Avans centrifugal

[Dl_Doctor]

Vreau sa imi pun avans centrifugal pe ij. Modelul e intr-un piston, (ij 56, sau ij festival). Daca are cineva sau stie cineva care are, sa imi dati de veste!

[binox]

Deocamdata n-am dar vreau sa-mi fac un simulator electronic de avans centrifugal cu microcontroler. Prima parte am facut-o: am inlocuit platina cu un ruptor electronic comandat de o poarta optica => aprindere electronica fara platina care merge bine. De partea de avans comandat in functie de turatie nu m-am ocupat inca din lipsa de timp (trebuie sa-mi fac intai proiectul de diploma)

[Manuel]

Deocamdata n-am dar vreau sa-mi fac un simulator electronic de avans centrifugal cu microcontroler. Prima parte am facut-o: am inlocuit platina cu un ruptor electronic comandat de o poarta optica => aprindere electronica fara platina care merge bine. De partea de avans comandat in functie de turatie nu m-am ocupat inca din lipsa de timp (trebuie sa-mi fac intai proiectul de diploma)

buna treaba!!

io la a mea am un cdi cu senzor Hall (senzoru in locu platinii..pt cine nu se prea pricepe...k cel din poza)si mere de zici k nu e adevarat...a scazut mult consumu si randamentul mot a crescut simtitor.

asa k dak vrei sa-ti imbunatatzesti randamentul motorului...adica:sa-ti porneask imediat in orice conditii(de obicei meteo) ,sa mearga rotund kiar lsi la f mici turatii in sarcina,sa se ridice mai iute in ture si mai "sus",etc,etc...numai montindui o astfel de"ignition"ai scapat de reglaje ale platinii kre dak nu o stringi bine sau dak nu o lipesti(surubele alea de sustinere) cu ceva se deregleaza si dupa 10Km...asa cu asta uiti k are aprindere motoru .

d-aia japanurile merg bine..k dak iai trage o platina la una d-aia sa vezi k tot basit k o ruseask mere si tot la fel de repede se strik si se uzeaza...datorita ............PLATINIII,micilor detonari nesesizabile cu urekea k asa e lasat de la d-zeu sa mearga platina cit te-ai kinui sa o slefuiesti,tragi la pisla sau alte trucuri mosnegesti

probleme nu am avut cu platina da am facut diferenta cind am pus cdi pa motor si de atunci am jurat k nu mai pupa el platina...uufff...intr-un cuvint puneti orice tip de aprindere el numai scapa de batrina doamna platina

[Vizitator dorutrucker]

Tema a mai fost deschisa cu ceva timp in urma, eu ma gandesc ca ar fi bine sa te uitzi un pic pe acolo Avans centrifugal la ij

Editat Martie 25, 2005 de dorutrucker

[Dl_Doctor]

Sau daca stiti cum as putea sa reglez... mai babeste avasul sa imi mearga bine. Ca nu sunt multumit! NU am comparator... si nici nu prea pot sa il folosesc, ca bujia e oblica doar!

[ZIDU']

Sau daca stiti cum as putea sa reglez... mai babeste avasul sa imi mearga bine. Ca nu sunt multumit! NU am comparator... si nici nu prea pot sa il folosesc, ca bujia e oblica doar!

cu o surubelnita in capul pistonului si o cheie pe surubul ala de la cama. La platina imi iesea bine au, dar la aprinderea care o am acum mai tre sa studiez ca nu sunt foarte multumit de ce fac.

[ubord]

Deocamdata n-am dar vreau sa-mi fac un simulator electronic de avans centrifugal cu microcontroler. Prima parte am facut-o: am inlocuit platina cu un ruptor electronic comandat de o poarta optica => aprindere electronica fara platina care merge bine. De partea de avans comandat in functie de turatie nu m-am ocupat inca din lipsa de timp (trebuie sa-mi fac intai proiectul de diploma)

Aveti dreptate in privinta a prinderii electronice.Am fost obligat si eu sa montez asa ceva pe niprul meu .

Cama de la a prindere nu era simetrica si nu reuseam sa reglez avansul static la fel pentru ambii cilindrii.Greu m-am prin care-i buba.Pentru o anumita distanta la platina si intr-o anumita pozitie a ansamblului de la a prindere reuseam sa le pun la fel , dar dinamic, verificat cu stroboscopul era un dezastru care varia in ambele sensuri diferit pentru cei doi ciluindrii.

Asa ca, am montat doi senzori Hall recuperati din niste unităţi de flopy (care acum fac si distributia stînga-dreapta, Niprul neavînd asa ceva )si o aprindere manufacturata (un invertor cu TL 494 care spre surprinderea mea consuma si foarte putin; în jur de 650mA în regim de 120Hz), si acuma merge motorul ca o masina de cusut.Diferenta este imensa.

Nu stiu cît va fi de fiabila treaba datorită vibratiilor.

Am păstrat avansul centrifugal existent care nu functioneaza liniar deloc, mai degraba ceva de genul totul sau nimic in jur de 3000 de ture.

Alternativa a fost o aplicatie cu un microcontroler(16F84) pe care am dezvoltat-o în acest scop, si care merge foarte frumos, dar se comporta slab in regim dinamic.Adica în regimuri de acceleratie unghiulara rapida răspunsul este întîrziat.La stabilizarea turatiei avansul se fixeaza pe valoarea corespunzatoare, dar la variatii rapide este puturos.Asa ca am lăsat-o balta.M-am gîndit la un algoritm de predicţie în functie de achizitiiie anterioare dar aici matematica pe care am spălat-o cu multă bere vreo 15 ani , nu a mai făcut faţă .Problema este ca la acceleratii unghiulare turatia masurata este una medie , care poate sa difere destul de mult de turatia instantanee din momentul aprinderii si aici m-am blocat.

Dacă este cineva mai tînăr âŚ., cu sinapse mai bogate... eu sar cu berile!

Editat Martie 29, 2005 de drobu

[ubord]

de-adevăratele sar cu berile!

Editat Martie 29, 2005 de drobu

[Manuel]

ce sa zic ..si eu mi-am batut kpu da putin cu avansu el datot cu al lui am ramas ca merge surprinzator de bine..inainte l-am bibilit oleak ..cre k de aia

..apropo de ce ai pus cu doi senzori si nu ai facut cu unu singur?nu ai avut bobina cu doua iesiri?adictelea era mai simplu cu unu...io asa am

[ubord]

ce sa zic ..si eu mi-am batut kpu da putin cu avansu el datot cu al lui am ramas ca merge surprinzator de bine..inainte l-am bibilit oleak ..cre k de aia

..apropo  de ce ai pus cu doi senzori si nu ai facut cu unu singur?nu ai avut bobina cu doua iesiri?adictelea era mai simplu cu unu...io asa am

da! nu am bobina originala.Nici nu am vazut vreo data cum arata.Asa că am folosit două bobine de Dacia înghesuite sub rezervor.

iar referitor la avansul lui centrifugal, o alta surpriza a fost că reglînd puctul static de aprindere la 10 grade(am a vut grije sa marchez pe volantă) cu contragreutătile deschise la maxim, punctul de aprindere fugea undeva pe la 55 de grade.Să fi auzit cum făcea tractorul!de parcă vroia să-şi ia zborul!

[Manuel]

nici nu vrei sa vezi cum arata o bobina originala!!!!!!mai ales ce scinteie da...tesperii cit de proasta e!!

gasesti pe la dezmembrari auto ce fel de bob vrai cu o iesire ,cu doua

si ce marime vrai sau care iti place tie la aspect.

si pentru CDI si pt aprindere clasik.(difera rezistentza..alea pt CDI au rez mai mik si nu poti sa le folosesti la aprindere clasik k se topeste in schimb bob pt aprindere clasik mere pe CDI dar da o scinteia slaba...da mere dak nu ai cu ce)

[Manuel]

a ...si apropo de reglaj

niciodata nu am reglato static!

numai in mers...sarcina,unde a mers cel mai bine...perfect... apoi i-am dat semne pe platou si carter si aia e.

mi-am facut si io o data un senzor dintr-o pesa romineask(betaM 230)DA CIND SE INCALZEA MOTORU MAI TARE(LA DRUM LUNG)BASHEA(rateuri) SI APOI SE OPREA.

mergeam fara capacu ala de aluminiu de peste aprindere k sa bata vintu-n el sa aiba racire! Mi-am luat senzor orig pt aprindere si am scapat de probleme k park mi se parea k nici nu mergea...dadea scinteie constant(nu intrerupea)intelegi tu...

[binox]

Alternativa a fost o aplicatie cu un microcontroler(16F84) pe care am dezvoltat-o în acest scop, si care merge foarte frumos, dar se comporta slab in regim dinamic.Adica în regimuri de acceleratie unghiulara rapida răspunsul este întîrziat.La stabilizarea turatiei avansul se fixeaza pe valoarea corespunzatoare, dar la variatii rapide este puturos.Asa ca am lăsat-o balta.

A fost un link aici pe forum la o schema de aprindere pt yamaha xt parca. Scopul circuitului era sa inlocuiasca blocul de aprindere original care din cate am inteles se defecta des. Avansul variabil era realizat tot cu 16f84 si tipul zicea ca merge f.bine; in soft avansul era extras dintr-un tabel cu 100 de valori in functie de turatie; Daca nu faci cu tabel ci cu calcul e mai greu pt ca dureaza mult mai mult sa faci niste calcule cu putinele instructiuni pe care le are picul . Tinand cont de frecventele foarte mici la care lucreaza aprinderea in comparatie cu cele ale picului nu ar trebui sa apara probleme de viteza de reactie a picului.

[Vizitator dorutrucker]

gasesti pe la dezmembrari auto ce fel de bob vrai cu o iesire ,cu doua

si ce marime vrai sau care iti place tie la aspect.

 

Potzi sa fi mai explicit , alerg de mult dupa o bobina cu doua iesiri de altfel a fost postata una acolo unde am indicat eu mai devreme, candva

[Dl_Doctor]

Doru, tu pe ce motor vrei sa pui bobina dubla?

[moshulik]

Drobu-le, pune si tu aici pe site sau undeva tot know-how-ul de lucru cu pic-ul. Cum ai facut programatorul, utilitarul pentru compilat codul-masina, descarcarea in pic, schema de lucru a pic-ului. Am si eu o gramada de idei de utilizare pentru microcontrolere, dar din documentatziile vaste de pe net inca nu mi-am facut o imagine clara pas cu pas despre toata tehnologia. Si vad ca a mai scris cineva pe aici - in general in aplicatziile de timp real cu microcontrolere (chiar si calculatoarele de injectzie de pe masini) se merge pe principiul "hartzilor multi-indexate" mai degraba decat pe calcule efectuate in timp real. Eventualele ajustari se fac fie in timp secundar (se ajusteaza valorile din "hartzi", fie se comuta pe alta harta). Harta este o tabela (array) cu multe dimensiuni, cate o dimensiune corespunzatoare pentru fiecare senzor. Asta in principiu, pentru evitarea calculelor. Practic, la injectzie de exemplu, senzorul de sincronizare a pozitziei motorului declanseaza procesul de "deschidere injectoare". Adica turatzia joaca rol de trigger, iar valoarea din tabela e luata in functzie de ceilaltzi senzori (temperatura (cel mai important), mass air-flow, sonda landa etc... finetzuri....).

 

Deci - in cazul proiectarii unui CDI cu avans variabil eu as merge pe ideea asta - senzorul declanseaza "numaratorul", iar numaratorul numara "in gol" o valoare dintr-un tabel, calculata anterior. Intrarea in tabel se face cu o valoare determinata in timp real de turatzie (distantza de timp intre doua semnale consecutive de la senzori). Pentru simplitate, cred ca mergi oricum deja pe principiul "doi cilindri - o scanteie", adica nu faci distinctzie intre un senzor si altul si preferi sa dai o "scanteie aiurea", in evacuare - castigi "rezolutzie" la citirea turatziei in felul asta. La tine tabela are doar o dimensiune - indexul este turatzia, iesirea este avansul.

 

In loc de bere, lumineaza-ne si pe noi cu docomentatzie despre pic 16f84, ca am vazut ca se gaseste de cumparat la conex, pe maica domnului.

[mihaip]

E plin internetu de documentatie de PIC-uri. Si de scheme de programatoare pentru pic.

Si eu sint de parere ca harta timing e de baza. Programul e simplu si in plus poti sa faci harti separate pentru atunci cind turatia e in crestere, fata de in descrestere. Ulterior poti sa adaugi ca dimensiune la harta si pozitia acceleratiei (inchis, deschis la jumatate, deschis la maxim .. alte valori intermediare).

Nu stiu daca pic 16f84 are, exista microcontrolere cu convertoare analog-digitale incluse.

 

Pe linga pic-uri mai sint foarte populare si microcontrolerele celor de la Analog Devices , care se cheama cu ADSP-xxxx.

[Manuel]

Potzi sa fi mai explicit , alerg de mult dupa o bobina cu doua iesiri de altfel a fost postata una acolo unde am indicat eu mai devreme, candva

dute la dezmembrari,cu cashu in buzunar,, fii nesimtzit si rascoleste in gramada cu bobini,aprinderi el...

k dak te duci si numa intrebi nu au..".nu exista domle asa ceva " ...k de obicei la vinzare sunt pusi neste papleci nici nu stiu cum ii keama. mulre modele de masini folosesc bob dbla...nu stau acu sa le-nsir...k fuck reclama...he he

[Dl_Doctor]

Mai, vezi sa NU iti iei bobina dubla cum sunt la motoarele in 4 timpi. Tie parca iti trebuie pt jupiter, nu? Ca astea pt motoare dau scanteie pe amandoua fisele de bujii si o sa scanteie si cand e pistonul sus, si cand e jos si iti face admisia si atunci nu e bine ca iti arede benzina atunci! Bobinele astea duble au doar o camanda... adica un fir vine la + si alalaltul la platine. Daca vrei sa iti pui ceva bobina dubla, vezi sa fie ... nu stiu cum sa zic... chiar dubla. Adica sa poti sa ii dai scantei separate la fiecare din fise.

Dar problema e alta de fapt! eu ce fac cu avansul?

Sa vezica exista si bobine mai mici... ca dimensiune. Alea de jupiter sun destulo de micute. Numa bine!

[Manuel]

Mai, vezi sa NU iti iei bobina dubla cum sunt la motoarele in 4 timpi. Tie parca iti trebuie pt jupiter, nu? Ca astea pt motoare dau scanteie pe amandoua fisele de bujii si o sa scanteie si cand e pistonul sus, si cand e jos si iti face admisia si atunci nu e bine ca iti arede benzina atunci! Bobinele astea duble au doar o camanda... adica un fir vine la + si alalaltul la platine. Daca vrei sa iti pui ceva bobina dubla, vezi sa fie ... nu stiu cum sa zic... chiar dubla. Adica sa poti sa ii dai scantei separate la fiecare din fise.

Dar problema e alta de fapt! eu ce fac cu avansul?

Sa vezica exista si bobine mai mici... ca dimensiune. Alea de jupiter sun destulo de micute. Numa bine!

nu degeaba esti Dl Doctor!!

io am omis sa-i zic asta cu toate k m-am gindit.....cu toate k intro rev ruseask am vazut pe jawa pus un cdi cu bob dubla..deci ii dadea scinteie si la PMI si la PMS.

Acu nu stiu cit de bine mergea k nu stiu rusa...

[ubord]

Drobu-le, pune si tu aici pe site sau undeva tot know-how-ul de lucru cu pic-ul. Cum ai facut programatorul, utilitarul pentru compilat codul-masina, descarcarea in pic, schema de lucru a pic-ului. Am si eu o gramada de idei de utilizare pentru microcontrolere, dar din documentatziile vaste de pe net inca nu mi-am facut o imagine clara pas cu pas despre toata tehnologia. Si vad ca a mai scris cineva pe aici - in general in aplicatziile de timp real cu microcontrolere (chiar si calculatoarele de injectzie de pe masini) se merge pe principiul "hartzilor multi-indexate" mai degraba decat pe calcule efectuate in timp real. Eventualele ajustari se fac fie in timp secundar (se ajusteaza valorile din "hartzi", fie se comuta pe alta harta). Harta este o tabela (array) cu multe dimensiuni, cate o dimensiune corespunzatoare pentru fiecare senzor.  Asta in principiu, pentru evitarea calculelor. Practic, la injectzie de exemplu, senzorul de sincronizare a pozitziei motorului declanseaza procesul de "deschidere injectoare". Adica turatzia joaca rol de trigger, iar valoarea din tabela e luata in functzie de ceilaltzi senzori (temperatura (cel mai important), mass air-flow, sonda landa etc... finetzuri....).

 

Deci - in cazul proiectarii unui CDI cu avans variabil eu as merge pe ideea asta - senzorul declanseaza "numaratorul", iar numaratorul numara "in gol" o valoare dintr-un tabel, calculata anterior. Intrarea in tabel se face cu o valoare determinata in timp real de turatzie (distantza de timp intre doua semnale consecutive de la senzori). Pentru simplitate, cred ca mergi oricum deja pe principiul "doi cilindri - o scanteie", adica nu faci distinctzie intre un senzor si altul si preferi sa dai o "scanteie aiurea", in evacuare - castigi "rezolutzie" la citirea turatziei in felul asta. La tine tabela are doar o dimensiune - indexul este turatzia, iesirea este avansul.

 

In loc de bere, lumineaza-ne si pe noi cu docomentatzie despre pic 16f84, ca am vazut ca se gaseste de cumparat la conex, pe maica domnului.

Am să asez totul intr-o forma coerenta si le pun in pagina.

[ubord]

Drobu-le, pune si tu aici pe site sau undeva tot know-how-ul de lucru cu pic-ul. Cum ai facut programatorul, utilitarul pentru compilat codul-masina, descarcarea in pic, schema de lucru a pic-ului. Am si eu o gramada de idei de utilizare pentru microcontrolere, dar din documentatziile vaste de pe net inca nu mi-am facut o imagine clara pas cu pas despre toata tehnologia. Si vad ca a mai scris cineva pe aici - in general in aplicatziile de timp real cu microcontrolere (chiar si calculatoarele de injectzie de pe masini) se merge pe principiul "hartzilor multi-indexate" mai degraba decat pe calcule efectuate in timp real. Eventualele ajustari se fac fie in timp secundar (se ajusteaza valorile din "hartzi", fie se comuta pe alta harta). Harta este o tabela (array) cu multe dimensiuni, cate o dimensiune corespunzatoare pentru fiecare senzor.  Asta in principiu, pentru evitarea calculelor. Practic, la injectzie de exemplu, senzorul de sincronizare a pozitziei motorului declanseaza procesul de "deschidere injectoare". Adica turatzia joaca rol de trigger, iar valoarea din tabela e luata in functzie de ceilaltzi senzori (temperatura (cel mai important), mass air-flow, sonda landa etc... finetzuri....).

 

Deci - in cazul proiectarii unui CDI cu avans variabil eu as merge pe ideea asta - senzorul declanseaza "numaratorul", iar numaratorul numara "in gol" o valoare dintr-un tabel, calculata anterior. Intrarea in tabel se face cu o valoare determinata in timp real de turatzie (distantza de timp intre doua semnale consecutive de la senzori). Pentru simplitate, cred ca mergi oricum deja pe principiul "doi cilindri - o scanteie", adica nu faci distinctzie intre un senzor si altul si preferi sa dai o "scanteie aiurea", in evacuare - castigi "rezolutzie" la citirea turatziei in felul asta. La tine tabela are doar o dimensiune - indexul este turatzia, iesirea este avansul.

 

In loc de bere, lumineaza-ne si pe noi cu docomentatzie despre pic 16f84, ca am vazut ca se gaseste de cumparat la conex, pe maica domnului.

Am o singura variabila, turatia , asa ca nu am folosit un tabel.Turatia oricum trebuie masurata, iar delay-ul la iesire la fel trebuie facut in timp real.Pentru mai multe variabile si o functie de transfer neliniara complicata cred ca tabelul este singura solutie.

Problema am vazut-o in felul urmator: doi senzori la 90grade(sau la alt unghi ), pe sectorul de 270 se face achizitia de turatie(un numarator initializat de un flag setat de o intrerupere Int1) pe sectorul de 90 la aparitia Int2 se face scalarea valorii masurate(pentru a se pastra proportionalitatea, si corespondenta turatie-delay aprindere), si apoi se porneste un alt contor initializat cu valoarea calculata , care decrementat va da impulsul la iesire cu o intirziere variabial fata de momentul Int2.

Am ales un esantion la achizitie pentru a avea o rezolutie de 1 grad la 6000 de ture .La âevacuareâ esantionul este de trei ori mai mic (proportionalitate data de dispunerea senzorilor, si pentru a evita alte complicatii de scalare).

Am ales acesta solutie pentru a nu trebui sa fac impartiri si inmultiri in binar , care ar necesita foarte mult scărpinat(în vîrful capului).Doar adunari si scăderi, care si asa trebuie testate pentru depasiri sau schimbare de semn.

Problema ar putea fi faptul ca masurarea turatiei se face pe sectorul de 270, si la acceleratii unghiulare mari se masoara de fapt o turatie medie care poate fi binisor diferita de cea de la finalul perioadei de masurare.Si de aici comportarea dinamica slaba.un timp de achizitie mai scurt si mai apropiat de momentul âevacuariiâ s-ar putea sa rezolve problema (sau un algoritm de predictie, dar cine mai poate sa se scarpine cu asa cevaâŚ.?)

[ubord]

a ...si apropo de reglaj

niciodata nu am reglato static!

numai in mers...sarcina,unde a mers cel mai bine...perfect... apoi i-am dat semne pe platou si carter si aia e.

mi-am facut si io o data un senzor dintr-o pesa romineask(betaM 230)DA CIND SE INCALZEA MOTORU MAI TARE(LA DRUM LUNG)BASHEA(rateuri) SI APOI SE OPREA.

mergeam fara capacu ala de aluminiu de peste aprindere k sa bata vintu-n el sa aiba racire!  Mi-am luat senzor orig pt aprindere si am scapat de probleme k park mi se parea k nici nu mergea...dadea scinteie constant(nu intrerupea)intelegi tu...

Multumesc pentru observatia legata de comportatea cu temperatura a senzorilor.Am sa urmaresc fenomenul( încă, neapucînd să-l încing deadevăratelea).

Si daca ar fi probleme , unde as putea gasi acei senzori CDI?

[ZIDU']

(sau un algoritm de predictie, dar cine mai poate sa se scarpine cu asa cevaâŚ.?)

Tapelul precalculat se comporta ca un algoritm de predictie. 100 de paliere pentru avans inseamna destul pentru plaja de turatie de care vorbim. In plus e mult mai usor sa experimentezi cu mai multe curbe de avans (in loc sa schimbi algoritmul de calcul al microcontrolerului schimbi doar pe cel din excel care iti genereaza curba, sau, daca nu reusesti prin formula matematica, poti pune in tabel valori arbitrare - de exemplu daca vrei un avans atipic la o anumita turatie )

[Manuel]

Multumesc pentru observatia legata de comportatea cu temperatura a senzorilor.Am sa urmaresc fenomenul( încă, neapucînd să-l încing deadevăratelea).

Si daca ar fi probleme , unde as putea gasi acei senzori CDI?

la rusi.sigur tre sa fie prin orasul tau o piata in care rusii vind de toate.

interesazate cine pleak cind pleaca si dai sati aduk un " DACIC" ...IN LIMBA LOR SENZOR,SONDA,CITITOR.de la aprindere el de Lada.

Ein jur de 150 -180.000 lei romanesti.noroc

uite si cum tre sa arate.....