Jump to content

Search the Community

Showing results for tags 'Grecia'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • SMAEB - Salonul de Motociclete, Accesorii si Echipamente, Bucuresti
    • SMAEB 2003 - 2019
  • Actiuni caritabile si de sustinere
    • Actiuni caritabile si de sustinere
    • In memoriam
  • Poze & Filme
    • Poze & Filme din ROMANIA
    • Poze & Filme din STRAINATATE
    • Poze & Filme - Arhive 2005 - 2013
  • Competitii Nationale si Internationale
    • TRACKDAYS
    • Competitii Nationale
    • Competitii Internationale
  • Comunitati Moto Regionale
    • DIASPORA
    • MARAMURES si TRANSILVANIA
    • CRISANA si BANAT
    • MOLDOVA si BUCOVINA
    • OLTENIA, MUNTENIA si DOBROGEA
    • BUCURESTI si zona limitrofa
  • Motociclist in Romania
    • Discutii generale
    • Motociclisti, in fiecare zi
    • Incepatori
    • MotoVeteranii
    • Fete motocicliste
    • Motociclisti in timpul liber
    • Social si Politica
  • Motociclism in Romania
    • Campanii anti-accidente
    • Accidente
    • Intalniri moto in Romania
    • Evenimente, excursii
    • Legislatie, acte, vama
    • BARURI MOTO si alte locuri de socializare
  • Totul despre motociclete
  • Totul despre Echipamente si Accesorii Moto
  • Bursa
  • Mass-media
  • Magyar, English, Deutsch
  • ARHIVAT: Casa de Avocatura COLTUC

Calendars

There are no results to display.


Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Joined

  • Start

    End


Group


Website URL


Yahoo


Skype


Location


Carnet moto din


Motocicleta


Numar Moto


Club


Motociclete detinute


Alte vehicule


Interests

Found 15 results

  1. Prima aventura pe 2 roti motorizate pe care urmeaza sa o fac a plecat de la continuarea vizitarii fostei Iugoslavii, ramanandu-mi doar cateva segmente. Dar pana acolo aveam cateva zile de stat in Grecia, in Stavos. Drumul a fost foarte scurt, cei 650 km i-am facut doar cu opririle de benzina si toaleta. Alimentarea nu a fost necesara decat din saleuri. Prietena era deja acolo si am putut petrece cateva zile impreuna, inainte de a-mi continua drumul. Teoretic drumul ar fi fost singur, dar pana la urma un prieten a reusit sa ajunga si il facem impreuna. Ajuns acolo am inceput sa vizitez in fiecare zi altceva, dar cu masina, fiind mai multe persoane. Kavala. Avantajul a fost ca am inceput usor aceasta aventura, cu putin vizitat si cu mai mult lenevit la mare, inotat si mancat bunataturi. Apeductul din Kavala si cetatea, doua din cele mai importante obiective ale orasului care este doar un tranzit pentru multii romani care iau drumul Thasosului sau al altor insule. Cum nu prea am poze din primele zile state acolo, restul vor fi din Macedonia de Nord (mai nou). Acolo dupa o prima parte a drumului facut singur reusesc sa ma reunesc cu Traian, cel care reuseste sa termine motorul si ma acompaniaza pe durata kilometrilor. Primul contact cu Macedonia este placut, autostrada pana la Skopje, dar o parasesc repede (mai exact dupa 2 taxatoare) cand trebuie sa merg catre primul obiectiv. Lacul de marmura aflat in Belovodica, Prilep. O sa fie multe sectiuni de offroad in aceasta aventura, pana la urma de aceea am Transalp si nu altceva. De ce acesta lac sau care este povestea lui? Lacul este format printr-o exploatare (inca in lucru) a marmurei. Fundul fiind foarte putin permeabil, rezulta ca apa nu se scurge. Culoarea apei este data de albul marmurei de pe fund. Sunt foarte multe exploatari peste tot pe drumurile acestea, fiecare avand ceva special. Ca sa va faceti o idee ce reprezinta, ca dimensiuni, un bloc de marmura. Dupa scurta vizita aici o iau catre punctul de intalnire doar ca ratez ora din cauza unui drum la care nu ma asteptam sa fie neasfaltat. 40 km printr-un pas montan si o ora mai tarziu. De acolo luam drumul capitalei unde avem 2 nopti de stat. Ajungem seara in Skopje, facem un scurt tur pe timp de noapte pentru a stabili ce e de vazut ziua. Destule chestii culturale, multe poduri peste Vardar, orasul vechi care este un mix intre oriental si occidental. Orasul seamana foarte mult cu Brasovul, situat la poalele unui deal (telecabina, belvedere, etc.). Cetatea, obiectiv important pe lista, il bifam, dar ramanem surprinsi ca nu este mentinuta intretinerea ei. Probabil un stadion care a costat mult mai putin ca arena noastra nationala si arata la fel de modern. Dealul la care vom ajunge si noi, candva. In rest cateva imagini ale orasului de la cetate. Nori pufosi, steagul in doua culori reprezentativ pentru ei. Centrul este plin de fantani din statui inalte si opulente. Pentru cei doritori de muzee, au o multitudine de optiuni. Nu avem timp de zabovit la muzee, poate cu alta ocazie. Momentan doar admiram impunatoarele cladiri ce le adapostesc. Noi suntem axati pe natura. Planul initial fusese o incercare de a vizitat frumosul canion din apropierea capitalei, pe jos, pe un traseu montan care dura aproximativ 8 ore. Doar ca glezna care nu era refacuta complet m-a ajutat sa stabilesc varianta scurta. Canionul Matka Am ramas impresionati de felul cum s-a format roca. O astfel de curba nu am vazut pana acum, dar voi mai avea parte in vacanta aceasta. Dupa o mica plimbare prin canion stabilim un drum care ne duce pana la telecabina pentru a urca dealul orasului. (Ulterior am descoperit ca aveam un drum pana sus). Urcam cu telecabina, pozam apusul, ne intoarcem la motoare si o luam inapoi spre varf pe motoare. Acolo au o cruce si cateva baruri, unul din ele era deschis si era o petrecere tinereasca si multa iarba. Mirosul era pretutindeni. Vodno Daca nu te opresti sa vizitezi, tara fiind foarte mica, o vei termina repede. Avem cateva obiective plasate de acasa, cateva le stabilim la fata locului. La capatul unui lac de acumulare, Mavrovo, avem urmatorul obiectiv. O biserica scufundata. Pana sa ajungem acolo ramanem impresionati de calitatea drumurilor, pana si cele retrase sunt intr-o stare foarte buna. Iar culoarea lacului ne uimeste pentru ca nu ne asteptam ca un lac de acumulare sa aiba culoarea turcoaz. Biserica veche trebuia sa fie sub ape, dar se pare ca nivelul scazut al apei o arata in intregine, de mai multi ani (dupa cum se vede iarba crescuta). Chestia asta am observat-o in multe locuri prin Macedonia, nivelul apei din lacuri este foarte redus sau deloc, natura demonstrand ca acest lucru nu e sezonier. Old Mavrovo Church Vizitabil obiectivul, dureaza ceva sa prinzi o poza fara oameni, autorcarele venind constant. Am avut mare noroc imediat dupa ce am intrat, o placa de azbest de pe acoperisul turnului a cazut in spatele nostru. O alta chestie rar intalnita, valurile mari pe un lac de acumulare. Ca idee, lacul nu este mare, daca Izvorul Muntelui (Bicaz) are 31 km patrati, acesta are 13 km patrati. Drumurile sunt superbe, multe zone din fosta republica sunt prin dealuri, munti. Galichnik. Un satuc aflat pe colinele din apropierea granitei cu Albania. Teoretic impresionant, dar nu ne-am bucurat atat de mult pentru ca ne asteptam la mai mult. Asta e cam tot ce puteti face, exceptand drumuri cu biciclete inchiriate sau trasee. Prin urmare ne vedem de drum. Urmatoarea chestie pe lista, o cascada. Duf. Prima incercare serioasa a gleznei, o drumetie de 30 minute pe sens pentru a ajunge aici. Vodopad "Duf" Rostusha. Frumoasa cascada, ceea ce nu vedeti in expunerea lunga este ca ea curge prin gaura superioara, iar apoi prin apa vizibila. Si aici avem parte de roca curbata precum descoperisem in canionul Matka. Daca cineva ar pune un baraj mai jos, tot lac si canion ar fi si asta. Seara o petrecem la Struga, la malul Orhidului. Celebrul lac situat pe granita Macedoniano-Albaneza. Struga L-am asteptat ceva pe dragutul negru pentru a-si usca aripile in soarele dimineatii. Dupa ce ne facem plimbarea dimineatii vizitand locul, urcam pe cai ca astazi trecem granita si ne asteapta un drum foarte lung. Pe langa ca avem multi kilometri, avem si multe de vizitat. Mult mai cunoscutul oras, Ohrid Ohrid. Foarte frumos, cochet, curat si intretinut. Aici sunt foarte multe biserici ce pot fi vizitat, pe bani, evident. Bifam si noi doua din cele mai impresionante si ne ajunge. Mergem si la cetate, mergem si la teatru. Teatrul grec. Acesta ansamblu bisericesc este cel mai mare din oras. Ruinele sunt inca excavate si cladiri noi se ridica pentru crestini. Sfantul Pantelimon. Tot aici descoperim si un mozaic care ne-a atras atentia prin aparitia simbolului celebru. Nu stiu daca a fost facut inainte sau nemtii l-au modificat. Ghizii destul de scumpi, iar panourile informative lipsesc. Cetatea priveste si oferta o perspectiva 360* a regiunii. Samuel's Fortress De acolo se vede si biserica vizitata mai devreme intr-o perspectiva frumoasa avand lacul ca fundal. Dupa ce ne plictisim de vizitam pe jos, urcam si o luam pe un drum ce face legatura intre cele 2 lacuri apropiate, pe acolo urmand a intra in Albania. P504 este drumul, cu taxa ca trece printr-un parc natural, dar privelistea este coplesitoare. Urca pana la peste 1000 metri. Pe cealalta parte panta nu este atat de abrupta, nu sunt serpentine precum spre Ohrid. De aici ne asteapta o granita cu Albania si un drum pe care il facem greu fiind distrus, ne prinde noaptea si pierdem multe peisaje care iti taiau rasuflarea. Luna plina ne ajuta sa vedem cat de cat conturul muntilor, valea pe care mergem si sa ne facem o idee a ce pierde. Urmeaza Albania. Prima parte a traseului. Sectiunea din Bucuresti la Stavros este inutila, ruta directa prin Veliko. https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=13JaizwLMPKH7zcMYusmQUfszigKvNZMb&ll=41.36052758105632%2C22.09973500000001&z=8
  2. Salut, Iata calatoria noastra in Peloponez, Grecia, facuta anul asta in mai. Urmeaza poze, cateva cuvinte, impresii generale, etc. Pe scurt: - moto: KTM 1190 Adventure 2016 - durata: 10 zile - start: Bucuresti (11 mai 2019) - tinta: explorarea peninsulei Peloponez - final: Bucuresti (20 mai 2019) - km: 3949.8 km - timp petrecut in sa: 52:30 ore Linkuri catre traseul exact, facut in Google Maps, asa cum l-am parcurs: https://drive.google.com/open?id=1E3ENSNy9MjFMoVZXuOE4xZxW_tBqWMch&usp=sharing (doar in ziua 6 este o portiune mica in care nu a functionat telefonul, insa in locul careia am tras o linie in maps peste drum) Am folosit aplicatia Yamaha MyRide pentru memorarea traseului. Ziua 1 Am pornit de dimineata devreme (urmariti de niste stropi de ploaie prin Bucuresti), cu gandul de a ajunge cat mai la sud de Salonic. Am traversat fara evenimente Bulgaria, am trecut granita si am decis si reusit sa stam prima noapte la o pensiune simpatica (spun asta pentru ca era pitoreasca, pe stilul ala grecesc, la bani ok, dar parca nu era cea mai curata din Grecia si a trebuit sa ne impartim camera cu o colonie de furnici) undeva intre Koutsoupia si Paliouria. In afara de faptul ca am apucat-o pe niste drumuri gresite si am ocolit vreo 60 de km (ne-au dat peste cap si lucrarile din zona la drumuri de nu ne mai intelegeam cu GPSul) si am mers prin niste sate pe drumuri mici, prin dealuri/munti, aproape pustii (dar asta face parte din farmec), am parcurs cu bine cei aproape 900 de km. Seara am gasit o taverna unde, evident, am mancat toate preparatele grecesti de care ne era dor. - asteptand cuminte in garaj sa treaca noaptea dinaintea plecarii - ploicica la plecare - ajustari pe drum - inca era zapada pe munti, la granita dintre Bulgaria si Grecia - jurnalul zilei - taverna - asa arata un om fericit Ziua 2 Tot o zi de forta pentru ca ne-am propus sa ajungem pana in Peloponez, in Corint mai exact, de unde aveam sa incepem cu adevarat excursia. In afara de Canalul Corint pe care am reusit sa-l vedem seara, singurul eveniment notabil (si regretabil) a fost dintr-o benzinarie: cand ne-am oprit la pompa, intr-un moment de neatentie, nu am scos cum trebuie cricul (sau nu l-am scos deloc) si totusi am incercat sa las motocicleta pe partea stanga. Evident ca motoreta (grea, incarca cu bagaje) a dat sa cada, am reusit sa o opresc si sa o tin cu genunchiul stang, Mihalea a venit repede pe partea dreapta si a prins-o de ghidon. Chiar si asa nu am reusit sa o ridicam si ne-a venit in ajutor doamna benzinara care s-a bagat si ea tare pe partea stanga (parea destul de fortoasa) si asa am reusit sa indreptam motocicleta (singuri nu cred ca reuseam din pozitia aia, fara sa o las jos intai). Din pacate, o data cu interventia doamnei care a impins de ghidon, rotindu-l, mana Mihaelei a fost prinsa intre ghidon si cadru atat de tare (mai ales intr-un punct apasat de un surub) incat pentru o bucata buna de timp am zis ca si-a rupt-o sau ca s-a sfaramat osul: durere ca la os rupt, umflat rau de tot, etc. Deja toate gandurile mele erau cum ajungem la o radiografie/spital etc insa usor usor mana a inceput sa se dezumfle si ne-am mai linistit. Dovada ca nu e de gluma cu fiarele astea si orice moment de neatentie (chiar si parcat frumos la pompa) poate sa coste multe. - abia de dimineata am vazut cat de frumoasa e zona - cam asa se prezenta situatia dupa incidentul din benzinarie - o pauza bine meritata - proiectoarele noastre noi erau deja pline de insecte ghinioniste - am avut ceva emotii ca nu ne tine anvelopa spate toata excursia. Desi aveau doar vreo 15 mii, incepeau sa dea semne pronuntate de uzura (cele de dinainte, acelasi model, au tinut aproape 20 mii, insa ajunsesera la sarma, tot intr-o excursie in tara... nu voiam sa repet experienta) - jurnalul zilei - dupa ce ne-am cazat intr-un airbnb am fost sa vedem canalul. absolut impresionant! In plus, eram si singurii de acolo. - dupa treaba asta am baut cateva beri pe plaja si am devastat niste gyrosuri. Pana la urma nu a fost o zi rea deloc. Ziua 3 Zi de vis pentru orice pasionat de istorie si Grecia Antica: am vizitat pe rand Corintul Antic si Acrocorintul, Micene, Argos si castelul sau Larisa, Amfiteatrul Epidaur si am incheiat ziua in frumosul oras Nafplion, si el incarcat cu istorie. - gata de drum, plecand din Corint - Corintul Antic - Acrocorintul - Micene - Argos si Cetatea Larisa - amfiteatrul din Epidaur - jurnalul zilei - airbnbul din Nafplion avea o priveliste foarte buna - seara prin oras Ziua 4 Inca o zi superba, inceputa bine cu Palamidi, castelul orasului Nafplion si continuata cu putin mai multa aventura pe drumurile care duceau catre si dupa oraselul traditional Kastanita. Destul de izolat in munti, trebuie avut grija sa aveti ceva benzina in rezervor pentru ca sunt zeci de km intre benzinarii in zona respectiva (mai ceva ca in nordul Norvegiei si Maroc - despre care revin cu un topic cat de curand). Drumul este asfaltat si bun, multe serpentine si privelisti frumoase, dar pe alocuri este foarte ingust si foarte surpat, presarat cu mici portiuni de off-road (cel putin cand am fost noi). Am ajuns cu bine inapoi la civilizatie si insula Monemvasia. Desi nu am putut sa petrecem foarte mult timp, ne-am dat seama ca e o locatie superba! A laudat-o foarte mult si un grec usor dubios pe care l-am intalnit in parcare si care vorbea bine romaneste. A tinut musai sa ne povesteasca toata viata lui si cum si-a petrecut tineretile in portul din Constanta, dar si cum este organizata mafia de tigani din Grecia. Dupa ce am scapat de episodul asta, i-am dat tare catre insula Elafonisos (ca sa prindem feribotul) unde am petrecut urmatoarea noapte. - Nafplionul vazut din cetate si cetatea Palamidi - fiecare pe treaba lui. Pauza importanta de alimentare inainte de drumurile prin munti - privelistea si drumul catre Kastanitsa - Kastanitsa. Desi se pare ca atrage multi vizitatori vara si in timpul festivalului castanelor (de unde si numele), atunci cand am fost noi parea abandonat. Cat am stat vreo ora pe acolo, am vazut un singur om si nimic deschis. O ploaie mica s-a jucat putin cu noi dar ne-a lasat repede. - alt drum nu era - a urmat o zona care parea afectata de incendii. Oricum, ne-a dat un sentiment de parca mergeam catre Mordor - Monemvasia: insula, orasul si cetatea - feribotul catre Elafonisos - prin oraselul de pe insula, cautand cazarea, GPSul ne-a bagat peste tot - intr-un final am ajuns si la pensiunea care a fost foarte foarte ok, poate cea mai buna din excursie, cale pe care vreau sa o recomand: pret okut, totul aranjat foarte frumos, motor bagat in curte si gazda foarte primitoare si de treaba. Daca trece cineva pe acolo, ii gasiti numele intr-una din poze. - chiar daca se insera, nu am putut sa nu dam o fuga la plaja Simos (aflata la cativa km de orasel), principalul motiv pentru care am vrut sa vizitam insula. Eram absolut singurele persoane acolo. Ziua s-a incheiat cum se cuvine la o taverna din port. - jurnalul zilei Ziua 5 De dimineata ne-am intors pe plaja (aproape la fel de pustie, mai erua doar o mana de oameni in afara de noi) unde am facut si o baie buna dupa care am luat feribotul inapoi pe continent. In drumul nostru catre Capul Matapan (sau Capul Tenaro - cel mai sudic punct al Greciei continental si al 2-lea cel mai sudic al Europei) am facut o oprire si la vasul abandaonat Dimitros (care trebuie sa recunoastem ca da interesant in poze). Catre Matapan nu doar peisajul devenea foarte interesant (grecii antici credeau ca acolo se afla portile catre infern), dar si oraselele din piatra cu niste case construite ca mici cetati. Pentru a ajunge la Matapan si la farul de acolo, este nevoie de o drumetie de aproximativ 2 km, insa merita pe deplin. Au urmat cateva opriri in orase foarte pitoresti si dragute printre care si Vathia, Gerolimensa, Mezapos, Areopoli si Limeni. Seara nu s-a incheiat tocmai cum planuiam pentru ca restaurantul la care voiam sa mancam in Kampos era inchis si am avut mici probleme in a gasi o cazare la un pret decent (am lasat rezervarea pentru o ora cam tarzie si lumea deja nu mai raspundea). Am fost nevoiti sa ne intoarcem in Stoupa unde am gasit ceva ok insa si aici am avut ceva probleme cu gasirea proprietarului pentru a ne da cheile, care se parea ca detinea cel putin jumatate din localurile din orasel (si era cunoscut de toata lumea) si se tot plimba intre ele, altfel nu imi explic de ce ne trimiteau de la unul la altul. In final totul a iesit bine si ne-am incarcat bateriile pentru urmatoarea zi. - motoreta in curtea pensiunii, asteptand cuminte - plaja Simos, printre cele mai faimoase din Grecia - de pe drum - epava - catre Matapan - farul si drumetia - drumuri, orasele, peisaje - jurnalul zilei Ziua 6 Am pornit cu gandul de a traversa muntii pe niste drumuri secundare pentru a ajunge pe cel mai scurt traseu catre Sparta. Planul nu a functionat chiar cum am vrut pentru ne-am lovit de o portiune de drum off-road despre care am aflat de la localnici ca o tine asa cativa km buni, intre Milea (unde am baut o cafea greceasca foarte buna) si manastirea Moni Panagia Giatrissa. Initial parea ok si ne-am avantat cu incredere, dar in final am decis ca drumul nu era chiar asa de bun si am risca prea mult incarcati cu bagaje. Am facut cale intoarsa si am pornit pe un drum ceva mai lung, insa foarte mare si rapid, ajungand rapid in Sparta unde am vazut ruinele orasului antic si muzeul dedicat maslinului si uleiului de masline. Am continuat cu o oprire scurta in Mystras (orasel + cetate), o pauza de masa intr-un local dragut (nu este o idee foarte buna sa mananci mult la pranz in excursiile astea ca nu-ti mai vine sa pleci) si o vizita scurta la fortareata Methoni care din pacate era pe inchidere insa am reusit sa ne facem o idee. Ziua am terminat-o in Pilos, la un hotel recomandat de doi prieteni care statusera acolo cu un an in urma in excursia lor cu motoarele in Peloponez. - de dimineata am oprit intr-o benzinarie mica unde benzinarul era mandrul proprietar a doua tractoare produse la inceputul anilor '80 in Brasov. Spunea ca functioneaza ca la inceput, fara probleme - in Milea, inainte de tentativa de off-road. - promitator, dar nu - despre masline - THIS IS SPARTA! - Mystras, cetatea si oraselul - de pe drum adunate - pauza de masa pentru noi, odihna sub lamai pentru ea - Methoni - jurnalul zilei
  3. Salutare, Vara aceasta, de fapt vorba vine vara, la inceputul lui mai am plecat in concediu. Datele problemei de anul acesta erau cam asa: 1. aveam 3 saptamani la dispozitie 2. jumatatile noastre mai bune au fost intelegatoare si n-au dat papucii temporar (perioada mentionata la pct1) 3. cum vremea era inca destul de rece a trebuit sa filtram destinatiile de vacanta - au cazut pe rand Georgia, Rusia, tot ce era in Est. Am abandonat si ideea sa mergem in Maroc - era complicat cu logistica. Deci asadar si in concluzie a ramas sa mergem undeva in sud. Acestea fiind spuse, eu si Vlad (Igi pentru cunoscuti) am ales ca destinatie "insorita" dupa cum mai glumeam noi Grecie. Cum gura pacatosului adevar graieste (in general) am prins si lapovita, si zapada, si ploaie. Nu lungesc polologhia si va arat primul episod al calatoriei. Dupa cum v-am obisnuit deja urmeaza o serie de toata frumusetea, asa ca daca sunteti amatori de filme cu calatorii va recomand sa va abonati la https://www.youtube.com/motorcyclingto Costumele pe care le veti vedea in seria aceasta sunt Hevik Titanium si ne-au fost oferite de Toni de la https://gentimoto.ro - asta e linkul direct catre geaca pe care am purtat-o: https://www.gentimoto.ro/jacheta-moto-cu-protectii/ Salutari, Mihai https://facebook.com/motorcyclingTO
  4. Manat de dorinta calutului de a manca jar, de mini vacanta Paste- 1 Mai si pt ca m a fascinat mereu( din poze) aceasta locatie, iata-ma soptindu-i vesnicului meu pasager( prietena), in seara zilei de 25.04, dorinta de a poposi pe meleaguri elene... Observ cum ochii "Blondei", iubitoare de mare, soare, plaja, fructe de mare , incep sa sclipesca si plusez cu inca 4 zile de stat la plaja prin Paralia Katerini... Meteora, am gasit o fascinanta, 2 zile petrecute acolo, fiind suficiente pt drumetii,vizite, incercari culinare de tot soiul... Intuind aglomeratia in ziua de Paste, incarc desagii pe martoaga si purcedem spre Paralia urmand drumul de coasta; plaje libere, taverne deschise, turisti putini, cazari la tot pasul Au urmat cele 4 zile de mare, soare, plaja, fructe de mare, promise , in care asta am facut: nimic ah! am vizitat cateva restaurante cu specific pescaresc recomandate de Lonely Planet Dupa o saptamana de "dolce far niente", decidem sa ne urnim spre casa evitand aglomeratia ce se anunta in weekend la vami
  5. In Septembrie vreau sa fac traseul asta. Am mai fost o singura data pana in Kotor si retur. Ce imi recomandati sa vad pe traseu avand in vedere ca nu prea imi plac plajele decat din mers. Unde ma cazez mai ieftin si cam cate zile mi-ar trebui pentru aceasta tura?
  6. Cu ocazia 1 mai muncitoresc, ca in fiecare an, am luat drumul Greciei, de data asta spre o destinatie ceva mai indepartata si anume in minunata lume a Minotaurului - CRETA. Dupa o escala in Macedonia, la Skopje, am luat Ferryboat-ul spre Creta, unde am stat 6 nopti in partea de est a insulei, langa Agios Nikolaos. Am incercat sa vedem cat mai mult, desi distantele sunt destul de mari si nu cred ca am vazut mai mult de 60-70 % din ce era de vazut. Printre obiectivele mai mult sau mai putin cunoscute vazute de noi au fost: - Morile de vant de pe platoul Lasithi; - Insula leprosilor Spinaloga; - Fortareata venetiana din Heraklion si orasul vechi; - Palatul Knossos al vechii civilizatii minoice si situl arheologic; - Ierapetra, cea mai sudica localitate din Europa; - Pestera unde se spune ca s-ar fi nascut Zeus; - Excursie de 1 zi in Santorini; - Manastirea Moni Arkadiou, o emblema pt. lupta de eliberare a cretanilor de sub imperiul otoman; - Laguna Balos din nord-vestul insulei; - Orasele Rethymno si Chania; In total am avut 2 saptamani si aprox. 5.000 km, in jur de 25 grade.
  7. Oriunde te-ai duce in Grecia, mai ales in octombrie, e genial. Fara zgomotul turismului de masa, drumuri libere, plaje pustii si taverne goale. Iar peste toate astea vremea de 25 de grade zilnic te face sa nu te mai dai jos de pe motocicleta. Dupa tranzitul prin Bulgaria, cu cateva opriri la punctele de interes, tura noastra de final de sezon a vizat Athosul ca si destinatie, acolo unde am petrecut 2 zile fara sa motociclim desigur, insa avand ca scop putina culturalizare. Inainte de asta am avut 3 zile la dispozitie pe care le-am petrecut in sa, batand drumurile de coasta pe cele 3 "degete" peninsule si rotunjind putin cauciucurile. In total o saptamana de bine-cuvantare din toate punctele de vedere...
  8. Pornesc un topic despre excursia pe care am facut-o vara asta . Momentan va las cu un colaj de filmulete si poze si revin mai tarziu cu poze si detalii.
  9. cmd

    Ture pe Serres.GR

    Va salut,suntem un grup de 5-6 baieti care vrem pentru luna octombrie sa mergem la Serres,nu am mai fost pana acum ,nu stim absolut nimic despre circuit cum se procedeaza acolo cu intrarile& sesiunile ,ce costuri sunt ,la ce trebuie sa avem grija samd. Vrem sa stam 2 zile in cursul sapt ,weekendurile le avem ocupate. Multumim pentru orice informatie.
  10. Nici nu s-a incheiat bine sezonul moto ca o noua idee a incoltit in mintea noastra. Ce ar fi sa nu irosim cele doua saptamani de "vacanta" ce le avem de craciun si revelion si sa plecam undeva in tarile calde, unde nu se agata-n cui cheile de la motor indiferent de anotimp. Zis si facut, doar ca pentru o aventura moto, asa cum ne place noua, ai nevoie de ceva mai mult de doua saptamani, o destinatie la care sa ajungi in maxim doua zile, temperaturi ce depasesc noaptea 10 grade pentru a dormi la cort si de .. aventurieri. Ne socotim, ne invartim, gasim si doritori, gasim si destinatia (cat mai aproape), dar temperaturile tot nu sunt acolo unde ar trebui sa fie. Una peste alta se mai complica si viata noastra cu mutari, renovari si alte treburi casnice. Prin decembrie ne dam seama ca orice speranta e desarta si amanam vacanta pe unde pe la primavara. Doua saptamani se transforma in zece zile si din patru membrii, initial, grupul nostru ajunge la 11. Decembrie se transforma in Aprilie. Iar destinatia e Peninsula Peloponeza, Peloponnesus. Grecii de pe http://www.transalpforum.gr/index.php?topic=2721.0 sunt mai mult decat draguti si ne ofera toate informatiile de care avem nevoie, trackuri, harti, locuri perfecte pentru a campa si chiar adapost pentru masinile noastre in gradina lor de maslini. 9-10 aprilie 2015 Se pleaca. Daca ajungem sambata seara in peninsula, duminica dimineata suntem calare pe motoare si motoarele pe drum. Aceeasi masina albastra, aceeasi duba rosie. 6 motoare si 11 oameni. Incarcate maxim. Fie ca suntem plecati 10 zile sau 30 avem cam acelasi volum de bagaje, haine si scule deopotriva, ne place sa schimbam mult altitudinea si sa consumam motoarele. Nu stii niciodata unde te poarta drumul. La Sebes se da intalnirea. Eu, Alecu, Luci si Patri venim de la Cluj cu masina. Bibi si Maca vin de la Sibiu pe motor. Gabi, Dana, Sebi si Ralu vin de la Brasov cu duba si se lasa asteptati vreo doua ore. Sergiu vine de la Bucuresti pe motor. Care cum scapati sau fugiti de la munca. Dupa ora 22:00 reusim sa ne urnim din loc, afara sunt 5 grade, iti ingheata mana pe tigara, iar noi plecam in tura 27 de ore pe masina ne chinuim sa bem si sa mancam mult prea multa mancare ce am luat-o fiecare dintre noi din grija pentru fiercare dintre noi. Sarbatorim si noi pastile pastrand traditia romaneasca a giftuirii cu de toate, caci "altfel se strica". Troc-uind pe undeva pe langa Larissa, in Grecia. Alecu face o livrare ad-hoc. Grecii sunt multumiti. De aici incolo am cam numarat orele pana la destinatie. Munti frumosi si inalti cu zapada, verde de primavara si marea albastra. Tot mai lesinati. Pe la 23:00 treceam peste Istmul Corint. Nu l-am vazut deloc desi eram atarnati de jumatate pe geam afara. Inca doua ore pana la destinatie si cam tot atatea in intarziere. Terminati de oboseala, ajungem la 1:00am in S-V peninsulei, in Kyparissia, orasul de la marginea marii unde gazdele noastre ne asteapta. Pe masura ce inaintam tiptil, cam cat de tiptil pot inainta 11 oameni cu masini, remorci, motoare, si-un latrati de-un cor de caini, in gradina cu maslini si portocali, Kostas si familia se intorc de la biserica, de la slujba de inviere. In scurt timp suntem primiti in casa, asezati la masa si serviti cu mancare traditionala de pasti, vin si prajituri. Daca la noi traditional e drob-ul, la ei traditionala e supa de drob de miel, Mageiritsa, cam aceleasi ingrediente dar lichide. Nu pot sa ma ating de delicatesele cu miel si ma limitez la ce stiu ca-mi place, pasca, branza si rosii cu ulei de masline. Zambind la supa verde. Primul din dreapta, gazda noastra, Kostas. La sfarsitul mesei ni se ofera o camera in care sa dormim si suntem extraordinari de recunoscatori ca nu trebuie sa intindem cortul in noaptea asta. 11 aprilie 2015 Dimineata e greu tare sa ne urnim de jos. Am dormit 4-5 ore dupa doua zile de stat in fund pe bancheta masinii. Avem la dispozitie o baie si ne dam seama in curand ca ne lipseste padurea. Stransul si impachetatul, remobilatul camerei ce am redecorat-o cu o seara inainte pentru a incapea toti 11 pe jos in ea, ne ia cam o ora. Baietii dispar unu cate unu cu motivul pregatirii motoarelor, iar eu sunt prinsa pe scari si imbuibata cu prajituri. Inca o ora si surprinzator, totul e sus pe motoare, noi suntem echipati. Mancarea nu prea mai incape asa ca ne decidem sa mancam cam cat putem din ce trebuie sa lasam in urma in.. cinci minute. Ultimele ajustari. Nu-ti mai vine sa pleci dintre maslini, portocali, lamai si multe alte fructe si legume de nu le mai stii pe nume. Za mountains in za back, marea e in fata. Ne cam asteapta. Ultimele fotografii inainte de plecare cu gazdele noastre. Primim harti alte intregii regiuni si sfaturi pentru camping. Delicatesele la protap fotografiate artistic de catre Ralu a noastra. Should I stay or should I go? E prea frumos, prea ca la tara. Si-am pornit.
  11. Intr-una din zilele din intervalul 16-18 august (inca nu m-am decis, tind spre 18), la 5 dimineata, vreau sa plec din Bucuresti spre Grecia. Viteza de drum o sa fie 100 km/h, in depasiri 120 km/h. Mai mult nu duce motocicleta. Caut parteneri/partenere (nu pasageri) de drum macar pentru traversarea Bulgariei. Am inteles ca e destul de aiurea zona si n-as vrea sa raman fara motor la jumatea drumului. Singurele rugaminti sunt sa fie cat de cat punctuali (maxim juma' de ora intarziere anuntata) si sa nu faca faze pe drum (oprit din ora in ora, mers pe-o roata, trecut ca vijelia de sa-mi stea inima in loc etc). Doritori? Va multumesc anticipat pentru raspuns PS: Stau o saptamana pe acolo, in caz ca se potrivesc orarele noastre, poate ne intoarcem tot impreuna. PPS: Chiar daca nu mergeti, sariti cu sfaturi, in caz ca stiti zona.
  12. Oameni buni, dupa cum stiti, noi ardelenii suntem mai domoli din fire, asa ca m-am apucat sa butonez cate ceva despre ultima mea tura externa dupa mintenas anul. Cum Africa inca e la stadiul de reverie, am decis sa incercam un “teaser” in Capul Matapan, loc aflat usor mai la sud decat Tunis sau Alger. Planificata initial ca o tura de doua saptamani, din lipsa de personal disponibil pentru aceasta perioada, am fost nevoiti sa o scurtam la o singura saptamana. Am pastrat in schimb traseul aproape in integralitate ca sa ne saturam de calarit pentru tot anul. Vreo 4300 de kilometri au iesit la final. Dar hai sa aruncam zarurile. Ziua 1 (Mai exact ziua 0.5 ca n-o fost intreaga). Dupa o sedinta de poveste, in care ne este inseminata viziunea asupra dezvoltarii firmei cu toate combinatiile si variabilele posibile, de nu mai dadea Creatorul sa se termine odata, decid ca e momentul sa imi pun in practica propria viziune asupra dezvoltarii personale. Asa ca ma ridic cu eleganta unui danddy si o sterg motivand o intalnire ce nu suporta amanare. Si nu mint. Intalnirea cu Transalpul de aproape 700 pe nume Thor, noul meu camarad de aventura, nu mai poate fi contramandata nici o clipa. Ma asteapta incarcat de aseara, gata sa ii bag cheia in gura si sa ne caram catre sudul Balcanilor. Vreme de pierdut nu-i, ca drumul de la Cluj la Baile Herculane e lung si deja e trecut cu trei ceasuri peste vremea amiezii. Ma-sa de sedinta ! Dupa ce imi incredintez feciorii si sotia de bunele mele maniere in trafic, o iau incetisor (ca prin Cluj nici nu se poate altfel), catre Turda, unde jonctionez cu nanasu’ Florin, unicul meu tovaras din aceasta calatorie. Omul asta ii un tip tras cu ata. Ne leaga o prietenie de jumatate de viata si numai gandul ca om face o fecioreasca, taman ca in liceu, ma face sa chiui ca Sofia Vicoveanca. Le dam vartos in cobza motoarelor si ajungem in locul unde isi bagau romanii inca de pe vremea lui Traian coada in apa, tocmai cand prinde a se insera. Purcedem rapid la somn ca de maine incep zile lungi ca in Dakar. Ziua 2. Am mai scris eu pe undeva ca nimic nu se compara cu rasaritul pe motor. Drumul serpuit prin Cazanele Dunarii in bataia primelor raze de soare te provoaca sa mergi fara oprire. Si totusi o prima oprire facem, pe malul sarbesc al Dunarii, unde sorbim o oala de cafei, tocmai cum se facea odinioara pe insula scufundata Ada-Kaleh. Sedusi de calitatea asfaltului proaspat petecit de pe Valea Timocului, mancam kilometru dupa kilometru, trecand hotar dupa hotar, pana cand ne trezim in Ellada. Gasim cazare in Paralia la un pret de mi-e jena sa mai negociez.Saltam viteii pe terasa, o luam agale catre mare, mangaind pe spate un Mythos. Cum Mythos e prieten cu Amstel, iar asta e var din frate cu Tzipuro si cumnat cu Metaxa, terminam seara ravasiti si cu sperantele pierdute de a mai prinde rasaritul pe motor. Mult nu mai aveam si il prindeam pe plaja, ca pe la vreo 4 a.m. am tras catre vizuina. Ziua 3. Dupa o dimineata in care am exersat nitel arta negocierii in romana prin magazinele din Paralia, asa, ca sa ne mai treaca durerea de cap si uratul de casa, pornim iarasi la drum. Intentionam dupa Platamon sa parasim autostrada si inconjurand Muntele Ossa, sa iesim in Volos folosind doar sosele regionale. Genul asta de calatorie asa mai la plezneala e fara indoiala extrem de placut, daca ai toata ziua la dispozitie sa te intorci cand ai ratacit drumul. Am avut ocazia sa vedem cum arata o parte din Grecia, linistita si necotropita de turismul de masa. Savuram din plin soseaua sinuoasa dintre Ossa si Pelion, loc in care imi cade capacul de la una din cutiile laterale. Resemnat deja cu pierderea ei, decidem sa ne intoarcem o bucata de drum. Minune divina, o gasim dupa vreo 7-8 km latita in mijlocul soselei cu un slap calare pe dansa. Am avut sansa ca mi-a cazut pe o portiune de sosea unde masinile trec la fel de des ca tovarasul Ion Iliescu pe la biserica. Din aproape in aproape, pe tot felul de drumuri laturalnice, ne apropiem de Volos. Iesim undeva chiar deasupra orasului iar in fata noastra de deschide o panorama dementiala. Cu o istorie multi-milenara, Volos e locul de unde a pornit Jason cu argonautii lui catre Colchida in cautarea Lanii de Aur. Habar nu am ce stia sa faca lana repectiva, dar orasul si imprejurimile sunt de 24 de carate. Coboram in oras si il traversam doar pentru a urca din nou pe pantele imposibile ale Muntelui Pelion catre Portaria. In cativa km ajungem de la nivelul marii la peste 1000 metri altitudine iar temperatura scade cu vreo 15 grade. Ne pravalim ca din pod de partea cealalta a muntelui pentru a ne petrece noaptea in campingul Papa Nero din cochetul satuc pescaresc Agios Ioanis.
  13. Are cineva drum in perioada 21 - 25 August spre insula Thasos?!? Intentionez sa plec in dimineata zilei de 22 . 08 in jur de ora 04.30 spre Potos si incerc prin acest topic sa identifific persoane care ar avea acelasi "cap compas" Va salut!
  14. Iaca am reusit si eu o un concediu pe 2 roti! Nu stiu daca ma voi mai mobiliza curand,datorita durerilor de posterior suferite pe drumul nesfarsit pana la destinatie. Dar am zis nah,daca nici acum cand am pe mana o motoreta touring dotata cu genti nu fac asa ceva nici nu o sa mai ajung sa merg cu motoretele mele sport. Motoreta este o Honda CBR 1100XX, model 98, cu vreo 52,000km de la ultima resetare, genti si suport Givi foarte bun, sa custom facuta in Franta, cauciucuri Pilot Road 2 care nu stim daca se vor mai toci vreodata, au cel putin 10,000km si inca se tin bine, doar ca s-au invechit. Motoreta nici n-a tusit pana acolo si inapoi,ce sa mai zic de probleme. Eu si asa nu am scule si nu ma pricep,deci a se strica nu era o optiune! Sarti, oraselul ales, este pe coasta de est a peninsulei Sithonia, foarte populat in perioada asta, cu taverne superbe pe malul marii, o plaja lunga cu nisip si intrare in apa cam ca la Neptun, intai o mica groapa si apoi iar apa pana la genunchi. Apa e schimbatoare, cand limpede, cand ca la Marea Neagra, chiar cu valuri mari in unele zile. Fiind pe partea de est este cu fata la muntele Athos, care este vizibil mai mult sau mai putin in functie de vizibilitatea zilei. Am plecat fara rezervare, in 20 de minute am gasit acolo cazare pentru 4 zile, apoi am mai cautat si am gasit o cazare mult mai buna pentru inca 3 zile. Cazarea in perioada asta 45E/noapte camera cu aer conditionat, chicineta,frigider,balcon,etc. Cazari foarte variate la aceiasi bani, poti sa ai noroc de ceva foarte bun sau ceva indoielnic. Am luat motoreta in concediu special pentru a ma plimba pe peninsula si a cauta plajele cele mai exotice pe acolo, dealtfel si principala atractie. Incepem cu Orange Beach, sau pe greceste Portokali si MegaPortokali: Tot Orange Beach
  15. Dacă e Mai, dacă e sâmbătă, dacă e KTM, normal că e Grecia. A dat D-zeu si am ajuns intreg,teafar si nevatamat in Sarti. Acu stau si ma chinui pe un balcon in fata muntelui Athos,inghetat de o briza ce vine dinspre mare, si ma gandesc la voi fericitii ce ati ramas acasa unde e cald si bine. Adevarul e ca am dormit cu patura noapte trecuta, in sunetul valurilor ce se spargeau la 30 de metri de mine. Mai bine nu cred ca se poate. E prima data cand stau si eu boier bibescu, cu fata spre mare nu-mi vine sa cred ca e atat de albastra. E frig pentru zona asta, dar perfect pentru mine dupa 12 ore si 1000 de km. Bucuresti - Sarti,calare pe o bestie portocalie,batut de un vant turbat ca steagul de pe Palatul Parlamentului. Ce naiba o fi fost nu stiu, dar 400 de km incontinuu mi-a batut vantul in fata. De la Svilengrad spre Alexandroupoli si apoi kavala intra vantul pe unde vroia si iesea la fel. Iesit-am destul de tarziu din tara, pe la 10.30 sunam pe ai mei sa stie ca am trecut Dunarea, si nu se stie cand o sa ies din Bulgaria,macar sa restranga aria cautarilor in caz ca nu mai dau nici un semn de viata. Aveam in fata 300 de km de Eterna si Fascinanta Bulgarie. Drumul bun, chiar plictisitor, fara nici o emotie sau adrenalina din partea vreunui politist boschetar (politist boschetar = def. DEX MOTO, angajat al politiei bulgare ce sta la panda in boschet dotat cu un aparat radar medieval) Am trezit gainile si magarii bulgarilor cu evacuarile Akrapovic cale de 200 de km, pana la Nova Zagora fara absolut nici o problema, uitand sa veghez asupra vitezometrului. 120-130 km/h nici eu nu stiu cum de scapam armasarii din hamuri si ma trezeam zburand ca racheta prin sate uitate de civilizatie. Am impresia ca toti politistii erau la cursuri de instruire intrucat sa apropie sezonul turistic, si trebuiau pusi la curent cu ultimele noutati si instruiti cum sa ceara spaga in 10 limbi straine. Si bineintelesc unde sa o ascunda in cotloanele uniformelor. E..de la Nova Zagora s-a schimbat treaba, naiba m-a pus sa ma uit pe ultima achizitie a mea, un Garmin Zumo 210, montat in faţă, pe bord, aidoma exploratorilor africani. Acu dacă pe motocicletă scrie Dakar, înseamnă că is a must să ai un GPS pus acolo care să-ţi încurce drumul. Că de fapt asta a şi făcut. Naiba ştie cum am ajuns pe nişte coclauri pe unde roată de căruţă trasă de măgari nu a ajuns. Ce asfalt, poate în altă eră va fi acolo. Am tras o endureală de nu se poate. Acu am văzut şi eu ce poate capra asta. Gropi praf, chetre, nimic nu-i stătea în cale, şi nu se simţea nimic. Meşteră corabia, falnic cârmaciul (mă laud şi eu un pic) Drumul îngust, buruieni crescute lângă margine, şerpi ce traversau nestingheriţi şoseaua, vulpi fugărind naiba ştie ce vieţuitoare, Doamne..pardon..Garminule..unde naiba m-ai trimis? Să-mi fie învăţătură de minte. Doar mi-am zis că trebuie să verific hărţile GPS-ului, nu să le şi urmez. Harta e sfântă, acu dacă mă întrebi habar nu am pe unde am fost. Dă-o doamne iartă-mă,doar e Bulgaria, nu Burkina Faso. Sau cine ştie, imaginea de dinainte de Svilengrad cu o gaşcă de negri chiar mi-a rămas în minte. E un sat la 5 km de Svilengrad unde am dat peste o adunătură de negri traversând şoseaua. Inutil să vă spun ce faţă am făcut. Parcă m-a teleportat cineva direct în Africa. Mai trebuia un leu să treacă agale drumul şi era totul în regulă.
×
×
  • Create New...