Lumea Noua

[robertkiran]

Nu merge link-ul (cel putin la mine nu merge)!

[cicloburu]

[Anjin]

Multumesc Cicloburu. Nu stiu de ce nu am reusit sa atasez cum trebuie youtube-ul. Cu ce ai pus tu ar trebui sa fie OK!

 

Si pentru ca este 24 profit de firul de internet sa va transmit tuturor de foarte departe ganduri calde si sa va urez Sarbatori fericite! Sa petreceti frumos si sa mancati o sarma si pentru noi!

 

[KESU]

Craciun Fericit si voua si aveti grija de voi, suntem cu ochii pe voi!

[Anjin]

Dragilor, sper ca ati petrecut frumos de Craciun. Noi am avut parte de intamplari neasteptate dar frumoase. Pana atunci... iata primele zile din Columbia

 

Primele zile in Columbia: 12-14 Decembrie

Deschid ochii si privesc un tavan ce se misca. Problema e ca nu ai nici un punct fix de care sa te agati. Totul se misca in jur. Si cand esti in cala corabiei leganatul este amplificat.

E dimineata insa zgomotoul motorului tot nu se aude. Pe punte, lumea isi cauta un loc cat mai “stabil”.

Motorul are probleme cu niste valve care au cedat si s-au rupt. Din fericire exista pe vas un aparat de sudat. Tot din fericire Paul, unul dintre motociclisti este sudor de meserie. Asa ca lucrurile au o rezolvare, insa e mult de munca iar “mediul de lucru” nu e tocmai linistit. Imi imaginez ca e destul de greu sa sudezi ceva in timp ce totul se misca in jurul tau. Dupa cateva ore de munca valvele sunt reparate si putem sa auzim din nou huruitul motorului diesel. Inaintam cu viteza redusa, pentru a nu stresa piesele reparate, dar inaintam.

Astfel, cu o zi intarziere, ajungem in Cartagena. Suntem in apele teritoriale columbiene!

Primul contact cu orasul este o surpriza. Cartagena… gandindu-ma la ce o sa fie, puteam sa ma astept la multe lucruri, dar nu la zgarie nori!

Nu stiu de ce, in mintea mea Cartagena trebuie sa fie un oras “clasic”. Si intr-adevar partea veche a orasului a ramas asa cum era de mult. Insa pana sa vedem aceasta parte a orasului, trebuia sa ne ocupam de lucruri mai “practice”. Sa ajungem la tarm si sa efectuam formalitatile vamale, pentru noi si pentru motociclete.

Partea cu ajunsul la tarm e simpla, luam barcuta mica pe care o are Stahlratte.

Sa ne primim stampilele de intrare in Columbia este din nou o “afacere” destul de simpla, chiar daca lenta. Asteptam vreo 2 ore intr-un hol (macar era racoare) si gata…

Pe de alta parte… importarea motocicletelor in Columbia nu e chiar asa de simpla.

Primul pas, aducerea motocicletelor la tarm. Cum? Ei bine aici nu mai exista posibilitatea ca Stahlratte sa se apropie de un ponton si sa folosim macaraua. In schimb… motocicletele sunt lasate una cate una in barca mica. Apoi propietarul o incaleca pentru a o poastra “verticala” pe ape si… asa mergem la tarm!

Continuarea pe micadu, aici.

[reddogsibiu]

minunat

parca mi-ar place si mie asa o calatorie

[Anjin]

Salutare!

Prieteni, este perioada sarbatorilor si se apropie 2013. Asa ca punem "la bataie" cateva calendare 2013, cu imagini din calatoria noastra. Sper sa va placa si sa va fie de folos!

Ce trebuie sa faceti ca sa primiti un calendar?
E simplu, trimiteti un email la
contact [at] micadu.ro (inlocuiti " [at] " cu @)
in care spuneti ca vreti un calendar si specificati adresa la care ar trebui sa fie acesta trimis. Asta este tot.

Din pacate nu avem prea multe, asa ca o sa functioneze pe principiul "in ordinea numerelor de pe tricou" (in ordinea primirii mail-urilor).

Sarbatori fericite!

Salut!

 

O parte din calendare au plecat spre destinatari. Au mai ramas cateva deci mai puteti sa trimiteti mail.

Am o mica rugaminte pentru cei care imi vor mai trimite email pentru cele ramase: v-as ruga sa imi trimiteti adresa completa (inclusiv Codul Postal, pentru a ajuta putin Posta Romana sa trimita pachetele unde trebuie).

[robertkiran]

V-am trimis mail cu adresa. Multa bafta in continuare.

[Marius Mihasan]

Si eu am trimis, dar mi s-au incurcat degetele si am scris gresit adresa de e-mail ieri. Am retrimis mail-ul cu adresa astazi.

Calatorie placuta in continuare,
Marius Mihasan

[Anjin]

Baieti, am primit mail-urile voastre si sper sa ajunga in curand calendarele la voi.

 

@Gospodarul: Gospodare, sa stii ca va trebui sa facem cumva sa ne vedem in 2013 pentru dedicatia aia si autograf, ca de aici din Peru e mai greu sa ti le trimit in tara Asa ca... gasim 2 beri cand ma intorc in tara si rezolvam si partea asta. Bun planul asa?

 

Si din pacate trebuie sa anunt ca nu mai am calendare. Sincer nu ma asteptam sa le termin in 3 zile insa ma bucura faptul ca s-au dus catre motociclisti (am vorbit despre ele numai aici si pe pro bike) si sper din inima sa puteti marca in ele numai zile si evenimente frumoase in 2013.

[robertkiran]

Unde veti face trecerea dintre ani?

[Anjin]

In Columbia, spre Medellin: 14 – 17 Decembrie

Ma uit pe harta si vad cum sta Cartagena cocotata, aproape de varful Americii de Sud. Iar noi vrem sa ajungem jos de tot. E timpul deci sa rotim cheia in contact si sa facem ceva progres. Iesirea din oras incearca sa ne schimbe putin impresia foarte placuta lasata de partea veche a Cartagenei. Mult trafic haotic, destula mizerie pe jos si oameni traind in conditii destul de grele…

Asta ne duce, din nou, cu gandul la o dilema pe care am mai avut-o. Tine de fiecare calator sa aleaga ce vrea sa vada si cu ce vrea sa ramana din calatoria sa. Mai conteaza desigur si modul in care calatoresti. Imi aduc aminte ca anul trecut, calatorind pentru munca, zburand cu avionul si trecand de la aeroport la hotel si de la hotel la birou si inapoi, eram “ocrotit” de multe dintre privelistile mai putin placute. Acum, pe motocicleta, trecem de multe ori prin locuri pe care industria turismului ar prefera sa le ascunda de cei cu aparate de fotografiat si dolari in portofel. Aici copiii nu merg in parcul de distractii, ci se distreaza la taierea porcului de Craciun. Placut si in regula? Nu stiu. Natural si sincer? Cu siguranta da!

Continuarea pe micadu.ro, aici.

Alex, te astept in Targul Neamtului, oricand, cu mare placere, sa povestesti aventura, mi-ar place f mult. Sa calatoriti cu bine si la multi ani! Domnul sa va aiba in paza!

P.S. La cat ai de povestit, ne trebe doua butoaie de bere, nu-i bai, numai sa vii, gasim noi si altele...gospodaresti, linga bere.

Gospodare sa stii ca o sa vin. Nu stiu acuma cand si cum, dar intr-un weekend o sa imi iau vstromul si vin! S-ar putea sa fie weekend prelungit dar... nu cred ca e bai

Si probabil ultimul mesaj pentru 2012. Probabil ca nimic mai potrivit decat o... trecere. Trecerea dintre Panama si Columbia, in cateva imagini filmate:

 

[media]http://youtu.be/JI8b9THDQNM[/media]

Baieti La multi ani! Sper ca ati petrecut cum se cuvinte ieri noapte. Trecand ieri pe la motocicleta sa vad ce face iata ce vecini am gasit parcati langa ea:





Ce surpriza si ce cadou frumos pentru sfarsitul lui 2012! 4 KTM-uri ce vor participa la Dakar Rally 2013. Noi am fost foarte incantati de ocazia de a le studia indeaprope.

Competitia in sine este spectaculoasa si sper sa pot face in asa fel incat sa ma intersectez cumva cu ei pe drum sa ii pot vedea "la lucru" (de pe margine desigur).

[Marius Mihasan]

O surpriza placuta intradevar. Sunt mobrele olandezilor condusi de Henk Knuiman. Ar fi pacat sa nu vezi spectacolul Dakar-ului, chiar daca nu e la el acasa in Africa. Mie personal imi place mult Dakar-ul asta din America de Sud. Astept cu nerabdare poze cu motoretele la lucru.

[Anjin]

O surpriza placuta intradevar. Sunt mobrele olandezilor condusi de Henk Knuiman. Ar fi pacat sa nu vezi spectacolul Dakar-ului, chiar daca nu e la el acasa in Africa. Mie personal imi place mult Dakar-ul asta din America de Sud. Astept cu nerabdare poze cu motoretele la lucru.

Exact! Ei erau. A doua zi am mai vorbit cate putin cu ei si le-am urat succes. Mi-ar placea sa vad Dakarul la lucru insa nu sunt convins ca o sa ii prindem. Noi am plecat spre Machu Picchu acum iar ei, odata porniti o sa prinda viteza mare. Pana pe 19 sunt deja in Santiago. Sa vedem daca reusim cumva sa ne intersectam cu ei.

 

 

Eu nu beau cafea. De obicei. Insa de prin America Centrala am incercat, din cand in cand cate una, atunci cand ne aflam in zone specifice. Niciodata prea multa si mai mereu cu lapte – stiu stiu strica savoarea dar ce sa fac, nu sunt bautor de cafea adevarat.

Iesind din Medellin spre Sud, intram in zona de cultivare a cafelei columbiene.

Luam drumul spre Manizales unde, pentru prima data in America de Sud, aveam sa fim gazduiti de Couch Surferi. Inaintam destul de incet pentru ca suntem mai mult cu ochii pe margini.

Coline intregi ni se dezvaluie purtand copacii de cafea si printre marea de verde se intrezaresc ici si colo pete colorate: alb, galben, albastru. Sunt casele fermelor de cafea. Cum se ajunge la ele, acolo agatate pe coline, este greu de spus.

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

[Anjin]

Superfain, nu ma asteptam la Columbia sa fie asa prietenoasa. Hai cu continuare.

P.S. Am primit calendarul, multam fain, pozele sunt absolut superbe, ultima a fost cea mai cea.

Gospodare ma bucur mult ca ti-a placut calendarul. A fost facut cam in graba si eu nici macar nu am vazut produsul finit pe hartie (design trimis prim email in tara la o tipografie).

 

Cat despre Columbia, a fost extraordinara si oamenii incredibili de deschisi si prietenosi. Pana acum, este pe primul loc, la egalitate cu Mexicul in privinta asta.

[robertkiran]

Si eu am primit calendarul. Multumesc frumos.

[3m-01]

Multumesc pentru calendar. Asteptam in continuare povestirea !

[Anjin]

Excelent! Oriunde v-ati afla, vreau sa aud ca marcati in calendare multe multe iesiri moto in 2013

 

 

Iata si continuarea:

 

Adio Columbia, salut Ecuador: 20 decembrie – 21 decembrie

De la Popayan mai aveam inca 2 zile pana la granita cu Ecuadorul. Desigur, distanta ar fi putut fi parcursa si intr-o zi mai lunga insa… de ce sa ne grabim? Mai ales ca peisajul devine din nou muntos.

Pe drum intalnim multe locuri pustii insa cu o natura minunata. Insa nu e chiar asa de simplu. Prin minte imi trec cuvintele prietenilor din Popayan de cu o seara inainte: “Daca iesi din oras si te indepartezi pret de 50-100 de kilometri in spre munti, poti sa intalnesti gherile. Ramaneti deci pe drumurile principale”.

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

O linie, o conserva si munti inalti: 21-23 Decembrie

Ecuador! In mod bizar, tin minte aceasta tara de cand eram acasa si ma uitam pe atlasul geografic visand la calatorii indepartate. Il tin minte pentru ca niciodata nu am stiut foarte sigur prin ce alte tari trece linia ecuatorului insa, cu siguranta ma gandeam eu, prin Ecuador trebuie sa treaca. Si o privire pe atlas confirma acest lucru. Stiu, logica de copil, insa uite ca acum, multi ani mai tarziu, eram in aceasta tara si ne indreptam spre… linia ecuatorului, strajuiti de copaci inalti.

Cu noi se plimba si nori grei, dar nu prea ne pasa chiar acum, suntem atenti sa nu ratam “semnul” asa cum era sa facem cu Tropicul Racului.

Nu ratam semnul si, cand mai aveam doar cativa kilometri pana in capitala Quito, facem stanga spre locul ce marcheaza “mijlocul pamantului”

Gasim un loc total parasit si un stalp mare in centru ce ne informa ca e oficiala treaba, chiar suntem pe linia ecuatorului.

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

Dupa cateva zile prin "pustietati" am revenit la o "teava de internet". Iata urmatoarea povestire:

 

Este din nou Craciun!: 24-26 Decembrie

Chiar asa, este 24 decembrie si noi suntem pe motocicleta. Bradut avem cu noi dar parca ne-ar placea si un loc frumos unde sa ramanem in seara asta si maine toata ziua. Mai mult datorita asezarii geografice (se afla la o distanta convenabila de locul unde ne aflam noi) decidem sa ne indreptam spre Cuenca, un oars din sudul Ecuadorului.

Pe drum lucrurile se cam albesc insa…

Nu stiu pe la ce inaltime mai eram insa se face frig frig. Scoatem manusile de iarna, imbracam si costumele de ploaie (cam tarziu caci eram in mare parte uzi deja).

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

Pana la urmatoarea povestire, o imagine din ultimele zile de calatorie in Anzi. Cald si bine...hmmm, sau poate nu chiar

Odata intrati in Peru peisajul se schimba rapid. Totul in jur devine arid.

Insa drumul coboara rapid spre ocean si urmeaza linia plajelor.

 

Continuarea pe micadu.ro

[reverend]

Salut,

 

in primul rind felicitari pt drum. Citesc destul de des topicul asta, dar deobicei nu las mesaje. Acum 5 min ma uitam pe net prin ziarele rominesti si am gasit asta:

 

http://www.evz.ro/detalii/stiri/schimba-romania-aventura-pentru-romania-doi-tineri-plimba-tricolorul-in-toata-lumea-1019959.html

 

Bafta in continuare

[Anjin]

Acolo unde condorii zboara!: 1-3 Ianuarie 2013

2013 a inceput in focurile articiilor peruane si plin de forta. Simteam ca trebuie sa marim putin pasul. Acum 1 an, cand ceea ce facem acum era nici macar o schita vaga in mintea noastra, ma gandeam ca pana in Decembrie 2012 vom fi ajuns in Ushuaia si ca din 2013 va incepe “intoarcerea acasa”. Ei, si iata-ne in realitate in Lima, Peru, pe 1 ianuarie, dand noroc si incurajandu-i pe participantii la Dakar 2013.

Bun, ca nu mai prindem biletele de intoarcere pe 4 februarie am acceptat deja

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

Salut,

 

in primul rind felicitari pt drum. Citesc destul de des topicul asta, dar deobicei nu las mesaje. Acum 5 min ma uitam pe net prin ziarele rominesti si am gasit asta:

 

http://www.evz.ro/detalii/stiri/schimba-romania-aventura-pentru-romania-doi-tineri-plimba-tricolorul-in-toata-lumea-1019959.html

 

Bafta in continuare

 

Mda, am vazut si noi. Din pacate nu am stiut nici exact unde vom aparea nici nu am citit articolul inainte. Am raspus la un chestionar si am trimis niste poze. Cred ca ideea lor a fost buna initial si cei de la redactie au fost foarte draguti, insa intr-un fel este o publicitate de care nu cred ca aveam nevoie. Eu ma gandeam ca o sa ne puna la vreo sectiune de calatorii unde cred ca ne-ar fi locul. Nu asa hai hui. In fine. Eu unul nu mai deschid pagina aia. Sa fie sanatosi, fiecare cu drumul sau.

Suntem “la munte” si ar trebui sa ne simtim “ca acasa” avand in vedere ca Andreea s-a nascut in Carpatii Meridionali iar eu am crescut langa cei Orientali. Si totusi suntem intr-un loc ciudat pentru noi. Desi vara si cu cer senin afara, este foarte foarte frig. Totusi, daca te vede soarele pentru cateva minute fara protectie solara esti ars. La propriu. Eu am uitat sa ma dau intr-o dimineata, cand era asa, “putin inorat” si… m-am inrosit urgent dupa modelul “iarna 2013, casaca de motociclist”.

 

continuarea pe micadu.ro, aici.

[CuCun]

"u made my day" cu poza asta

 

Drumuri frumoase in continuare!!

[ADVRadu]

Acolo unde condorii zboara!: 1-3 Ianuarie 2013

2013 a inceput in focurile articiilor peruane si plin de forta. Simteam ca trebuie sa marim putin pasul. Acum 1 an, cand ceea ce facem acum era nici macar o schita vaga in mintea noastra, ma gandeam ca pana in Decembrie 2012 vom fi ajuns in Ushuaia si ca din 2013 va incepe “intoarcerea acasa”. Ei, si iata-ne in realitate in Lima, Peru, pe 1 ianuarie, dand noroc si incurajandu-i pe participantii la Dakar 2013.

Bun, ca nu mai prindem biletele de intoarcere pe 4 februarie am acceptat deja

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

 

 

Mda, am vazut si noi. Din pacate nu am stiut nici exact unde vom aparea nici nu am citit articolul inainte. Am raspus la un chestionar si am trimis niste poze. Cred ca ideea lor a fost buna initial si cei de la redactie au fost foarte draguti, insa intr-un fel este o publicitate de care nu cred ca aveam nevoie. Eu ma gandeam ca o sa ne puna la vreo sectiune de calatorii unde cred ca ne-ar fi locul. Nu asa hai hui. In fine. Eu unul nu mai deschid pagina aia. Sa fie sanatosi, fiecare cu drumul sau.

 

Suntem “la munte” si ar trebui sa ne simtim “ca acasa” avand in vedere ca Andreea s-a nascut in Carpatii Meridionali iar eu am crescut langa cei Orientali. Si totusi suntem intr-un loc ciudat pentru noi. Desi vara si cu cer senin afara, este foarte foarte frig. Totusi, daca te vede soarele pentru cateva minute fara protectie solara esti ars. La propriu. Eu am uitat sa ma dau intr-o dimineata, cand era asa, “putin inorat” si… m-am inrosit urgent dupa modelul “iarna 2013, casaca de motociclist”.

 

continuarea pe micadu.ro, aici.

 

Morala...data viitoare ia-ti cagula, preferabil modelul "cu ochi" :-)

[Anjin]

@Tija: avem cagule cu noi, chiar de iarna, da' nu-s din alea cu ochi deci nu au ajutat la "modelul de bronz". Insa... nu-i bai, pana ne intoarcem in tara cred ca mai trec vreo 2-3 randuri de bronz )

 

Cusco este intesat de ele. Afise, firme luminoase si postere in
vitrinele agentiilor de turism, oferindu-ti o excursie la Machu Picchu.
Sunt oameni pe strazi care te opresc si te invita in acelasi loc, cu un
tur organizat desigur. Insa odata ce incepi sa investighezi problema,
vezi ca de fapt nu ai chiar asa de multe variante sa ajungi acolo. De
fapt sunt multe, insa daca bugetul nu este prea mare incepi sa tai rapid
din ele. Tot universul Machu Piichu este acum un veritabil motor al
turismului si inca unul foarte bine pus la punct. De la intrarea in parc
(un modic 50 dolari de persoana, bilet valabil o singura zi)
continuand cu variantele de cazare si de transport din zona si pana la
cum poti ajunge macar in zona parcului, totul este facut in asa fel
incat sa contribui cat mai usor la industria turismului peruan.

Si pentru ca pomeneam de cum ajungi la intrarea in parc… Ideea este
urmatoarea: Machu Picchu se afla pe un munte. Ca sa urci pe acel munte
trebuie sa ajungi la poalele muntelui. La poalele muntelui exista o
singura asezare, numita Aguas Calientes. Iar in Aguas Calientes se poate
ajunge doar cu… trenul sau pe jos. Nu exista drum. Suntem in Cusco
deci si trebuie sa decidem, mergem sau nu mergem la Machu Piichu.
Cafeaua calda ajuta la luarea unei decizii.

 

Continuarea pe micadu.ro, aici.

[Filosofull]

Oameni nebuni iupiiiiii mai bagati din astea

[Anjin]

Ultimele ecouri din Peru: 7 – 10 ianuarie 2013

Am plecat de la Machu Picchu si nu prea.
Mai intai trebuia sa ajungem inapoi la motocicleta. Si daca la dus am
luat trenul… la intoarcere am facut… “o plimbare” pe langa sinele de
tren.

Luminita de la capatul tunelului? Doar la propriu caci plimbarea de 18 kilometri era de abia la inceput.

Continuarea pe micadu.ro, aici.