Silver Arrow

Nu cred ca are rost sa comparam tehnic cele 2 motociclete. In opinia mea, la tehnica, BMW-ul va fi mereu in fata Goldwing-ului. Treaba cu confortul si pilotajul din pacate este greu de cuantificat si tine de cine sta calare pe ea. Asadar subiectiv 100%. Cand vezi cat de mare este GW-ul te intrebi cum draqu il pilotezi, iar cand faci primul slalom nu iti vine sa crezi cat de usor se manevreaza. Fii-miu a plimbat GW-ul pentru prima oara anul acesta, cu mine in spate (125 Kg) ! Absolut nici o problema, in conditiile in care el a mers doar pe Transalp. Nu i-a venit sa creada cum merge. Recunosc ca abia astept daca mai face BMW Otopeni vreu ride-test la anul sa dau o tura cu un K1600GT. Atunci o sa pot avea o parere cat de cat corecta privind o comparatie intre cele 2 modele. Inca o chestie care mie imi lipseste la GW: treapta 6. La fel , pentru piata americana nu ai de ce sa o faci sa alergi cu ea pe autostrada cu 180 km/h, desi si asa o face fara probleme. Iar pe cei de +60 de ani nu o sa-i vezi cu 180 pe autobahn . Inca 5-6 zile....

Nu stiu cat de priceputi sau nu sunt cei de la Honda care decid cum sa arate optic si tehnic un model nou. Acuma ca veni vorba de fita, sincer BMW-ul este mai de fita decat Honda si oamenii drept urmare tin steagul sus. Sa nu uitam ca principala piata de Goldwing este America de Nord iar din ceea ce cred eu cumparatorii de GW stoc din magazin sunt oameni trecuti de 50. Iar astia de acuma (ca si mine ) nu sunt prea mari fani de nebunii electronice. Noi am crescut intr-o lume in care controlul era in mainile noastre si ne vine greu sa il predam computerelor. In 10 ani treaba sunt convins ca se va schimba. Astia mai tineri sunt pasionati de tot felul de controllere si reglaje electronice, de conexiuni cu smart phone, si cine stie ce nebunii, ceea ce nu este rau dar ei isi vor la un GW nou mai incolo, nu anul asta. Adevarul este ca din punctul meu de vedere Goldwing si K1600 sunt pe nise diferite de piata: GW-ul este pe traditional, un motor mai slabut (are pina in 120 CP), pentru care confortul a fost elementul in jurul caruia s-a construit motocicleta, atat pentru pilot cat mai ales pasager care este la superlativ, pe cand BMW-ul zic eu ca este mai sport, cu un motor de 160 CP, la care confortul nu a fost elementul de baza ci excelenta in tehnica. Si este clar ca a reusit fiecare ceea ce si-a propus. In veci nu vei reusi sa faci acrobatiile lui Chris Pfeiffer cu un GW. Dar nici pasagerul de pe BMW nu va fi boier precum cel de pe Honda. Nu poti compara o masina BMW seria 7, masina de mare lux, cu sa zicem un Rolls. BMW va avea mereu fibra sportiva la vedere, un Rolls niciodata, desi nu are o troaca de motor. Dar vom vedea ce o sa iasa. Pina la urma vanzarile vor arata daca decizia celor de la Honda a fost corecta.

am fortat o regula de 3 simpla, desi raportul nu este liniar, dar ca ordin de marime rezultatul este suficient. Evident de lene ca sa nu mai socotesc toata treaba. Daca punea o deceleratie mult mai mica nu mai tinea treaba cu 3 simpla. Iata socoteala corecta: la 1 g = 9,81 m/s2 si v=16,67 m/s timpul de franare este de 1,699 s. Spatiul parcurs va fi de v * t / 2 = 16,67 * 1,699 /2 = 14,12 m fata de 14,04 m cat am spus. Eroare 0,57 % Pe langa eroarea la masuratoarea cu pasul a lui @zahei, eroarea asta este parfum. A intrebat @Einstein1984 diferenta intre inginerie si fizica. Iata punctul meu de vedere: Fizica este o stiinta exacta. Ingineria este fizica aplicata, si ca sa apuce studentii sa termine proiectele pina vine sesiunea, peste tot in lume acestia sunt invatati se lucreze pe baza de aproximari, eliminandu-se termenii nesemnifcativi de prin ecuatii. Motivul este unul practic: erorile produse prin aproximari sunt mult mai mici decat precizia de care ai nevoie (data de ex de masinile cu care faci prelucari, sau masuratori). Exemplu: la unghiuri mici se considera ca arcul este egal cu coarda subintinsa, desi nu este. Dar in majoritatea cazurilor nu incurca grav in calcule (pina se rupe ceva ).

pai daca tu ai furat din metri, furam si noi ce putem

Asa este. Dar sincer, ce optinui are BMW-ul carora sa le simti lipsa pe GW? Singura care mi-ar fi placut este saua incalzita. Dar nu am suferit fara ea.

Adica sa nu furam si noi meserie de la tine? M-am gandit la o locatie. Am sa ii fac o vizita maine si ne auzim.

Iata ca fizica de clasa a 9-a a dat drept rezultat 2,36 g. Absolut normal ca la 1g opresti in 14 m : 6 * 2,34 = 14,04 m . Sunt curios cati din cei implicati in discutie vor veni. Eu ma bazez totusi ca @zahei va onora invitatia.

Pai normal ca la o aceeasi forta se modifica distanta de franare. Pentru ca decelerarea este raportul intre forta de franare si masa inertiala (care pina acuma s-a constatat ca este egala cu masa gravifica): a = F/m. Daca F=constant si m creste este clar ca ''a'' scade Ai spus corect: Ff = miu * N = miu * m * g . Iar forta de fecare iti da forta maxima de franare Ffranare = m * a . Adica miu * m * g = m * a. De unde a = miu * g, adica masa nu conteaza Apesi pe pedala de frana. Forta cu care apesi pe pedala pina se blocheaza roata este mai mica decat forta cu care apesi cand duba este plina. Roata se blocheaza cand momentul dat de forta de pe discuri depaseste momentul dat de forta de frecare. Iar cand duba este plina, forta de frecare este mai mare. Nu inteleg unde este neintelegerea? Reiau: avem 2 moto, cu geometrie si centrul de greutate in exact aceeasi pozitie. Iar moto au frane capabile sa blocheze roata fata Cu moto mai usoara, forta de franare maxima pe care o poti aplica rotii fata este mai mica decat forta de franare pe care o poti aplica cu o moto mai mare fara sa te dai peste cap. In schimb decelerarea la limita de rasturnare a celor 2 motociclete este aceeasi si drept urmare si distanta pe care te vei opri este aceeasi. Stiu ca o sa fiu luat la suturi dar haide sa scriu: @mathe_adrian uite ce am invatat eu in clasa a 9-a (de buna seama altceva decat @superbec): legea spatiului: s = s0 + v0 * t + a * t2 /2 Daca luam in calcul ca masuram distanta din momentul aplicarii franei atunci s0 = 0 Si ecuatia ramane: sf = v0 * tf - a * tf2 /2 sf = spatiu de franare tf = timpul de franare v0 = viteza initiala (inainte de franare, aia 60 km/h) a = deceleratia (formula este cu ''- '' fiind vorba de decelerare) Legea vitezei v = v0 - a * tf v = viteza finala care va fi zero v0 = viteza initiala (60 km/h adica cat ai calculat tu , respectiv 16,67 m/s) Si acuma socotim: Din legea vitezei aflam cat este decelerarea: 0 = v0 - a * tf => v0 = a * tf => a = v0 / tf Inlocuiesti in legea spatiului decceleratia cu formuila de mai sus: sf = v * tf - v0 / tf * tf2 /2 => sf = v * tf - v0 / tf * tf2 /2 => sf = v * tf /2 De aici obtinem timpul de franare: tf = 2 * sf / v Omul nostru a spus ca opreste mobra in 6 m de la 60 km/h (16,67 m/s) la zero. Rezulta timp de franare: 2 * 6 / 16,67 = 0,72 secunde Bagi timpul astfel calculat in formula deceleratiei si iti iese a = 16,67 / 0,72 = 23,15 m/s2 adica 2,36 g Precum vezi nu am bagat in calcul coefiecienti de frecare, greutatea mobrei etc. Am considerat ca exista aderente senzationale, gume de vis, frane NASA, reflexe Jedi, tot ce vrei tu in favoarea franarii. Doar am socotit de ce deceleratie ai nevoie ca sa franezi de la 60 km/h la zero in distanta de 6 m. De la aceasta decelerare fabuloasa am eu indoieli ca opresti mobra in 6 metri. @zahei: tu ai spus asta ''eu franez in 6m, conform masuratorii cu pasul, de la 60 km/h''. Nu iti pun nici o vorba in gura. Eu doar sustin ca nici tu nu poti opri in 6 m. Iar eu imi sustin afirmatia cu socoteala de mai sus: imi vine greu sa cred ca poti face asta doar din punct de vedere al decelerarii pentru simplul motiv ca la aceasta decelerare te dai peste cap cu mobra. Nu am pus si nici voi pune in discutie abilitatile tale, capabilitatea franelor, calitatea anvelopelor, calitatea asfaltului etc. Dar asteptam primavara ca sa ma faci de ras .

Daca sistemul de franare permite sa ajungi la limita de blocare a rotii acolo unde ar intra ABS-ul in functiune raspunsul este da, duba plina sau goala franeaza la fel. Daca nu ai ABS si duba se duce taras pe asfalt se opreste la fel. Pentru tine special, la primavara voi aduce pe linga moto si duba sa facem o proba cu ea goala si plina. Doar sa aduci tu ceva de bagat in ea. Cat vrei tu pina la 1,5 tone. Acuma sa nu imi sari in cap ca are ABS si de aceea se opreste la fel. Daca e Renault rezultatul va fi valabil? Treaba pe care o stii tu cu duba plina/goala se refera la franarea constanta de ex cand cobori un deal, si din cauza ca la duba plia ai nevoie de forte de franare mai mari este posibil sa se incinga discurile de frana. Daca ai discuri de cacao se pot deforma la incalzire si scade eficienta franarii. Sau la cele care au lichid de frana de cacao se poate ajunge in situatia cand din cauza supraincalzirii fierbe lichidul de frana si cand s-au facut bule de gaz pe acolo s-a terminat cu franatul. Ti-am spus dar nu ma asculti: fuga la Politie si spune-le ca mai intai sa cantareasca masinile apoi sa spuna ce viteza au avut. Vezi ca Einstein al nostru (Sa traiesti coane!) ne prezinta ce mai spune alt prost care a tras chiulul cu mine in a 9-a la ora de fizica: The forward tilting deceleration is: The value found above is a function of the center of gravity position, not of the mass of the motorcycle. In order to increase the maximum forward tilting deceleration, the center of gravity must be as low and backward as possible. Deci inca un prost ca mine care spune ca decelerarea maxima (adica forta maxima de franare) la care te dai peste cap nu tine de masa motorului ci doar de pozitia centrului de greutate. Sa ii scrii si lui asta repede sa isi dea foc la lucrari.

Cred ca nici Einstein (Albert, nu 1984 ) nu ar reusi sa te convinga ca masa motocicletei nu conteaza la distanta de franare. Ca ceea ce conteaza este pozitia centrului de greutate, anvelopele, asfaltul, franele, amortizoarele. indemanarea pilotului si orice in afara de masa motocicletei. Apropo: astia la militie cand iti determina dupa lungimea urmelor de franare ce viteza ai avut, se apuca sa cantareasca masina, pasagerii, bagajele si eventual catelul daca era si ala prin masina? Trebuie neaparat sa le prezinti o informare asupra acestui aspect. Oamenii sunt intr-o mare eroare!!

Foarte corect. Dar sa prezinti un rezultat drept bun (''eu franez in 6 m'') cand tu ai eroare de masurare (pe care o si accepti) de pina la 33% nu este corect in primul rand fata de cei care sunt la inceputul motociclitului. Uite, de ex. foarte util era daca macar unul dintre motociclistii implicati in accidentul din Barcanesti aparea pe aici sa ne spuna ce viteza aveau si ce distanta aveau intre ei. Dar din pacate nu o sa vezi asa ceva. Au aparut doar comentarii de genul ''am vorbit eu cu unul , si habar nu aveti cum a fost acolo''. Adica fix pix. @Metal Heart cred ca pe un asfalt bun si uscat este posibil ca un pilot experimentat sa opreasca un pic mai iute decat cu ABS-ul. Spun asta pentru ca am trait un fel de stoppie involuntar cu BMW-ul. Am bruscat frana intr-o situatie critica si m-am ridicat pe roata fata iar ABS-ul m-a pus la loc pe roti, iar asta inseamna un pic de timp pierdut adica spatiu de franare mai lung, pe care pilotul il castiga. @geroge05 nu trebuie sa le soatem din discutie, Vom putea face la primavara comparatia intre cu ABS si fara ABS sa vedem cum iese treaba cu opritul.

Nu conteaza unde a facut el verificarea. @zahei ne spune ca a franat in 6 m dar poate a gresit cu 1 - 2 m. Adica a facut o masuratoare cu o eroare intre 16 si 33%. Asta nu este masuratoarem, este bataie de joc. Sa opresti in 7 sau 8 m fata de 6 m este fix diferenta intre a scapa si ajunge in spital sau mai rau. Partea proasta este ca sunt copii proaspat posesori de SS care au impresia ca sunt Jedi si pot opri motorul cat ai clipi din ochi. L-am pus si pe @zahei pe lista de invitati pentru primavara. Sper sa vina.

De ce iti pe sa te faci ca nu intelegi? @Edd a intrebat daca un moto cu masa mai mare nu are inertie mai mare si i-am spus ca asa este. Anticipand ca o sa apari i-am spus ca de asemenea masa mai mare inseamna apasare mai mare si drept urmare forta de frecare mai mare ca sa fie clar ca si franarea se schimba. Iar daca refuzi sa accepti ca masa/inertia nu influenteaza distanta de franare iti promit ca in schimbul orei de circuit pe care mi-ai promis-o sa iti ofer o lectie de fizica la nivel de liceu (fara matematici superioare). La primavara facem testul cu franatul. Eu ma prezint cu autobuzul (Goldwing-ul). Caut un poligon, platesc eu chiria daca este cazul si vedem ce iese. Promit sa revin cu tema. Am incheiat subiectul (pina la primavara ).

Bineinteles ca inertia difera. Este foarte corect. Dar masa mare a motocicletei inseamna si apasare normala pe asfalt mai mare, si automat forta de frecare mai mare. Si foarte corect si energia cinetica difera, adica mobra mai grea are energie cinetica mai mare. Si ca sa o poti opri ai nevoie de frane mai tapene ca sa poti disipa energia cinetica sub forma de caldura. De aceea a aparut necesitatea frinei cu 2 discuri, ca sa poti disipa mai multa energie sa o poti opri mai repede. Iar problema (sau mistoul) lui @superbec cu opritul locomotivei este si ea corecta in sensul ca greu opresti trenu' pentru ca nu ai un sistem care sa poata prelua energia cinetica imensa a acestuia si sa faca ceva cu ea . Exista 2 moduri de a frana un autovehicul: - franare cu sistem clasic cu garnituri de frecare, ceea ce inseamna sa transformi energia cinetica in principal in caldura si partial in energia necesara ''pilitului'' discului de frana si al garniturii de frecare (traditional numita ''ferodou'' in cinstea firmei cu acelasi nume ) - si mai nou franare cu recuperare de enregie, care exista la masinile electrice sau hibride si care inseamna sa transformi energia cinetica in energie electrica prin motorul electric trecut in regim generator. La o franare de urgenta nu foloseste la nimica.

@superbec ia te uite ca si Vittore Cossalter e pe alaturi cu drumul. Nu uita sa ii scrii sa se lase de meserie Iaca ca nu mai iti trimit desenul pe mesaj ci il pun aici sa ma fac de ras de tot. Desenul arata caraghios. Accept toate criticile. FRANARE MOTO STOPPIE.pdf Asadar: cand franezi tare cu fata risti sa faci o tumba. Cele 2 forte care actioneaza sunt: Fi= forta de inertie si G = gretuatea moto + motociclist Notam cu m = masa motociclist+motocicleta Fi = m * a, unde a este deceleratia datorata actionarii franei. Aceasta forta genereaza un moment de rasturnare Mr = Fi * y Acestui moment de rasturnare se opune momentul dat de greutatea moto cu motociclist M = G * x In timp ce franezi scade apasarea pe roata spate si drept urmare si forta cu care poti frana cu spatele pina la limita inainte de rasturnare cele doua momente sunt egale: Mr = M adica Fi * y = G * x adica m * a * y = m * g * y. Dispare m din ecuatie prin simplificare si ramane a * y = g * x. Asadar limita la care o motocicleta se ridica pe roata din fata si faci un stoppie depinde de deceleratie adica cat de tare franezi si de distantele x si y de la axa roata fata pina la centrul de greutate. Sau altfel spus forta maxima cu care poti frana fara sa te rastorni nu depinde de masa motocicletei, si drept consecinta nici distanta de franare. Ca sa poti frana pe o distanta cat mai scurta fara sa te dai peste cap, adica sa poti actiona cu o forta cat mai mare pe frana fata trebuie sa ai centul de greutate cat mai jos ( y cat mai mic) si centrul de greutate cat mai departe de axa rotii fata ( x cat mai mare). Nici o legatura cu cate kg are mobra. @LimpTA cu persoana in spate ai franat mai rau pentru ca ea s-a proptit in carca ta si trebuia sa tii in maini o sarcina mult mai mare - tu si pasagerul, si probabil ca nu ai putut frana la limitele motocicletei. Ca sa ii multumim si pe cei care vor musai sa bage si motorul in ecuatie pot apare diferente datorate insa starii tehnice a motocicletei: discuri de frana, garnitura de frecare de pe placute, pompa de frana, calitate amortizoare, calitate anvelope (inclusiv vesnic mentionatul DOT) etc Daca @superbec ai alta socoteala te astept sa ne-o comunici. Daca nu, ai grija pe circuit pentru ca cu mobra grea vei opri la fel de bine (sau de prost, depinde cum vezi problema). Poti sa incerci invers cu momentul de rasturnare dat de forta de franare pe disc. Vei afla forta maxima de franare pe care o poti aplica pe discul de frana si vei constata ca depinde de masa motocicletei adica cu cat e mobra mai grea ai voie sa franezi mai puternic. Si mai departe verifici care este forta de frecare minima intre anvelopa si asfalt ca sa nu alunece si sa blocheze roata fata (fara sa faci tumba. Cum ar fi la chopper). Tot cu egalitatea momentelor. @LimpTA: este mare smecherie sa faci stoppie pentru ca in momentul in care te ridici pe roata din fata, cuplul de rasturnare creste, desi nu franezi mai tare pentru ca distanta y va creste iar cuplul care te tine pe sosea o sa scada intrucat se reduce cota x. Asa ca in timp ce te ridici trebuie sa slabesti frana fata pina la o elibera complet cand centrul de greutate este fix deasupra axului rotii fata (adica x = 0). Asa cum poti vedea, franarea cu stoppie este ineficienta dar spectaculoasa. Sper ca nu am scris prea multe prostii . E scris printre picaturi.

Nu trebuie sa fii nici inginer nici fizician ca sa vezi cum este cu franatul. Este suficient sa fi fost atent in clasa a 9-a cand s-a predat legea intai a mecanicii zisa si Legea Inertiei si apoi Legea a doua a mecanicii. Fac desenul promis lui superbec si il pun imediat aici. Sa vada si LimpTA unde intervine dozatul franei. Din pacate pe locul 1 tot legile fizicii raman,

Daca citeai cu atentie intelegeai. Doua motociclete identice geometric, cu centrul de greutate identic cu pilotuil calare pe ele, dar cu mase diferite franeaza la fel. Pentru tine special am sa iti trimit un mesaj cu un desen cu modul de actiune al fortelor la franare. Desi pare greu de inghitit este exact ca si faptul ca pe luna unde nu exista atmosfera toate obiectele cad la fel de repede. Adica daca lasi o pana de catva grame si o locomotiva de 50 de tone sa cada simultan de la 100 m inaltime vor ajunge pe suprafata lunii in acelasi timp. Ciudata fizica, nu?

Mai oameni buni. Distanta de franare nu tine de masa motocicletei. Dupa logica ta cu bicla profi cu frane disc la 60 km/h opresti in 2-3 m, nu? Ca un motor sa poata opri mai repede decat altul este nesesar ca forta de franare sa fie cat mai mare. Normal. Doar ca daca creste forta de franare apar 2 probleme: 1 - cand cuplul de franare dat de forta de frecare placuta-disc este mai mare decat cuplul dat de forta de frecare asfalt-anvelopa roata de va bloca. Nu este bine. Forta de frecare intre asfalt si anvelopa tine de masa motocicletei, motor greu forta mare, motor usor forta mica dar este data de caracteristicile asfaltului si ale anvelopei (daca mai tii minte la fizica coeficientul de frecare ''miu''). De aceea depinde de calitatea anvelopei, vechimea acesteia, starea asfaltului, conditii meteo etc. Forta de frecare placuta-disc la fel tine de materialele folosite. Dar in ceea de priveste distanta de franare masa motocicletei nu deranjeaza pentru ca la un motor usor o sa am o forta de frecare mai mica iar la cel mai greu o forta mai mare. Relatia este liniara: F = miu x G (nu stiu sa pun simbolul ''miu'') 2- chiar daca forta de frecare asfalt-anvelopa este suficient de mare ca sa nu se blocheze roata, la moto apare problema datului peste cap prin blocarea rotii fata. Ca sa poti frana cat mai bine, respectiv sa poti mari forta de frecare la disc fara sa faci o tumba trebuie sa ai centrul de greutate cat mai jos astfel incat cuplul de rasturnare dat de forta de inertie sa fie mai mic decat cel dat de greutate. Atentie: forta de inertie este generata de aceeasi masa (motociclist+motor) ca si forta de frecare asa ca masa motorului nu influenteaza treaba asta ci doar geometria motocicletei si pozitia centrului de greutate (ai vazut chopper sa se dea pesta cap?) DAR ...... la o motocicleta usoara franarea poate fi chiar mai proasta intrucat motociclistul avand o masa comparabila cu motorul - 80 Kg vs 170 Kg - centrul de greutate se va duce mult mai sus decat daca moto este mai grea, si cresc sansele sa te dai peste cap si atunci trebuie sa franezi mai usor respectiv sa reduci forta de franare la roata fata, adica oprirea se face intr-un spatiu mai mare. Daca tot esti pasionat de Mythbusters mai fa niste teste: pune un sac de 50 Kg pe saua din spate si vei constata ca tu, cu aceeasi motocicleta si acelasi gume, si in aceeasi locatie etc, vei opri mai repede cu sacul decat fara, adica cu moto mai grea dar cu centrul de greutate un pic mai jos si un pic mai in spate. Vorbim dupa aceea daca am avut dreptate M-as baga la teste cu Goldwing-ul doar ca are ABS. Dar macar te-ai convinge ca nu creste distanta de franare doar pentru ca eu cu motorul avem impreuna 500 Kg. Nu ar fi foarte relevant testul intrucat cred ca franele GW nu sunt la fel de eficiente ca ale unui SS. Sau daca vrei incercam cu BMW-ul doar ca in ala pozitia este mai sus decat in SS si sigur franeaza mai prost. Ceea ce poti face cand franezi cu vitezana este ca in momentul franarii sa te ridici drept in sa si sa dai genunchi in exterior marind astfel un pic franarea aerodinamica. In plus franarea aerodinamica iti creeaza un contracuplu care reduce cuplul de rasturnare si poti frana un pic mai tare. Dezavantajul cu ridicatul este ca pui si centrul de greutate un pic mai sus. PS: Ma indoiesc ca ridici Aprilia lui Zahei intr-o mana .

Atentie: decelerarea datorata aerodinamicii scade cu patratul vitezei. Adica daca la 100 km/h ai o anumita forta de franare cu aerul, la 50 km/h mai ai doar un sfert din ea. Si implicit decelerarea aerodinamica se duce draqu. Si oricum prin constructie o moto SS este gandita cu rezistenta aerodinamica cat mai mica.Iar 0,5g decelerare din franare aerodinamica este mult rau pentru cazul de fata unde vorbim de franarea in 6 m de la 60 km/h. Dar nu am experienta celor de la Brembo.

Ti-am spus ca asa o fi. Nu am incercat franari la limita cu ceva SS. Timpul de franare si decelerarea nu au legatura cu masa: t = 2 x S / v. Iar decelerarea evident este a=v/t. Sincer timpul de 0,75 s mi se pare foarte mic. 100 Km/h in 3 s este altceva, inseamna decelerare de 1g care este mai usor de digerat. Dar aia de 2g pare cam greu de realizat. Gandeste-te ca forta de franare este de doua ori mai mare decat cea gravitationala (oare te mai poti tine in maini de ghidon, eventual fara sa le rupi?). De altfel cred ca la 2g cuplul de rasturnare este suficient de mare ca sa te dai peste cap. Nu am socotit pentru ca nu imi dau seama unde e centrul de greutate la o SS dar daca o luam asa logic daca unghiul facut de linia data de axul rotii fata si centrul de greutate al ansamblului motorist + motor, si planul orizontal (Terra) este mai mare de 26 grade (nici nu este foarte mult) la franare cu 2g te-ai dat peste cap.

Esti sigur de 6 m? Nu facem referire la timpul de reactie ci doar la distanta de franare din momentul actionarii franelor. La 6 m de la 60 km/h inseamna o decelerare de circa 2g si un timp de oprire de 0,75 s. Opresti in mai oputin de 1 secunda? In plus asta ar insemna ca la o masa totala pilot+moto de 300 Kg sistemul de franare sa poata disipa 38 kJ in 0,75 s, care inseamna circa cam 51 kW. Si asta practic doar pe roata din fata, pentru ca cea din spate va participa cu prea putin la o astfel de franare. Nu contest ca asa o fi, dar pare greu de obtinut. @mathe_adrian: 3 secunde ar fi bun si probabil normal iesind o decelerare de circa 0,55g . 60 km/h inseamna 16,6 m/s.

Tu ii urezi sa isi rupa gatul si sa isi rupa piciorul. In limba romana ii spui simplu "Sa iti rupi gatul si piciorul"" si se subintelege ca sa si le rupa pe amandoua desi nu ai scris explicit despre picior. Limba germana este foarte generoasa la constructia de substantive noi prin alipirea a doua substantive sau mai multe. In germana ar veni "Halsbruch und Benibruch"' si atunci ca sa fie mai pe scurt folosesti varianta "Hals- und Beinbruch" Liniuta arata ca nu este vorba de substantivul Hals (gat) ci de unul compus care are aceeasi compunere ca si cel care urmaza, adica vei adauga la terminatie substantivul Bruch si ai Halsbruch. Uite un exemplu de substantiv compus ramas si in limbajul tehnic mioritic. Evident cu ceva modificari: subler. El provine de la nemtescul Schiebleher in traducere directa lera cu impingere. Si de la Schieblehre pina la subler a fost doar un pas .

Beinbruch cu "B" mare ca e substantiv Si de fapt este Hals- und Beinbruch. Mai vine un - dupa Hals.

@superbec bun, ne-ai convins ca stii ce este un procedeu de sudura. Si banuiesc ca ai habar de fiare din moment ce ai avut si o masina de debitat tabla. Si inseamna ca stii cat de greu gasesti un sudor bun in ziua de astazi. Prezentul topic se refera la scoala de sudura iar unii printre care si eu i-am spus ca daca va obtine anumite autorizari (de ex, de la ISCIR) va putea executa lucrari unde se plateste mai bine. Acuma nu cred ca are rost sa detaliem aici ce este un WPS, ce reprezinta o autorizare pentru un procedeu de sudura, cum solicita firma o autorizare, ce documente trebuie sa prezinte etc. Ca sa incheiem: @fratzyk fa scoala de sudori, si ai grija cand te angajaezi sa nu ajungi pe la unul ca @superbec pentru ca asta nu iti da mai mult decat minim pe economie. Cauta si vei gasi posturi de sudor bine platite. @superbec: vezi ca treaba cu ''conesori'' se refera doar la cei ce se pricep la arta, haleala, gusturi sau beutura

Hombre, poate ai tangenta cu domeniul sudurii, sau al confectiilor metalice, nu stiu. Eu am treaba cu sudorii autorizati. In clipa in care ai autorizare ISCIR poti suda de ex la recipiente sub presiune, in instalatii de gaze, instalatii de ridicat. Nu a spus nimeni ca va primi garantat leafa asta dar o poate avea daca stie meserie. Iar diferenta intre leafa de 2500 lei si 8000 lei o fac fix existenta certificarilor. Este evident ca o certificare nu te invata sa sudezi, dar ea iti permite sa executi anumite lucrari bine platite. Daca omul doreste sa ramana la nivel de sudat porti, garduri sau gratare evident ca nu are nevoie de autorizare. PS: este ''connoisseurs'' dar era mai simpla varinata neaosa ''cunoscatori'' ca sa intelegem si noi astia mai modesti.