de marcat). Bag 10 litri şi plec. Opresc în centru la cofetăria "Iepuraşul" pentru o prăjitură, pe vremuri aveau nişte prăjituri grozave. Şi am întâlnit şi nişte nemţi cu un BMW şi un Triumph acum câteva săptămâni, dar acum nu dau decât de o Aprilia RS cu un puşti tembel. Se opreşte în intersecţie (eu îi cedam prioritate) şi o turează provocator. Aştept să plece şi opresc la cofetărie. Prăjiturile nu mai sunt ca pe vremuri, dar sunt încă bune. Şi de la etajul 2 de la blocul din preajmă de aude clar Metallica. Viaţa e frumoasă. Partea 11. Spre Bucureşti. Mă întorc spre întersecţia cu drumul de Târgovişte. Deja e ud pe jos, iar pe cască apar câteva picături răzleţe. Trec dealul spre Cetăţeni şi asfaltul e uscat. Din nou ceva fugă pe serpentine, dar cu grijă: asfaltul e destul de prost şi plin de balegă prin sate. La Malul cu Flori începe ploaia. Se întunecă, maşinile aprind farurile. Întâi picură, apoi se înteţeşte. Am geaca impermeabilă de la elspa, dar aflu rapid că nu e deloc impermeabilă. Pe la Voineşti trag sub un copac mai mare să pun salopeta impermeabilă Hein Gericke. Nu are protecţii (geaca avea), dar protejează de ploaie. Mă prind că salopeta neagră şi motocicleta neagră nu mă fac prea vizibil pe ploaia aia, aşa că trag peste o vestă reflectorizantă (primită cadou). Plec mai departe voios. Plouă în draci, dar eu merg cu 80km/h. Pe alocuri cu 100. În Târgovişte, pe bulevardul ce are giratoriul în capăt e o baltă uriaşă. Trec încet prin apa de 20 cm, când simt apă la picioare. Ridic picioarele pe rezervor, dar prea târziu: adidaşii mei sunt uzi fleaşcă. Şi cu ocazia acestei manevre nişte apă care mi s-a strâns la jos la fermoarul salopetei intră pe tricou. Sunt ud de la buric în jos ş plouă torenţial. Ies din Târgovişte şi accelerez la 120. Măcar dacă sunt ud să ajung mai repede acasă. Înainte de devierea de la pasajul în construcţie din Răcari ploaia se opreşte, asfaltul e din nou uscat. Trec de Răcari, gonesc cu 100 prin Tărtăşeşti şi 140 prin Pădurea Râioasa. La primul pod, o Ambulanţă merge printre benzi, flancată un pic în dreapta de o Solenza de DB. Încerc să depăşesc, claxonez Solenza să treacă pe banda 1 (era 75% pe 1, restul pe 2) şi ajung în spatele ambulanţei. Şoferul este un labagiu cu acte în regulă, girofarul îi este permis de mitocănie: merge cu 100 pe mijlocul unui drum cu două benzi destul de largi. Înţeleg că se grăbeşte, dar nu e nevoie să blocheze traficul inutil. Mă bag prin dreapta şi plec mai departe. La intrarea în Bucureşti o iau pe centură, intru pe autostradă şi cu rând ajung acasă. Trebuie să cu răţ şi să ung lanţul, dar întâi trebuie să mă cu răţ pe mine. Sunt mort de oboseală şi încă ud. Parchez motocicleta, iau rucsacul şi urc în casă. Plimbarea s-a terminat.

Partea 6. Urcarea la Bâlea; Bâlea lac De la coada lacului Vidraru drumul e bun, asfaltul e impecabil. Urc pe serpentine pe la cabana Capra. Aerul e rarefiat (1600-1700 m), motorul urlă la 6000 rpm, dar trage voios. DepăÂşesc în urcare toate maÂşinile, mă înclin pe curbe cum nu am făcut-o niciodată. Iar cu 80 curbe mai strânse ca cea de la Podul Ciurel, pe care o iau cu 60. Apresc în 2-3 locuri să fac câteva poze, nici una la rang de fotografie. Cu aparatul meu nici nu s-ar putea, e nevoie de obiectiv wide angle pentru a putea cuprinde toată măreția peisajului. Trec printr-un tunel lung Âşi înghețat Âşi ajung la lac. E ora 12. Caut motociclete galbene prin zonă, nu e nici una. Opresc lângă cabană Âşi petrec o oră Âşi jumătate de odihnindu-mă Âşi mâncând. Mâncarea OK, dar scumpă Âşi nici aici nu au auzit de bon fiscal. La prețul ăla puteau să taie bon, rămâne sigur Âşi profit. În timpul cât aÂşteptam mâncarea îl sun pe fratele meu Âşi îl pun să caute pe forum. Cum vineri forumul nu a mers mai deloc, nu am mai ținut degătura cu tro5. GăseÂşte un număr de mobil pe un alt topic, îl sun, dar nu răspunde. Mai încerc încă o dată dupa vreo 30 de minute Âşi plec spre Sibiu.

Partea 0: pregătirile. Văd un un topic acum câteva zile, plecare spre TransfăgărăÂşean. Cum voiam de o săptămână să merg, dar fiind ziua mea nu am putut, răspund că vin. Mă apuc să caut genunchiere, fac minuni la creierul care refuză să se aplece cu motocicleta pe curbe. Nu găsesc aproape nicăieri, până la urmă dau de un magazin care are chiar 3-4 modele pe stoc. Toate la prețuri astronomice pentru niÂşte genunchiere, dar probabil prețul astronomic le-a făcut să mai existe pe stoc. Probez toate modelele, le iau pe cele care mi se potrivesc. Bineînțeles că băieții nu au idee de bon fiscal, dar excursia mea valorează mai mult decât această lipsă. Mă apuc să întreb cunoscuții "cum e vremea pe TransfăgărăÂşean?". Am văzut zăpadă în pozele lui stege, dar asta era cu o săptămână în urmă, nu începuse canicula prin țară. Unii îmi spun că e frig, unul că a fost recent în pantaloni scurți (cu maÂşina). Bag ceva haine groase în rucsac. Partea 1: BucureÂşti Mă scol cu noaptea în cap (încep serviciul târziu de obicei), pun ceva haine pe mine, arunc rucsacul pe portbagaj, ceasul pe rezervor Âşi fug la Petrom-ul de la ieÂşirea pe autostradă. tro5 nu e pe-acolo, aÂşa că aÂştept. Până când? Până apare sau până pe la 7:40. Pe la 7:30 apare un far, văd un semnal dreapta - mă gândesc că a ajuns Âşi pornesc motorul. Când se apropie - nu e un BMW galben, e un supersport negru-roÂşu. Mai stau câteva minute Âşi plec. Poate a plecat mai devreme Âşi îl prind din urmă. Partea 2: BucureÂşti-PiteÂşti Fug pe autostradă cu speranța că prind un enduro galben. Un pic răcoare, vânt din travers, trafic lejer, soarele în spate. Pe la 8 ies din bucata enduro a autostrăzii Âşi dau gaz. 170-180-190 - oau, prinde 190 - Âşi o las pe la 170. Pe la kilometrul 65, după 20 de km de 170, viteza începe să scadă. Accelerez un pic, viteza continuă să scadă 140-130-120. "Să vezi că am făcut pană", mă gândesc. Trag pe dreapta, mă uit la roți: nimic. Ce naiba o fi? Motorul suna OK, totul părea OK, plec mai departe. După 10 km la 170 aceeaÂşi situație: scade viteza. Benzină aveam destulă, făcusem plinul cu 75 km înainte de plecare. După un kilometru la 120 urc la 160 - totul merge perfect până la km 85, unde intru la benzinărie. Fac plinul Âşi plec, 160 constant, ajung la PiteÂşti. Partea 3: PiteÂşti. Traversez lejer aproape tot oraÂşul, când la un moment dat pe o bucată cu sens unic Âşi mai multe benzi pe sens, eu pe banda cea mai din stânga. De pe banda din dreapta mea o maÂşină mică, argintie schimbă banda, trecând în fața mea la 2-3 metri. Nici o problemă, a semnalizat Âşi nu mi-a tăiat fața prea tare, aveam viteze apropiate. După care pune semnal dreapta Âşi schimbă banda la loc. Văzând atâta nehotărâre încerc să o devansez ca să scap de ea. La care în momentul în care roata mea din față ajunge în dreptul roții ei din spate văd cum face stânga. Frânez, aproape mă urc pe bordură în stânga, scap. Încerc să o devansez prin dreapta, dar dansează pe Âşosea în fața mea. Prindem un semafor, opreÂşte, eu mă opresc în dreapta ei Âşi urlu: "Cine te-a învățat să conduci aÂşa?" La care o duduie blondă deschide geamul din dreapta (electric, ea era la volan), zâmbeÂşte Âşi întreabă: "De ce eÂşti aÂşa supărat?". "Ce faci, dansezi pe Âşosea, schimbi benzile fără să te uiți?" - "Dar am semnalizat, spune ea.". În fața unei logici imbatabile, care îi spunea că dacă semnalizează e suficient, poate să mă Âşi calce, plec rapid ca să scap de zâmbetul ăla tâmp. Numărul era de BucureÂşti. Partea 4: PiteÂşti-Curtea de ArgeÂş-Vidraru. Drum aproape lipsit de peripeții. Mai puțin o tembelă cu o Dacie de AG care a ieÂşit în depăÂşire peste linia continuă deÂşi mă văzuse că vin sensul opus. A zis probabil că o motocicletă nu e un obstacol demn de luat în seamă, aÂşa că m-a făcut să frânez la 20 km/h Âşi să mă lipesc de marginea din dreapta a drumului. I-am făcut un semn cu degetul la cască, dar nu cred că a înțeles. Nu avea capacitatea să înțeleagă. Partea 5. Vidraru-Bâlea. Drumul infect, plin de gropi Âşi de nisip chiar Âşi pe mijloc. Gropile suficient de dese ca să nu poată fi evitate de o maÂşină, dar posibil de evitat de o motocicletă cu viteză redusă. Pe alocuri 30, în 2-3 bucăți scurte 80. La un moment dat trag pe stânga Âşi iau masa. Arunc o privire spre lac Âşi văd o mulțime de tufe de zmeură. Iau un desert savuros Âşi plec mai departe. Nici urmă de tro5 Âşi Bâlea e în față. Partea 6. Urcarea la Bâlea; Bâlea lac De la coada lacului Vidraru drumul e bun, asfaltul e impecabil. Urc pe serpentine pe la cabana Capra. Aerul e rarefiat (1600-1700 m), motorul urlă la 6000 rpm, dar trage voios. DepăÂşesc în urcare toate maÂşinile, mă înclin pe curbe cum nu am făcut-o niciodată. Iar cu 80 curbe mai strânse ca cea de la Podul Ciurel, pe care o iau cu 60. Apresc în 2-3 locuri să fac câteva poze, nici una la rang de fotografie. Cu aparatul meu nici nu s-ar putea, e nevoie de obiectiv wide angle pentru a putea cuprinde toată măreția peisajului.

Sau o factură proformă de la un magazin care are acel produs sau unul echivalent.

Există un traseu abordabil cu o motocicletă de stradă?

Mi-a dat cineva o idee bună azi despre un suport interesant Âşi util: prins pe antebrațul stâng pe interior, în poziția în care să îl vezi fără să iei mâna de pe ghidon. Ceva gen buzunarele interioare pentru protecții, dar exterior Âşi cu folie de plastic transparent ca să protejeze de ploaie. Tipul respectiv zice că a văzut la cineva asemenea montaj, mi se pare o idee destul de bună. Fiind pe mână ai Âşanse să prinzi Âşi firul de la headset, nu eÂşti obligat să dai bani pe unul Bluetooth.

Ca să schimbi lanțul de obicei dai jos bascula. După cum arată lanțul tău trebuie să schimbi kitul - lanț + pinioane. Poți comanda la Louis un kit, sunt câțiva băieți pe forum care ți-l aduc într-o săptămână. După ce îl pui pe cel nou, unge-l cam la 500 km. Spălarea se face cu motorină sau kerosen. Dacă mergi la spălătorie Âşi îl uzi îl usuci cu jet de aer, îl cureți cu motorină Âşi îl ungi.

Nu, dacă ne iubeÂşti tu e mai mult decât suficient.

Aseară nu ne-am dus la spital ca să apărem pe sticlă, ci pentru acel gest făcut în sprijinul unui motociclist accidentat, indiferent din vina cui. Cum s-au mai făcut gesturi la defilarea pentru Alex sau la operația lui Motobrand. Azi la Arc nu are rost să vin pentru că nu mai are legătură cu accidentul. Vorba lui Kali: misiune îndeplinită, o seară bună. PS. Kali, în pantaloni scurți Âşi cu părul portocaliu nu e ținută indecentă. Doar lejeră Âşi nu e nimic rău în asta. PPS. Antena ce o să facă la Arc, o să desfacă firul în patru despre cum se produc accidentele moto? Mergeți la locul accidentului Âşi vedeți starea carosabilului (nisip, gropi), intervievați doi instructori moto care să explice că mersul pe motocicletă e mult mai dificil (Âşi mai riscant) decât pe patru roți Âşi cere mai multă experiență. Băgați Âşi o analiză scurtă că totuÂşi mersul cu motocicleta prin oraÂş este mai economic, mai puțin poluant (se arde de 3-4 ori mai puțin carburant) Âşi nu produce ambuteiaje sau uzura Âşoselelor Âşi se poate practica aproape 8 luni pe an fără disconfort serios Âşi cu economie serioasă de timp. ÂŞi că mersul la servici al oamenilor respectabili nu trebuie confundat cu puÂştii teribiliÂşti care se plimbă noaptea cu viteză mare sau fac concursuri ilegale, situație ce există Âşi pentru maÂşini. ÂŞi o să aibe un efect mai bun decât un reportaj de genul: <cadru pe un Harley> - Aceasta este o motociletă de tipul celei conduse de premierul Tăriceanu aseară când a avut accidentul la corbeanca. După cum se vede, are două roți, 500 CP Âşi culoare lucioasă, făcută să alunece bine în accidente. <cadrul se mut[ pe figurile câtorva motocicliÂşti cu părul mai lung sau mai neraÂşi> Cu astfel de motociclete rockerii sataniÂşti terorizează populația României Âşi Poliția nu poate ține sub control fenomenul. De la începutul anului Âşi până acum motocicliÂştii au cauzat peste 150 de accidente în care Âşi-au pierdut viața peste 30 de Âşoferi inocenți de maÂşini care circulau regulamentar făcând stânga fără să se asigure peste linia continuă. <cadrul se mută pe parcul Herăstrău> În fiecare miercuri seară grupuri de motocicliÂşti se adună la această intrare în Parcul Herăstrău din capitală, unde fac demonstrații de mers pe o roată Âşi ars cauciucuri, în timp ce beau alcool sau se droghează. bla ... bla ... bla ... fără sens încă un minut, ca să umple jurnalul de la ora 20.

Băieți Âşi fete, gestul cu florile a fost frumos, dar făcut show la Arc pentru ca Antena să aibe audiență e porcărie. In my opinion. Eu nu vin.

E foarte corect, chiar asta am făcut. Am dus un buchet de flori unui motociclist accidentat. Cum îl cheamă contează mai puțin.