Tunele Sub Bucuresti

[lil debul]

Se string informatii , multumesc tuturor , ma pregatesc deja( lanterna puternica si alte materiale) . Lunu , ca tot am liber iau camera de filmat si plec in recunoastere, la suprafata deocamdata. Primul obiectiv: parcul Operei, unde 99% e o intrare. Promit sa revin cu imagini amanuntite. Dupa ce mai aflu cite ceva, planuri, harti,descrieri cit mai amanuntite, ma bag si in subsol. Ca o paranteza, nu degeaba m-a bagat Ceausescu in mina, la Uricani, cind eram in armata. Mai nasol ca acolo nu are cum sa fie , ca acolo era ca in filmele de groaza.

 

Totul este sa nu dam de EI.

[MotĂśrizer]

frumos, daca mereti poate luati si un gps si daca functioneaza tot poate reusiti sa faceti o harta

[Vizitator TazzY]

Aveti aici niste poze... Celor care plecati in recunoastere mult succes...

[Bulinu']

frumos, daca mereti poate luati si un gps si daca functioneaza tot poate reusiti sa faceti o harta

sigur, GPS underground

[Vizitator TazzY]

Aici aveti poze cu locurile pe unde puteti intra

[ipman]

Bun, bun. Vad ca au fost si altii si ca unul din ele e destul de intact.

TazzY, ne spui si care din ele?

[Vizitator TazzY]

ipman pozele nu sunt facute de mine... nici nu stiam de asa ceva in bucuresti.. azi am cautat si am gasit pe net.. sorry..

 

Daca mai gasesc ceva interesant va tzin la curent..

[Mr_ORL]

ok...tunelurile apar si pe vremea lui tudor vladimirescu, care le-a folosit pt revolutie....de atunci exista prima datare a unor tuneluri subterane in capitala, si nu era vb de canalizare

Editat Noiembrie 10, 2006 de Mr_ORL

[Hellryder]

O sa vorbesc cu un inginer care a avut acces pe santier la Casa Poporului, stie multe din ce s-a construit acolo, de exemplu faptul ca sunt doua bunkere. Primul s-a construit, s-a blindat cu tabla groasa peste betonul armat si cand sa se toarne stratul anti-penetrare Ceausescu a intrebat: "Bine, bine, si cand vin americanii eu cum ajung in buker?" Si i s-a explicat ca trebuie sa iasa din birou, sa mearga in capatul culoarului si sa ia liftul special (paranteza: Liftul se afla la etajul unde era tovarasul, si dupa ce cobora la capatul cursei in urma lui se inchideau toate cele 40 de usi blindate de separatie) si cu liftul ajunge safe in bunker. Ceausescu a facut o criza de isterie si a urlat la aia ca atunci cand vin americanii el nu va avea timp sa alerge de bezmetic pe coridoare si ca vrea liftul (si respectiv bunkerul) DIRECT SUB BIROUL NR. 1!!! Asa ca s-a mai construit INCA un bunker, al doilea. Primul a ramas perfect functional, mai putin stratul anti-penetrare care nu a fost turnat niciodata peste el. Stratul asta se compune din cca 4 m de beton ultra dur si armatura speciala, in straturi incrucisate, si e menit sa nu cedeze la impactul direct cu o bomba penetranta sau chiar o bomba atomica. Oricum, pe langa protectia asta, bunkerul in sine este destul de zdravan cat sa reziste bine la socuri directe.

Sunt mai curios insa ce e cu tunelurile de sub cladirea fostei Directii a V-a din piata Revolutiei, cum e cu intrarile de sub biserica Kretzulescu si de sub cladirea de alaturi (cea cu magazinul Muzica) cladire care a apartinut si ea (macar partial, etajele superioare) Securitatii.

Despre Casa Scanteii nu stie nimeni nimic? M-ar mira sa nu aiba si ea tuneluri, iar acolo am acces in subsol in unele parti.

 

@Mr ORL: Citeste atent mai sus: primele tuneluri apar in zona Hanul lui Manuc si dateaza mult dinaintea Revolutiei lui Tudor.

 

Ry.

[JohnDoe]

Aici is niste chestii interesante: poze, locatia exacta a forturilor, etc. : http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?sh...c=1988&st=0

 

Poate cine e interesat mai poate obtine informatii si de la userii de pe forumul ala. Unii pareau sa stie bine despre ce e vorba. M-ar tenta si pe mine o "expeditie" din asta. Daca se organizeaza ceva m-as gandi sa particip si eu.

 

 

 

[Mr_ORL]

 

@Mr ORL: Citeste atent mai sus: primele tuneluri apar in zona Hanul lui Manuc si dateaza mult dinaintea Revolutiei lui Tudor.

 

Ry.

 

 

scuze...am modificat..uitasem da..interesanta faza cu tunelurile...cik sub dambovita e constr o intreaga shosea....sa ne spuna oamenii care au lucrat la cincinali pe vremea lu raposatu

[Vizitator TazzY]

Noutatzi

 

 

Acum catva timp m-am intalnit cu niste prieteni care mi-au vorbit despre un fort de la marginea orasului, unde facusera poze si care fusese intre timp inundat. Am cautat impreuna pe Google Earth locul si peste vreo doua saptamani am fost sa il vad si eu. Era undeva in comuna Voluntari, langa soseaua de centura. Se poate vedea si in imagine, e cel din partea din dreapta sus.

 

Fortul era intr-adevar inundat si dupa vreo cateva ore de orbecait prin niste tufisuri care vor deveni in curand o adevarata padure, am abandonat locul, dezamagit. Nu am reusit sa vad decat niste ziduri laterale din caramida rosie, care aveau oarecare farmec. Dar erau pe partea cealalta a unui sant foarte mare, cu apa limpede, ce parea destul de adanca. M-am uitat cu nostalgie la boltile de deasupra intrarilor in zidul de caramida si am parasit locul respectiv.

 

 

In aceeasi seara, asezat in fata computerului, am incercat, pornind de la forma fortului de care stiam deja, sa reperez altele pe harta Google. Mi-a luat foarte putin timp sa gasesc inca unul, mai la nord de primul. Si apoi au urmat si celelalte. Dupa vreo ora si ceva incercuisem orasul cu o sumedenie de placemarks pe care le-am trimis si celorlalti prieteni.

 

 

Mult dupa intamplarea asta, vorbind cu neon, am aflat ca a intrat in fortul de langa Autostrada Soarelui, incercand sa deseneze ceva. Pentru ca era oarecum in zona de oras in care locuiesc, intr-o duminica in care mergeam de fapt catre Mihailesti, m-am oprit sa vad si fortul.

 

 

Cladirea este in foarte buna stare si e extrem de accesibila. Un drum de-abia asfaltat merge chiar pana aproape de intrare. In mod straniu, in interior camerele sunt foarte curate si pe jos cineva a maturat. Cladirea are doua etaje. Se poate merge si pe acoperis, unde terasa este acoperita de iarba, ca si cum ar fi vorba de un deal natural.

 

 

La parter exista o serie de camere mari, cu mici ferestruici prevazute cu tot felul de dispozitive de prindere pentru mitraliere, pusti, etc. Intrarea are pe fiecare parte cateva orificii de genul asta. N-as fi vrut sa fiu in pielea celui care ar fi incercat sa intre inauntru pe timp de razboi intr-un asemenea buncar. Desi fortificatiile n-au luat niciodata parte in lupta, cum o sa vedem putin mai jos.

 

 

Galeriile din interior strabat cladirea de la un cap la altul printr-o serie de coridoare, scari care urca si coboara. In partea de sus exista mai multe incaperi circulare, de diverse marimi, in care la un moment dat au existat niste tunuri. Incaperile cele mai mari au fost betonate intre timp. Si plimbandu-ma pe coridoarele intunecate ale fortului, m-am suit intr-una din incaperile astea, izolata ermetic printr-un tavan boltit de exterior. Inauntru era un intuneric compact, fara nici o fisura.

 

 

Un miros greu de aer statut, umezeala si inca ceva pe care nu reuseam sa il deslusesc, plutea in aer. Aveam o lanterna si ma uitam impreuna cu cei cu care eram la tavanul acoperit, la caramizile incaperii circulare, cand, la un moment dat din neglijenta, am lasat lanterna mai jos. In primul moment nu mi-am dat seama. Apoi l-am privit, i se vedea doar albul ochilor. Statea lungit pe jos si ne privea, fara sa schiteze nici un gest. Condescendent am spus cu voce tare: E un domn care doarme aici, avea ochii larg deschisi. Am coborat scarile cu picioarele moi, suspiciosi pe linistea suspecta din restul fortului parasit.

 

 

Constructia forturilor a inceput la 1884, dupa planurile unui arhitect belgian, Henri Alexis Brialmont si a durat mai mult de douazeci de ani. Forturile erau unite de o cale ferata si de o sosea, care a devenit mai tarziu soseaua de centura. Intre forturi erau pozitionate baterii subterane, in total fortificatiile fiind prevazute cu 240 de piese de artilerie.

 

La acea epoca, la zece ani dupa castigarea Razboiului de Independenta de la 1877, Romania era doar Muntenia plus Moldova. Doctrinele vremii spuneau ca orasul-capitala este punctul strategic cel mai important, asa incat s-au cheltuit 111,5 milioane lei aur pentru constructie. Totusi fortificatiile nu s-au dovedit a fi eficiente pe vreme de razboi. In Primul Razboi Mondial fortificatiile din Liege, construite de acelasi arhitect belgian, au fost cucerite cu mare usurinta de armata germana. In epoca, ofiterii superiori din Bucuresti au sesizat pericolul si au demontat toate piesele de artilerie, transformand tunurile Krupp in unitati mobile, abandonand forturile.

 

In prezent multe din forturi sunt parasite sau au alte destinatii. Cel din Chiajna a fost un timp depozit de muraturi, cel dinspre Mogosoaia a devenit ciupercarie. Un fort din Popesti-Leordeni va deveni chiar capela, fiind inconjurat de un cimitir. Fortul numarul 13 e parte din inchisoarea Jilava, asa cum scrie in articolul din care provine si informatia istorica.

 

 

Forturile sunt constructii de arhitectura militara, legate de industria de razboi. Din cauza vechimii, ar putea fi considerate cu usurinta monumente de arhitectura. Pana atunci insa pot fi niste locuri interesante de explorat.

[Hellryder]

scuze...am modificat..uitasem da..interesanta faza cu tunelurile...cik sub dambovita e constr o intreaga shosea....sa ne spuna oamenii care au lucrat la cincinali pe vremea lu raposatu

 

Nu cred ca e o sosea. Dambovita in sine curge pe SUB traseul ARTIFICIAL care se vede la suprafata. Si este o canalizare infecta, pe acolo se scurg o mare parte din deversarile menajere si industriale care nu ajung niciodata la vreo statie de epurare.

Ca atare nu cred ca ar fi construit cineva ceva, orice, SUB Dambovita. Pana si metroul a avut probleme uriase, atat cu solurile nisipoase cat si cu infiltratiile si canalizarea.

 

Deci repet: nu cred ca sunt (sau ca MAI sunt) tuneluri, constructii subterane sau catacombe pe sub Dambovita.

 

Ry.

 

P.S: Cei interesati hai sa ne vedem intr-o seara la Etrusco, eu o sa vin cu niste texte si cu niste schite sa ne concentram asupra unor intrari mai usor de gasit.

 

R.

[ipman]

Casa Presei are un ditai adapostul. Are si gara de-a binelea. Este o cladire-oras, conceputa sa reziste la orice.

 

TazzY, tu ai fost cel care a scris in Bukresh blog?

 

Atentie, in cel de linga autostrada soarelui, foarte accesibil, se organizeaza partide de paintball. Sa nu va treziti impuscati cu vopsea. De aici si faptul ca e curat.

[Vizitator TazzY]

Ceva si mai tare... Penitenciarul de maxima siguranta Jilava este Fortul nr. 13...

 

Scurt istoric

 

 

Penitenciarul este situat în raza administrativ teritorială a comunei Jilava, la 10 km. Sud de BucureÂşti Âşi la 3 km. nord-est de comuna Jilava. Penitenciarul Jilava a fost înființat în 1907, în fortul nr.13 Jilava, unul din cele 18 forturi care făceau parte dintr-un sistem de apărare circulară construite în perioada 1860-1870 în jurul oraÂşului BucureÂşti, cu scopul apărării Capitalei de atacurile armatelor turceÂşti. Jilava, unul dintre cele mai mari, a fost transformat în 1907 în închisoare militară fiind subordonată statului major al armatei, până în 1948, când a trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

În anul 1907, în penitenciarul Jilava au fost depuÂşi sute de țărani din județul Ilfov, arestați pentru că au participat la răscoalele țărăneÂşti ce au avut loc în primăvara anului 1907.

În perioada primului război mondial, fortul Jilava a fost populat cu deținuți proveniți din rândurile militarilor care refuzau să se prezinte la încorporare sau pentru alte infracțiuni cu caracter militar, mulți din ei fiind condamnați la moarte Âşi executați în “valea piersicilor”.

După ocuparea oraÂşului BucureÂşti de către trupele germane, în închisoare au fost aduÂşi prizonieri de război. Încă din timpul războiului Âşi în special după aceea, până la 23 august 1944, Penitenciarul Jilava, deÂşi era închisoare militară, a devenit locul de detenție, atât preventivă cât Âşi după condamnare, pentru deținuții politici, care după legile în vigoare în acea perioadă, nu trebuiau să stea într-o închisoare militară.

În timpul celui de-al doilea război mondial în Penitenciarul Jilava sunt aduÂşi să-Âşi execute pedeapsa militari, soldați, ofițeri Âşi subofițeri ai armatei române.

În afară de deținuții de drept comun Âşi de deținuții politici, în Jilava au fost închiÂşi de legionari, în 1940, Âşi o serie de politicieni Âşi alți salariați din aparatul de stat pe care poliția legionară i-a suprimat în celulele închisorii în noaptea de 26/27.11.1940.

Începând din anul 1966 în penitenciarul Jilava s-a înființat o secție unde erau deținute elementele cele mai înrăite Âşi recalcitrante.

La 1 august 1967 în penitenciarul Jilava au fost deținute persoane care au săvârÂşit infracțiuni contra securității statului, deținuți de drept comun re-cidiviÂşti, cu condamnări peste 10 ani sau care nu puteau fi folosiți la muncă, deținuți de drept comun, înrăiți Âşi recalcitranți, indiferent de starea de recidivă, infracțiunea comisă Âşi condamnare, cărora li se aplică un regim sever, deținuți de drept comun, foÂşti evadați din unitățile Direcției Generale a Penitenciarelor, indiferent de starea de recidivă, infracțiunea săvârÂşită Âşi de condamnare, care nu sunt folosiți la munci.

În anul 1973 s-a dat în folosință blocul nou în care au fost cazați deținuți minori, bloc care era format din Centrul de primire, observare Âşi repartizare minori Âşi Penitenciarul pentru minori.

În anul 1977 în locul Penitenciarului pentru minori a luat ființă Penitenciarul de tineri BucureÂşti ce a funcționat până în anul 1988 când, prin demolarea Penitenciarului Rahova, populația de acolo a fost transferată aici începându-se extinderea spațiilor de deținere cu încă un corp de clădire finalizat în anul 1990.

Unul din cele mai importante momente din istoria penitenciarului (actualmente Penitenciarul BucureÂşti) îl constituie revolta deținuților imediat după Revoluția din decembrie 1989 care au reuÂşit să iasă din camere prin forțarea uÂşilor, să se urce pe clădiri iar în unele locuri au forțat dispozitivele de pază, cerând punerea în libertate deÂşi nu beneficiau de acest act de clemență, revolta a durat 44 zile (17.12.1989-31.01.1990).

La data de 29 iunie 1994, în interiorul locului de deținere a fost construită o capelă. Aici sunt oficiate slujbe religioase (liturghii) atât duminica cât Âşi în sărbătorile religioase ortodoxe importante, la ele putând participa toți deținuții care doresc.

[ipman]

Penitenciarul actual contine si fortul 13, dar nu mai este in el. Exista cladiri cu arhitectura inchisorilor din anii 60, sub forma de stea. Gardianul sta in centru si se uita pe raze, unde sint celulele. Are un cimp de vedere perfect.

[Vizitator TazzY]

Tare...

 

Inca 2 poze unde apare si intrare.. (aia cred ca e)

[ipman]

Nu e acolo. Intrarea e intr-un sant de peste 4 metri adincime, si fatada este paralela cu lina de centura.

Acolo isi are originile soseaua de centura, aproviziona forturile.

Gaura de care spui a fost cupola unei turele de tun mic.

[ahonen]

Forturile astea se numesc in fapt "Baterii" cel putin asa scrie pe asta in care am fost acum ani buni. Va arat mai jos locatia. Ce se vede mai jos e autostada A2. Bateria e imediat dupa buclele de la intrare la primul pod. Pe vremea in care o exploram nu era construita autostrada

 

Uitati si poza

 

 

Edit: vad ca a pus-o cineva inainte. Eh, las, poate creste interesul

Editat Noiembrie 10, 2006 de ahonen

[Vizitator TazzY]

Inca cateva

[Mr_ORL]

pai interesu e mare...dar, daca am patrunde acolo, crede-ti ca daca am fi prinsi, nu am pati nimic

[silraw]

fratilor ma bag si eu. da-ti un PM

[Mr_ORL]

pe mine ma intriga forma raului asta...ce o fi in mijloc?

Editat Noiembrie 10, 2006 de Mr_ORL

[Hellryder]

Forturile sau bateriile sunt parasite. Cele care inca sunt folosite pentru diverse activitati, inclusiv militare, sunt si pazite si inconjurate cu gard. Nu cred ca o sa ne ducem exact la alea, mai ales ca mai sunt o gramada ale nimanui.

 

Totusi eu m-as concentra pe subteranele Bucurestiului, va asigur ca la forturi nu sunt subterane sau catacombe, sunt doar niste hrube semi ingropate, parasite, dezafectate de armata, adica pe scurt: PERETI GOI.

 

In schimb catacombele Bucurestiului ar putea fi mult mai interesante, cu atat mai mult cu cat multe dintre ele inca mai sunt in picioare.

 

Ry.

[Vizitator TazzY]

Dar nu am gasit nimic pe net despre catacombe..