Magic4Ce Postat Ianuarie 21, 2009 Autor Share Postat Ianuarie 21, 2009 felictari pentru copilut, sa creasca si sa se nasca sanatos. daca in 19.01.2009 http://www.mediafax.ro/life-inedit/luni-19...ml?4728;3770183 ai reusit sa fii fericit, nu mai are ce sa te afecteze tot anul (scuze de off-topic) spor cu niprul. asta-i ... d-apai ce, noi suntem britanici ? multumesc Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dany_oldmoto Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 cei cu porii aceea mari pe pistonul din dreapta imagini? sau zgarieturi,ce sunt? vezi sa nu fie de la turnare pori,gauri!da cu pasla si pasta abraziva! pistoul ala a fost oxidat oleaca,stau de ceva vreme pe la rus prin fiare....celalalt a fost protejat de vaselina. greu de gasit pe cota o bombate,nu se mai fabrica demult asa ceva. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
boaska Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 oricum nu sunt bune pistoanele bombate la nipru trage ff greu cu ele ii mareste camera de ardere si ioc putere Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bach Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 (editat) din contra, cu pistoanele bombate micsorezi camera de arderea si cresti raportul de compresie astfel, deci motor comprimat, mai multa forta Editat Ianuarie 21, 2009 de bach Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Magic4Ce Postat Ianuarie 21, 2009 Autor Share Postat Ianuarie 21, 2009 din contra, cu pistoanele bombate micsorezi camera de arderea si cresti raportul de compresie astfel, deci motor comprimat, mai multa forta iexact ma tem acum sa nu cumva sa loveasca supapele in piston. vedem la proba. normal nu ar trebui sa loveasca dar... andreea marin e minciuna pe langa fenomenul "surprize stupide cu nipra" Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dany_oldmoto Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 iexact ma tem acum sa nu cumva sa loveasca supapele in piston. vedem la proba. normal nu ar trebui sa loveasca dar... andreea marin e minciuna pe langa fenomenul "surprize stupide cu nipra" stai linistit...ca nu esti singurul cu pistoane bombate nu are cum sa loveasca in supape ca e distanta suficienta. cind au plecat mt-urile la inceput din fabrica toate aveau pistoane bombate daca era vorba de un simson mai ziceam si eu atunci era posibil sa bata. bate doar in cazul in care un idiot a facut scaunele la supape si multe cacaturi prin chiuloasa puse aiurea,am patit eu la un simson ceva de genul supape,piston (toate la gramada prin cilindru) Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Jorj Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 Salut. Andrei, inainte de a monta pistoanele pune-le intr-o oala cu ulei de motor curat (fara pretentii, M40- M30) si fierbe-le pe aragaz cel putin jumatate de zi. Nu comentez calitatea lor, dar sa nu uitam ca si la rusi, ucraineni, basarabeni s-au unde sint facute a "suflat" acelasi vint de libertate prost inteleasa, ca si la noi de altfel, in care se practica "lasa bai ca merge si asa". O turnare normala a pistonului se face SUB PRESIUNE. Multe societati care produc pistoane nu dispun de aceasta instalatie si atunci folosesc metoda PRIN PROPRIA PRESIUNE a materialului turnat s-au mai bine zis ARTIZANAL. Intre cele doua metode de turnare ( sub presiune - artizanal) apare o DIFERENTA DE DENSITATE in materialul din piesa turnata. Ori aceasta diferenta de densitate face ca dilatarile pistonului in timpul functionarii sa fie, i-mi permit sa spun, citeodata total aiurea. De regula dupa prelucrarea primara a pistonului acesta este supus unui tratament termic, dupa tratament, prelucrarea finala. Foarte multi "producatori" de pistoane nu fac nici acest tratament. Noi oameni de buna credinta vindem si cumparam aceste pistoane in ideea de aface ceva bun ptr. motor si ne trezim cu "surprize-surprize", cum a patit Serjuro s-au Rat Jawa. Circotasii vor spune < ei fiertul pistoanelor in ulei e frecatul minecii la maieu". Nu este chiar asa. Cineva, pe vremurile mult birfite si-a proiectat si manufacturat propriul motor de cart. De la A la Z. La inceput, nu reusea sa faca jumatate de cursa cu cartul, ori cala motorul, ori crapau pistonele si citeodata si altele pe linga ele. A incercat cu "fiertul pistoanelor". Dupa asta situatia s-a imbunatatit, termina cursele, si uneori chiar in pozitii fruntase. Deci prin fierberea in ulei a pistoanelor, ceva a intervenit, a imbunatatit situatia. Nu sint tare in chimie, poate cineva ne va da un raspuns in privinta "minunii". Personal consider ca fierberea pistoanelor nu face rau, din contra poate face bine, de aceea sint adeptul ei. Acum, fiecare face, procedeaza cum crede el ca e mai bine. Numai bine. Ce zici tu acolo este o metoda de calire a metalului care se foloseste de la inventarea uleiului de motor. Un procedeu mai putin pretentios era ca piesa ce trebuie calita sa fie inrosita la foc si racita prin scufundarea ei in ulei de motor. In acel moment atomii de carbon din ulei trec in compozitia metalului marind considerabil durabilitatea acestuia. La materiale la care aceasta calire brusca e riscanta (diferentele de temperatura bruste pot deasemenea sa genereze fisuri sau chiar craparea metalului), fiertul in ulei ore in sir pe aragaz e mai indicata, banuiesc. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
HondaSan Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 Apropos de fiertul pieselor de motor in ulei,pe vremuri fierbeam lantul de la motor in seu de oaie.Citeva ore bune.Nu stiu ce fenomen fizic se intimpla dar lantul raminea unsuros mult mai multa vreme si uzura era mai mica.Bunu. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cristi 57 Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 (editat) Simplu d-le bunu: praful se lipea de ulei, impreuna formand o pasta abraziva ce uza rapid lantul. Pe seu praful nu se prinde! La temperatura normala seul este solid, prin fierbera seului, se putea face ungerea lantului. Editat Ianuarie 21, 2009 de cristi 57 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Jorj Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 Simplu d-le bunu: praful se lipea de ulei, impreuna formand o pasta abraziva ce uza rapid lantul. Pe seu praful nu se prinde! La temperatura normala seul este solid, prin fierbera seului, se putea face ungerea lantului. Adevarat. Seul de oaie era spray-ul de lant al parintilor nostri. Chiar si literatura de specialitatea recomanda folsirea seului ca cea mai indicata metoda de ungere a lantului. Bag mana-n foc ca acel seu e mai bun decat multe din produsele de astazi. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
boaska Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 Adevarat. Seul de oaie era spray-ul de lant al parintilor nostri. Chiar si literatura de specialitatea recomanda folsirea seului ca cea mai indicata metoda de ungere a lantului. Bag mana-n foc ca acel seu e mai bun decat multe din produsele de astazi. hm si io care ma chinuiam sa vand vaselina eplf 1,2 si 3, pe baza de litiu, sapun, aluminiu, polimeri si antioxidanti,grafit, etc Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
CS 99 BIG Postat Ianuarie 21, 2009 Share Postat Ianuarie 21, 2009 Adevarat. Seul de oaie era spray-ul de lant al parintilor nostri. Chiar si literatura de specialitatea recomanda folsirea seului ca cea mai indicata metoda de ungere a lantului. Bag mana-n foc ca acel seu e mai bun decat multe din produsele de astazi. Inca mai am oala de fonta de pe vremea lu tata, cu 2 degete de seu in ea dar mai contine si FULGI DE GRAFIT, nu stiu daca este mai bine sau mai rau dar asa folosea batrinul ! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Jorj Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 hm si io care ma chinuiam sa vand vaselina eplf 1,2 si 3, pe baza de litiu, sapun, aluminiu, polimeri si antioxidanti,grafit, etc Seul are prin definitie capacitati antioxidante iar grafitul era inoculat impreuna cu el inainte de aplicarea pe lant. Sincer ma lasa rece toate componentele care le enumeri acolo - am vazut si sprayuri de lant cu teflon sau toate magariile dar care daca dadeau de un pic de praf se transforma lantul in piatra de polizor. In cazul meu, ungerea cu ulei de transmisie la fiecare 300 de km si spalatul lantului la 1000, au efect excelent. Cer scuze initiatorului topicului ca vb. de ungerea lantului pe un topic de Nipra si promit ca nu mai intervin. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Magic4Ce Postat Ianuarie 22, 2009 Autor Share Postat Ianuarie 22, 2009 Seul are prin definitie capacitati antioxidante iar grafitul era inoculat impreuna cu el inainte de aplicarea pe lant. Sincer ma lasa rece toate componentele care le enumeri acolo - am vazut si sprayuri de lant cu teflon sau toate magariile dar care daca dadeau de un pic de praf se transforma lantul in piatra de polizor. In cazul meu, ungerea cu ulei de transmisie la fiecare 300 de km si spalatul lantului la 1000, au efect excelent. Cer scuze initiatorului topicului ca vb. de ungerea lantului pe un topic de Nipra si promit ca nu mai intervin. stai linistit. orice off-topic cu cuprinstehnic este folositor, chiar si pt mine asa ca nu e nici o problema daca se mai scriu si alte "secrete" plec. ma duc sa fierb pistoanele si sa desfac motorul. poze diseara. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mishu_canishu Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 Ce zici tu acolo este o metoda de calire a metalului care se foloseste de la inventarea uleiului de motor. Un procedeu mai putin pretentios era ca piesa ce trebuie calita sa fie inrosita la foc si racita prin scufundarea ei in ulei de motor. In acel moment atomii de carbon din ulei trec in compozitia metalului marind considerabil durabilitatea acestuia. La materiale la care aceasta calire brusca e riscanta (diferentele de temperatura bruste pot deasemenea sa genereze fisuri sau chiar craparea metalului), fiertul in ulei ore in sir pe aragaz e mai indicata, banuiesc. Nu e vorba de calirea metalului, ci de o cementare, adica pe suprafata metalului adera atomii de carbon, schimband / imbunatatind anumite proprietati fizice: mareste duritatea, rezistenta la coroziune si uzura a stratului superficial cu mentinerea plasticitatii, tenacitatii miezului. Si acum lectia de chimie Diviziunea in stare solida se bazeaza pe faptul ca atomii metalului isi pot schimba pozitia lor de echilibru, trecand intre nodurile retelei cristaline, iar de aici ei pot trece prin orice nod al retelei. In timpul tratamentului termochimic se deosebesc doua faze succesive : in prima faza are loc reactia dintre mediul inconjurator si suprafata piesei, iar in faza a doua, elementul absorbit de suprafata piesei difuzeaza spre interior. Rezultatele procesului de tratament termochimic depind de viteza reactiilor de la suprafata piesei si de viteza cu care atomii elementelor care difuzeaza se deplaseaza din stratul superficial spre interiorul piese. S-a observat ca reactia cea mai activa a procesului are loc numai atunci cand elementul care difuzeaza sa degaja in stare atomica ( atom active ). Tratamentele termochimice se aplica in industrie, in cea mai mare masura aliajelor Fe-C si in special otelurilor. In functie de elementul care difuzeaza tratamentele termochimice se numesc :cementarea, nitrurare, cianizare, etc. Cementarea Este tratamentul termochimic cu carbon aplicat otelurilor in general cu continut mic de carbon, la o temperatura imediat superioara punctului Ac3, intr-un mediu capabil sa cedeze carbon activ. In vederea obtinerii unei piese cementate cu un miez tenace, cu 0,08-0,15%C. Pentru piese mai mari in cazurile in care se cere o duritate mai mare ptr. miez, continutul de C se mareste pana la 0,24%. Mediul care cedeaza elementul de difuziune, carbonul se numeste mediul carburant si poate fi in stare solida sau gazoasa. Cementarea in mediu solid - se produce intr-un mediu carburant (de ex. in carbune de lemn ), in prezenta unor substante (carbonat de bariu, carbonat de sodiu etc. care activeaza procesul de carburare. Prin reactia carbune si oxigenul din aer, la temperaturi inalte se formeaza dioxidul de carbon (Co2), care reactioneaza cu carbunele, reducandu-se la oxid de carbon (CO). In contact cu suprafata metalului, oxidul de carbon se descompune in dioxid de carbon si in carbon atomic; formand cementita, sau se dizolva in austenita. Mediile carburante solide sunt alcatuite din carbuni de lemn sub forma de granule, mai rar din carbuni de pamant (turba si cocs)sau carbune animal. Ptr. accelerarea cementarii in mediu solid, se folosesc si anumite sub. Cu rol de accelerator al procesului, numite carbonati ca :Na2CO3, BaCO3, care la incalzire se descompun usor . Astfel se adauga doua reactii: BaCo3+C→BaO+2CO 2Co→C+CO2 Intrucat carbonatul se reface (BaO+CO2→BaCO3), se considera ca acceleratorii au rol catalitic. Un mediu carburant se foloseste de mai multe ori, dar de fiecare data se adauga 15 – 20 % carbune proaspat ,iar uneori si 4-55 carbonat de sodiu sau bariu. Rezultatele operatiei de cementare depind de ; compozitia chimica a otelului de cementat, compozitia mediului carburant temperatura si durata de cementare. In cazul otelurilor cu continut mic de carbon, temperatura de cementare este de 900-920 ۫C. Cementarea in mediu gazos – se realizeaza prin trecerea unui gaz, din care se poate degaja carbon in stare atomica, in spatiul in care se afla piesele ce urmeaza a fi cementate. Ca medii de cementare se folosesc gaze naturale si gaze preparate artificial ( gazul de iluminat, gazul de cocserie, gazele cracare etc. ), care contin Co, CH4, CO2, N2, H2, in prezenta unei cantitati insemnate de apa. Cel mai bun si mai ieftin este gazul metan. In acest caz, carburarea are loc cand metanul s-a disociat in carbon atomic si H2 CH4→2H2+C Carbonul rezultat din descompunere trebuia sa difuzeze treptat in otel. Daca degajarea carbonului este prea intensa si depaseste viteza de difuziune a acestui hotel, pe suprafata piesei se depune carbon sub forma de negru de fum micsoreaza contactul dintre piesa si faza gazoasa. Ptr. evitarea acestui neajuns, in practica industriala se foloseste sistemul diluarii gazului metan care urmeaza sa fie disociat. Diluarea se face fie cu propriile sale produse de ardere, fie cu alte gaze mai purine bogate in carbon. La cementarea cu gaze , temperatura este putin mai inalta decat la cea cu mediu solid, si anume de 900 – 950 ۫C. Durata de mentinere la aceasta temperatura ptr. difuziune nu este mica, dar luand in consideratie timpul cu mult mai scurt decat in cazul cementarii in mediu solid. Structura stratului cementat. Dupa tratamentul de carburare si recoacere, in stratul cementat se pot deosebi trei zone : -zona hipereutectoida, constituita din perlita si cementita in exces, cu un continut de 1,o -1,2 % C ; -zona eutectoida, formata numai din perlita ; urmeaza zonei hipereutectoide ; -zona hipoeutectoida, compusa din perlita si ferita, constitue ultima zona a stratului cementat. Aceste zone nu trebuie sa prezinte delimitari precise ptr. a nu permite exfolierea stratului cementat. Este necesar ca zona hipoeutectoida sa fie cat mai mare, ptr. ca sa asigure o trecere treptata intre stratul cementat si miezul piesei. Piesele cementate se supun tratamentului de calire dubla, cu scopul de a realiza duritatea stratului cementat ( 600 – 700 HB ). In acest scop, dupa cementare, piesele se incalzesc deasupra punctului A (la temperatura de 900 -920 ۫C ), dupa care se efectueaza prima calire in ulei si a doua in apa de la temperatura de 750 – 770 ۫C. Nitrurarea Este tratamentul termochimic cu azot aplicat otelurilor si fontelor cu o anumita compozitie de chimica, la o temperatura de inferioara punctului Ac1, intr-o atmosfera de amoniac sau in alt mediu capabil sa puna in libertate azot activ. Acest tratament se aplica ptr. obtinerea uni strat superficial bogat in azot, co scopul de a mari duritatea superficiala rezistenta la uzura, la oboseala si la coroziune. Nitrurarea este precedata, dar nu este urmata de un alt tratament termic. Nitrurarea otelului (sau fontei )se poate efectua in mediu solid, lichid sau gazos ; in toate cazurile, insa nitrurarea se datoreste azotului activ in stare atomica. In industrie se foloseste frecvent nitrurarea in mediu gazos. Azotul atomic se obtine prin disocierea amoniacului (NH3) la temperaturi de peste 500 ۫C. Procesul de nitrurare consta din urmatoarele faze : disocierea amoniacului, saturarea stratului superficial cu azot si difuziunea azotului in miez 2NH3→3H2+2N. Azotul care se degaja rectioneaza cu fierul, formand nitruri. Racirea de le temperatura de nitrurare se efectueaza in cuptor, asfel incit in hotel nu se produc tensiuni interne. Stratul nitrurat al otelurilor este foarte subtire , de numai cateva zecimi de mm . Duritatea stratului nitrurat ajunge la valoarea cea mai mare ce se poate obtine printr-un tratament termic sau termochimic. Structura straturilor nitrurate este foarte diferita si depinde de conditiile de nitrurare (temperatura si timp ) si in special de compozitia chimica a otelului. Cianizarea Este tratamentul termochimic cu carbon si azot aplicat otelurilor prin incalzire deasupra punctului Ac3, intr-un mediu lichid capabil sa cedeze azot activ. Prin cianizare, la suprafata pieselor se obtine o duritate si o rezistenta la uzura mari, mentinandu-se tenacitatea miezului. Se poate aplica diferitelor oteluri, insa cele mai bune rezultate se obtin la cianizarea otelurilor crom si crom nichel. Cianizarea are loc dupa reactiile : 4NaCN+2O→4NaCN 4NaCNO→Na2CO3+CO+2N+2NaCN Oxidul de carbon rezultat carbureaza superficial piesele de hotel, prin difuziunea carbonului atomic in austenita, conform reactiei 2CO→CO2+C Azotul in stare atomica difuzeaza si el stratul superficial, formand nitruri, care contribuie la marirea duritatii stratului superficial. Cianizarea se executa la temperaturi de 850 -1000 ۫C, in cazul otelurilor de constructe si la 550 – 575 ۫C, in cazul sculelor executate din hotel rapid. Adancimea stratului cianizat creste o data cu cresterea temperaturii si a duratei tratamentului. Carbonitrurarea Este tratamentul termochimic cu carbon si azot aplicat otelurilor prin incalzirea deasupra sau eventual sub punctul Ac1, intr-un mediu gazos capabil sa cedeze carbon si azot activ. Mediul gazos folosit este compus din 70 – 75 % gaz metan (sau alte gaze de carburare) si 25 -30 5 amoniac. Gazul metan se introduce in cuptor direct din conducta retelei de gaze, iar amoniacul, din butelia de amoniac. Carbonitrurarea se poate executa la temperaturi joase (500 – 600 ۫ C) sau la temperaturi inalte (840 – 860 ۫ C). Carbonitrurarea la temperaturi joase se aplica otelurilor rapide, in vederea mariri durabilitatii sculelor. Otelul rapid se supune carbonitrurarii timp de 0,5 – 3 h, la temperaturi de 510 – 560 ۫ C. Adancimea stratului obtinut este de 0,02mm, iar duritatea foarte ridicata. Carbonitrurarea la temperaturi inalte se aplica diferitelor organe de masini, ca: arbori, roti dintate, tacheti etc. Prin acest procedeu se realizeaza duritate mare si rezistenta buna la uzura si la coroziune a stratului superficial. Aluminizarea Este tratamentul termochimic cu aluminiu, aplicat materialelor metalice feroase, intru-un mediu capabil sa cedeze aluminiu activ. Astfel creste rezistenta la temperaturi inalte a otelului, deoarece prin incalzire se formeaza o pelicula de oxizi care impiedica oxidarea in adancime. Miezul pieselor din hotel carbon obisnuit (cutii ptr. cementare, creuzete ptr. cianurare,gratare de cazana etc.). Suprafata acestora se satureaza cu aluminiu pana la 10 -15 % pe o adancime de 0,4 – 0,5mm. Aluminizare se poate efectua in mediu solid (in pulberi) sau lichid (in bai de aluminiu topit). Cel mai frecvent insa este folosit un amestec din pulberi, compus din :43%Al, 49%, Al2O3 si 2%NH4C Cred ca e sufient pt astazi, cursul a luat sfarsit! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mihai_prd Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 Bine, acum poti sa dai linkul de unde ai dat cu copy paste. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Magic4Ce Postat Ianuarie 22, 2009 Autor Share Postat Ianuarie 22, 2009 asa cum ziceam azi dimineata... am lustruit pistoanele noi, am desfacut si spalat cu benzina motorul, am curatat filtru de ulei,s-au scos bielele si pistoanele vechi (ii multumesc lui Rock'n'Roll pentru sfaturile la telefon) si bineinteles ca a aparut si Andreea Marin. Am gasit niste urme urate pe cuzineti, niste zgarieturi nu prea adanci dar indeajuns incat sa-ti prinzi unghia in ele. Acum va intreb: sa-i schimb, si daca schimb cuzinetii nu trebuie sa umblu si la arbore ?. cateva sfaturi: aveti nevoie de o cheie speciala (tiganeasca) sa desfaceti chiulasele, nu merge cu tubulara. fiertul pistoanelor va avea loc pe vapor la taica-miu la munca... intr-o zi Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
BiG Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 daca-mi este permis, am vazut in primul post ca vrei sa iti cobori aripa pe roata, nu o sa insist mai mult dar cel mai usor este sa ii faci o prindere de bascula pe spate si direct de amortizoare de fata, in felul asta aripa sau aripile se vor misca o data cu roata, putand astfel sa le apropii cat vrei de mult. Imi pare rau, dar si eu am avut problema asta estetica odata si m-am simtit obligat sa intervin. Dar, in sfarsit, pana la urma motorul sa mearga! spor la surubarit Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Aleko Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 (editat) mishule e buna lectia, dar e vorba de aluminiu ) Magic4ce cuzinetii schimba-i oricum, daca si arborele (fusul maneton) are urme (insa ceva mai fine decat cuzinetii din poza) ar fi cazul sa rectifici, sa treci la cota urmatoare (-0,25) si implicit cuzineti cota 1 (+0,25). Fa o poza la arbore. E bien ca arborele sa fie lucios si fara urme radiale Editat Ianuarie 22, 2009 de Aleko Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dany_oldmoto Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 (editat) daca pe vibrochen nus urme e ok.?vezi ce cota sint cuzineti sau daca scrie ceva pe ei,daca nu scrie nimic sint cota normala. fac eu cinste cu o pereche de cuzineti Editat Ianuarie 22, 2009 de dany_oldmoto Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mishu_canishu Postat Ianuarie 22, 2009 Share Postat Ianuarie 22, 2009 Bine, acum poti sa dai linkul de unde ai dat cu copy paste. Nu exista link! Am copiat dintr-un curs (in format electronic) de prin facultate! Happy! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Magic4Ce Postat Ianuarie 23, 2009 Autor Share Postat Ianuarie 23, 2009 (editat) daca pe vibrochen nus urme e ok.?vezi ce cota sint cuzineti sau daca scrie ceva pe ei,daca nu scrie nimic sint cota normala.fac eu cinste cu o pereche de cuzineti vibrochenul arata ca nou. pic de urma. pe cuzineti nu scrie nimic sau nu vad eu. unde ar trebuii sa scrie ceva? multumesc dany @ aleko: poza la arbore peste cateva zile cand mai ajung in ovidiu daca-mi este permis, am vazut in primul post ca vrei sa iti cobori aripa pe roata, nu o sa insist mai mult dar cel mai usor este sa ii faci o prindere de bascula pe spate si direct de amortizoare de fata, in felul asta aripa sau aripile se vor misca o data cu roata, putand astfel sa le apropii cat vrei de mult. Imi pare rau, dar si eu am avut problema asta estetica odata si m-am simtit obligat sa intervin. Dar, in sfarsit, pana la urma motorul sa mearga!spor la surubarit m-am gandit si eu la asa ceva dar imi va zguduii stopul la fiecare groapa. plus ca eu nu vreau sa modific forma ci doar inaltimea de asta am ales sa umblu in amortoizoare nu in prinderi. multumesc oricum am uitat sa precizez. ieri toata mestereala a durat 7 ore. voi face si un calcul estimativ al timpului investit. banii nu se socotesc sa nu cumva sa trec pe medicatie Editat Ianuarie 23, 2009 de magic4ce Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mircea_simson Postat Ianuarie 23, 2009 Share Postat Ianuarie 23, 2009 Seul are prin definitie capacitati antioxidante iar grafitul era inoculat impreuna cu el inainte de aplicarea pe lant. Sincer ma lasa rece toate componentele care le enumeri acolo - am vazut si sprayuri de lant cu teflon sau toate magariile dar care daca dadeau de un pic de praf se transforma lantul in piatra de polizor. In cazul meu, ungerea cu ulei de transmisie la fiecare 300 de km si spalatul lantului la 1000, au efect excelent. Cer scuze initiatorului topicului ca vb. de ungerea lantului pe un topic de Nipra si promit ca nu mai intervin. Asemanator se foloseste ceara de albine in amestec cu parafina ( de la lumanari) prin fierbere si racire nu permite lipirea prafului si are si proprietati de ungere. Dar se face cand lantul este nou , degresat. Numai bine Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Aleko Postat Ianuarie 23, 2009 Share Postat Ianuarie 23, 2009 (editat) gaseste un micrometru si masoara in 3 puncte, ca nu cumva printr-o minune sa fi fost degrosat o cota fusul maneton. Cotele le gasesti in manualele de Nipru. Aia zero e aproape de cm, si alelalte 3 scad cu cate 25 sutimi. Asta daca nu vezi pe spatele din tabla al cuzinetului nimic si chiar ai dubii. In principiu e cota 0. Editat Ianuarie 23, 2009 de Aleko Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Magic4Ce Postat Februarie 5, 2009 Autor Share Postat Februarie 5, 2009 (editat) Fa o poza la arbore.E bien ca arborele sa fie lucios si fara urme radiale nu sunt zgarieturi pe arbore, doar niste urme mai lucioase dar nu in relief @Dany: cuzinetii erau la cota zero @Rock'n'roll: poze cu rezervorul de ij : L.E. a venit si rezervorul de nipru original de la Rock'n'Roll (impreuna cu cateva sfaturi) care ai de vanzare un buson de rezervor? de asemenea au ajuns in ct cuzinetii, instalatia electrica si alte maruntisuri de la Dany maine le ridic si pun poze Editat Februarie 5, 2009 de magic4ce Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.