Siberia 2013 - De la Irkutsk spre Muntii Altai si inapoi prin Mongolia

[bob66]

Eu cred ca ar fi mai bine pentru toata lumea daca s-ar modifica limita asta de 20 de poze.

 

Orice forum exista din cauza utilizatorilor care il folosesc. Daca unii utilizatori isi manifesta dorinta de a modifica anumite chestii, nu vad de ce nu se poate?? Incurca cu ceva forumul daca sunt 30 sau 40 de poze intr-un post? Oricume vorba de poze gazduite pe alte situri care sunt incluse in interiorul paginii prin link.

 

Si se poate modifica si rezolutia maxima a pozelor. Acum este la 1024 pixeli. Cu ce v-ar incurca sa fie la 1200 pixeli, sau mai mare?

 

Bob

Editat Martie 25, 2014 de bob66

[plescoi rulz]

asteptam continuarea

[bob66]

Bine bine, administratorul a castigat la capitolul incapatanare; continui cu povestea

 

 

Bob

Suntem in inima republicii Tuva

 

 

 

 

 

E aproape ora 16:00. Iesim din Murgur Aksy ametiti de foame. Imediat dupa sat ne oprim pe malul raului sa mancam. Ploua marunt, dar nu conteaza, stomacul a preluat controlul

Desfacem cateva conserve sa ne potolim foamea. Pana terminam de mancat se opreste ploaia si incepe sa se lumineze. Iese si soarele. Trece si convoiul cu nunta din sat (din cauza carora nu am putut sa mancam la singurul local din zona).

Plecam mai departe. Nuntasii sunt toti adunati la un monument din apropiere unde isi fac fotografii. Gigi ne propune sa mergem la nuntasi. Ceilalti 3 nu vrem, dar acum cand ma gandesc imi pare un pic rau. Cred ca ar fi fost distractiv.

Dam de o zona mlastinoasa. Cautam o cale de trecere.

Se vede iar Mongun Taiga, varful de 3970 m ce face parte din UNESCO

Urcam spre un pas

Cred ca am exagerat "un pic" cu bagajele

Ajungem in varful pasului, de aici se coboara si se urca in alt pas, si mai inalt. Trecem prin mai multe pasuri de peste 2000 m, cel mai inalt este de aproape 2600 m. E pustiu, nu trece nici o masina. Nici iurte nu prea sunt.

Mai mergem un pic si se vede gardul din zona de granita. In fata este Mongolia.

Langa pod este un post de control parasit. In spatele norilor, unde ploua este varful Mongun Taiga.

Pe la ora 19 ne gandim sa punem cortul; in jurul nostru nu sunt chiar conditiile ideale, asa ca ne intoarcem putin in zona raului unde vazusem niste iurte. In fotografia de mai jos se vad 2 stanci undeva in departare, pe de o parte si alta a raului si langa fiecare stanca este cate o iurta. Noi ne orientam catre cea din stanga.

Mergem la iurta sa intrebam daca ne putem pune cortul langa ei. Din pacate parintii nu sunt acolo si intrebam copiii. Ne arata ei o directie catre rau, un pic mai departe. Desi afara este destul de frig si bate vantul tare, copiii n-au nici o treaba si sunt in picioarele goale.

In spate se vede Mongun Taiga

Discutam un pic intre noi. Baietii zic sa punem corturile langa rau, eu sustin ca nu e bine ca nu suntem vizibili de la iurta. As fi preferat sa punem corturile undeva mai aproape in zona iurtelor lor. Pana la urma ajungem langa rau si ne instalam corturile.

Peisajul este magnific. Bineinteles ca se vede faimosul varf despre care am tot pomenit pana acum.

Andrei cu Gigi se apuca sa spele niste tricouri. Sa nu credeti ca daca Andrei este in pantaloni scurti e cald afara.

Peste rau, dupa cealalta stanca este alta iurta.

---

...reply

[plescoi rulz]

continuarea...

[bob66]

Mai este destul timp pana se intuneca. Ma urc pe stanca de langa noi. Se vede iurta unde am intrebat de locul de cort. Copiii trebaluiesc pe acolo, dar adultii sunt plecati sa aduca oile.

Pe vale in sus spre munte mai sunt cateva iurte.

Imi pun niste apa la fiert ca sa-mi prepar o mancare la plic. Ma instalez comod pe scaun, imi desfac o bere si admir peisajul. Cum stateam eu linistit apar niste localnici beti.

Parcheaza langa noi si incep sa se simta ca la ei acasa. Se urca pe motociclete, se servesc cu berea noastra. Nu prea avem ce face decat sa-i lasam in pace. Vorbim cu ei, mai si radem.

Ne tot intreaba daca avem vodca. Stiam de pe internet despre localnicii Tuva. Am citit alte jurnale de calatorie. Sunt cei mai neprietenosi de pana acum. Majoritatea sunt beti. Este bine sa-i eviti, iar daca vin la tine cu bautura sa nu te inhami cu ei. Foarte usor se pot aprinde si devin violenti. Punem camera pe trepied si o lasam sa filmeze. Dupa vreo 10-20 minute isi dau ei seama ca nu le convine ca filmam si ne pun sa luam camera de acolo. O mutam in alta parte, dar tot ii filmam. Dupa cateva minute ne zic iar sa mutam camera.

Dupa vreo ora jumate scapam de ei si ne bagam prin corturi sa mancam.

Pe la 1:30 noaptea ma trezesc in urlete. Se vede ca si cum ar fulgera. Afara ploua torential. Sunt 2 sau 3 dintre ei, au venit cu caii si in momentul ala unul era urcat pe motorul meu si altul ii facea poze cu telefonul si cu blitzul. Gigi iese din cort, spune “ne panimayu” si apoi intra la loc. Eu am intrarea la cort pe partea lor, deschid un pic fermoarul si ma uit la ei. Din fericire nu ma observa si isi vad in continuare de treaba. Stau vreo juma de ora acolo si se suie pe toate motoarele. Cred ca erau beti, altfel nu se explica ce au cautat la ora aia si cum au reusit sa stea in ploaie atata timp. Sa nu va imaginati ca aveau haine de ploaie la ei. Evident ca tot timpul asta stau in pozitie de alerta. Dupa ce pleaca rasuflam toti usurati. Dar… mai dormi daca mai poti !

Ziua 12, Joi, 25 Iulie 2013

Chiar dimineata cand iesim din cort apare unul din parintii copiilor pe care-i intrebasem de cort in ziua precedenta. E foarte pasnic. Ne cere sticlele de plastic goale. Ii dam si niste creioane colorate pentru copii (inainte de plecare am cumparat din Bucuresti niste creioane colorate si caietele sa dau la copii). Daca dadeam de el acasa probabil puneam corturile langa iurta lor si nu aveam parte de acel episod neplacut cu localnicii beti.

Strangem cortul repede ca incepe ploaia. Avem noroc ca se termina imediat. Chiar la iesirea spre drumul principal apare un curcubeu de toata frumusetea.

Vedere spre Mongolia

Trecem prin cateva pasuri in directia Kyzyl Khaya.

Sunt haioase indicatoarele astea pe drumurile neasfaltate

Nu stiu cum facem de iesim din drum si ajungem in balarii

Ne apropiem de Kyzyl Khaya.

Tinem trackul de gps incarcat din OSM dar drumul se termina intr-un rau imposibil de trecut. Ne intoarcem in sat sa intrebam lumea. Primii localnici iesiti in cale ne arata directia raului. Bine bine, dar pe unde sa-l trecem.. nu ne lamurim. Ne mai invartim noi pe acolo pana gasim un birou de nu stiu ce institutie. Au ei pe perete acolo o harta si ne spun ca sunt chiar si niste poduri. Ne spun sa tinem pe langa rau, ca este drum. Aflam ca este un pod la marginea satului.

Iesim din sat increzatori. Gasim podul. Il trecem fericiti dar imediat urmeaza o trecere printr-un rau. Mergem vreo juma de ora pana cand ajungem la alt pod. A iesit soarele si s-a facut cald. Oprim sa mancam niste conserve. Apar iar norii. Noi inca nu stim ce ne asteapta si suntem relaxati.

---

reply

[Doctor X]

Baga!

[bob66]

Mai mergem un pic si dam de prima trecere serioasa prin rau. Din cauza ca a cam plouat in ultimile zile apele sunt destul de mari si e inundata o portiune de drum.

Trecem noi cu bine si de asta si continuam drumul prin pustietate.

Ajungem iar intr-un loc unde drumul se termina in rau. Cautam in susul si in josul raului un loc de trecut. Incercam chiar sa testam trecand pe jos. Curentul este foarte puternic si Bogdan, intr-un moment de neatentie, se dezechilibreaza si face o mica baie.

Ne invartim vreo ora pe aici si ne tot intrebam ce sa facem. Se vede un drum undeva peste un deal, dar nu se pupa cu ideea pe care ne-au zis-o localnicii in sat, sa tinem raul, asa ca nu il incercam. Aproape ca ne hotaram sa ne intoarcem in Kyzyl Khaya si sa o luam pe dincolo prin mlastina cand vedem o masina care trece pe langa noi si dupa un timp apare pe drumul de peste deal. Gigi spune sa mergem sa incercam… zis si facut. Avem noroc, asta e drumul. Ne scoate un pic mai incolo, tot pe malul raului.

Mai trecem printr-un singur rau mai mic, si dupa aia numai peste poduri.

Iesim din vale. Dam in “open space”. Deja ma simt mai bine, imi zic ca gata, am terminat cu greul. Exact atunci dau de niste noroi si ma dezechilibrez. Tin eu motorul cam 30 de secunde intr-o pozitie foarte dificila, dar pana la urma il las sa cada pe jos. Baietii erau mai departe si nu s-au prins ce faceam eu. Vine Bogdan primul sa ma ajute. Pune motorul pe cric, dar fiind terenul ud nu sta mai mult de 1 minut si cade pe o parte.

Cred ca este singura masina cu localnici pe care am vazut-o toata ziua

Cu prilejul asta facem o pauza scurta. Ne propunem sa ajungem si la lacul Khindiktig-Khol’ daca tot am batut atata drum. Ar fi vreo 6 km pana la lac, din drumul nostru.

Trecem si de celebrul pod din republica Tuva.

Dupa vreo 10-15 minute de la cazatura motocicleta lui Bogdan se opreste. Incercam s-o pornim dar nimic. Il remorchez eu, dam niste ture pe acolo, degeaba. Ii schimbam bujia… tot degeaba. Bujiile arata bine. Vorbeste la telefon cu mecanicul din Romania. Aflam ca din cauza cazaturii s-ar putea sa nu mai faca bine contact ceva. (Motocicleta a cazut exact pe partea cu pompa de benzina. Pe rackul de protectie din fata fiind montate niste gentute, au dat soc direct in pompa la impactul cu solul).

---

reply

[b374]

...

[bob66]

Deja e cam tarziu. Trebuie sa ne apucam sa desfacem rezervorul sa avem acces la pompa de benzina. Nu stiu cine are o idee “stralucita”. In apropiere se vede o stana parasita, dar e sus pe un deal si e cam abrupt. Ne zicem sa urcam acolo motocicleta lui Bogdan… si cum se poate urca decat remorcata de mine. O iau usor usor. La un moment dat ma dezechilibrez si cad, undeva in urcare. Se urca Andrei in locul meu si eu pe motocicleta lui Bogdan. Incearca Andrei sa plece de pe loc, merge foarte putin si se aud niste zgomote puternice de la motorul meu… (a crapat ambreiajul, dar aveam sa aflu a doua zi). Oprim imediat si impingem ambele motociclete pana sus pe deal. Muncim toti 4 la actiunea asta pentru ca sunt foarte grele.

Ne instalam corturile si ne punem rufele la uscat. Cerul e acoperit, dar macar nu ploua. Apare o masina cu niste localnici. E proprietarul stanei dar noi nu stim inca. Ne intreaba ce facem acolo si cand plecam, noi ii spunem ca avem probleme la motociclete. Sta un pic si pleaca.

Bogdan se apuca sa-si desfaca rezervorul . Ajunge la pompa de benzina, o scoate si o pune la loc. Da o cheie si porneste.

Ziua 13, Vineri, 26 Iulie 2013

Dimineata dupa ce ne trezim ma apuc si eu sa lucrez la motocicleta mea. Dupa ce demontez capacul de la ambreiaj imi cam pica fata. Discurile sunt facute bucati si oala are dintii sparti. Pun capacul la loc si cad pe ganduri.

Apar in curand si localnicii de ieri. Doi sunt pe o motocicleta ruseasca si ceilalti intr-o masina 4x4. Imediat ne invadeaza dita mai turma de oi. Le baga pe toate in staul si apoi le lasa sa iasa una cate una printr-o poarta intredeschisa. Doi baieti se apuca sa le numere. In timp ce le numarau, Gigi il bate pe umar pe unul din ei sa se dea la o parte ca sa poata face niste fotografii. Baiatul pierde numaratoarea. Dupa ce termina cu toate oile le mai baga o data inauntru pentru verificare.

Cum avem o imprimanta foto Canon Selphy cu noi ne gandim sa le facem o surpriza; le propunem sa ne facem niste poze impreuna si sa le dam pe hartie.

Ne grupam in fata stanei, langa motocicleta mea si punem aparatul pe trepiedul lui Gigi. Bogdan este imbracat in hanorac verde. Proprietarul este in spatele lui Bogdan si are 42 de ani.

Daca la inceput erau mai rezervati, dupa ce le dam poza de grup sunt foarte incantati si fata proprietarului ne roaga sa-i facem o poza pe motocicleta. Vazand asta, mai vor si altii poze cu motocicleta . Gigi ii mai face fetei niste poze la fereastra. O cheama Belchit Maa si are 10 ani.

Inauntru am amenajat un mic laborator foto

Oamenii isi termina treburile pe aici si se pregatesc de plecare. Bine bine, dar eu ce ma fac?? Il intreb inca o data pe proprietar daca stie pe cineva care imi poate duce motocicleta in Kosh Agash. El imi arata masina lui. Nici daca ii scot ambele roti nu incape. Prima idee care imi vine in cap e sa raman eu aici la stana si baietii sa se duca in Kosh Agash sa caute ajutor (sunt peste 100 km pana acolo). Dar aici nu mai ramane nimeni si ar fi cam neplacut sa raman singur. Localnicii imi spun sa vin cu ei la iurta lor, care e la cativa km mai la vale. Imi iau ei bagajele in masina si imi sugereaza sa imping motocicleta pana acolo ca e numai la vale si e aproape. Ma tracteaza baietii pana la iurta si apoi pleaca spre Kosh Agash.

----

Ajungem la iurta. Initial nu sunt toti acasa. Nu vad UAZ-ul si nu sunt sigur daca am nimerit bine. Sunt intampinat de cativa copii si femei care se uita mirati la mine. Noroc ca apar imediat si ceilalti cu masina. Ii intreb unde pot pune cortul.

Dupa ce ma instalez vine cineva cu un ceai si niste turte. Vine Belchit Maa cu alti copii si incep sa imi puna intrebari. Dupa un timp apare unul din parintii copiilor (o femeie insarcinata) si le zice sa ma lase in pace. Intre ei vorbesc dialectul local. Daca am inteles bine sunt etnici Tuva dar au casa si in Kosh Agash (Republica Altai), unde locuiesc iarna. Sunt mai multe familii cu copii mici aici. Cred ca cel mai mic are intre 2 si 3 ani. Cand ajung eu e in fundul gol cu o bluza cu maneca lunga pe el.

Incerc sa-l intreb pe proprietar daca pamantul de aici este al lui. El imi arata ca tot de jur imprejur e al lui, inclusiv stana unde am dormit noi noaptea precedenta. Iarna ramane cineva in munti la stana cu animalele si restul se duc jos in sat. Incerc sa-mi imaginez cum e sa traiesti iarna izolat acolo in munte la temperaturile alea. Nu este nici macar semnal gsm.

Imi scot scaunul la soare si ma apuc sa-mi pregatesc niste mancare la plic. E frumos afara, e liniste deplina. Ma simt bine, ma relaxez. Adevarul e ca mi-am dorit inca de la inceputul excursiei sa pun cortul intr-o zi devreme si apoi sa ma relaxez. Nu pot sa zic ca-mi pare bine ca mi s-a stricat motocicleta mai ales daca ma gandesc la toate consecintele financiare, dar exista si niste aspecte pozitive.

Norii tot apar si dispar. Cand apar e de hanorac, cand dispar e de maneca scurta

Belchit Maa vine impreuna cu alta fetita mai mica ca ea la mine si ma roaga sa-i fac poze pe motocicleta. Ii fac, dar nu i le pot da pentru ca imprimanta e la Bogdan.

Ma mai invart pe acolo pana ajung pe malul lacului din apropiere. A doua zi e sambata si e o sarbatoare. Nu stiu daca are legatura sau nu cu sarbatoarea, dar cei mai multi dintre ei merg la lac sa se spele. Apa este destul de rece, dar probabil daca te nasti aici ti se pare calda.

---

reply...

[b374]

...

[bob66]

In timp ce eu petrec timpul cu familia din Tuva, ceilalti trei pleaca spre Kosh Agash. Sunt peste 120 km pana acolo dintre care vreo 80 de offroad destul de serios pe anumite portiuni.

Urcarea spre pasul Buguzun, granita dintre Republica Tuva si Republica Altai

Baietii ajung la lasarea serii in Kosh Agash si se cazeaza la pensiunea Zarea (unde am stat si in 2010 in drumul spre Mongolia).

---

Si sa revenim in Tuva

Ma simt ca intr-o emisiune de pe National Geographic. O sa asist la ridicarea unei iurte si sunt foarte fericit. Imi mai alunga din supararea cu motocicleta.

Pentru inceput toata lumea participa la mutarea materialelor la cateva sute de metri mai incolo, pe malul altui lac unde se va ridica iurta. Ii intreb daca pot ajuta, si ei imi arata materialele. Ma apuc si eu sa car cu ei.

Dupa ce terminam cu materialele eu ma intorc la cort. Proprietarul vine la mine si imi face semn sa vin cu el sa vad cum se ridica iurta.

Primul pas: se stabileste intrarea. Bineinteles cu vedere la munte si lac.

Incep sa puna “peretii” si ii leaga intre ei cu sfoara.

---

reply

Editat Martie 25, 2014 de bob66

[b374]

...

[bob66]

Dupa ce termina cu peretii incepe o ploaie torentiala. Baiatul cel mic inca se joaca prin ploaie pana il trimite maica-sa in iurta cealalta la adapost. El pleaca agale spre iurta fara nici o graba. Apare la un moment dat cineva si il ia pe sus sa il duca mai repede la adapost.

Fug si eu repede si ma bag in cort. Ploua cu soare. Tin usa deschisa la cort pentru ca ploaia bate din spate si nu intra apa. Ultimii copii ramasi afara o iau la fuga spre iurta.

Ploaia se opreste repede. Dupa cum ne-am obisnuit suntem rasfatati cu un curcubeu de toata frumusetea.

Prima iurta

A doua iurta

A treia iurta tocmai se construieste

Ne intoarcem la construirea iurtei. Dupa instalarea "zidului" trebuie pus acoperisul. Aici e o procedura mai complicata. Cineva trebuie sa tina cupola sus si ceilalti infig betele de sustinere in ea. Cu un zambet larg pe fata imi arata ca eu sunt cel mai inalt si imi fac semn sa vin acolo sa-i ajut. Imi arata soba de fier din mijlocul iurtei si imi fac semn sa ma urc pe ea si sa tin cupola. Ma urc eu acolo vesel si entuziast, dar dupa ce imi pun cupola in brate imi piere instantaneu tot zambetul de pe fata. Nu stiu cate kile are, dar mai mult de vreo 30 secunde nu pot s-o tin deasupra capului cu mainile intinse in sus. Ei incep toti sa rada si vine unu d-al lor, mai vanjos; ma da la o parte si se urca el in locul meu. Se vede pe fata lui ca se chinuie sa tina cupola cu mainile in sus dar nu zice nimic. El pe soba, eu pe langa el cu mainile intinse ajungem la acelasi nivel . Dupa ce monteaza mai multe bete de sustinere plecam de acolo si ne apucam sa montam restul betelor. Montez si eu vreo 2-3 dupa care proprietarul imi arata aparatul foto ... cu alte cuvinte: ma baiatule ia apuca-te tu de pozeaza ca ne cam incurci .

Copiii sunt foarte veseli si imi tot pozeaza. Probabil mai spera la cateva printuri pe care le-as face cu placere, dar nu ii pot ajuta cu asta pentru ca imprimanta e la Bogdan in Kosh Agash.

Ultimul pas: izolarea iurtei

Seara ma cheama inauntru sa mananc cu ei. Nu e greu de ghicit ce mancam: supa de oaie; stiu ca nu suna prea bine, dar e chiar buna. Au si paine facuta in casa, foarte buna. Fiecare ragaie nestingherit in timp ce mananca. Dupa supa urmeaza ceaiul cu lapte. Le multumesc frumos si ma retrag.

Dupa masa se pune muzica la camion si se face un foc de tabara. Se aduna toti in jurul focului si stau la glume. Cat am stat cu ei nu am vazut nici o sticla de alcool. Toti par de treaba si la locul lor, dar sunt mai rezervati, spre deosebire de cei din Mongolia, care sunt mult mai receptivi la oaspeti.

Ma duc si eu in cort si pornesc nerabdator telefonul satelit. Ce bine ca avem un asemenea aparat cu noi pentru ca semnal gsm nu exista in zona. Astept vesti de la baieti. Intr-un tarziu primesc un sms de la Bogdan. Vestea buna este ca au gasit o masina sa vina dupa mine. Vestea proasta este pretul. Le raspund ca e pretul cam mare. Ei imi raspund ca deja au negociat, cu ajutorul unor rusi care vorbesc engleza, cazati in acelasi loc. Nu am ce face, asa ca accept. Urmeaza sa plece a doua zi la 6 dimineata si sa ajunga pe la 10 aici. Distractia cu recuperarea din munti ma costa 20000 ruble (~450 eur).

Ma bag in sacul de dormit multumit si in acelasi timp suparat. A fost o zi frumoasa, cea mai frumoasa de pana acum. Am avut ocazia sa traiesc un pic cu localnicii, asa cum imi doream de mult. Vorba aia cu "tot raul spre bine" chiar a functionat azi.

---

reply...

[b374]

[raducanescovan]

reply

[bob66]

Ziua 14, Sambata, 27 Iulie 2014

Soarele isi face aparitia de dupa munti si incepe sa bata la mine in cort. Nu trece prea mult timp si ma trezesc si eu din cauza caldurii. Deschid usa la cort sa bata un pic vantul si raman in sac sa mai lenevesc.

Afara e placut, bate soarele si adie un pic vantul. Fetele se machiaza. Nu stiu daca pe motiv ca e sarbatoare sau fac asa in fiecare sambata. Gazda imi spune ca urmeaza sa vina 30 de cai din Kyzyl Khaya.

Mai am vreo 2 ore la dispozitie sa admir peisajul si sa mai fac cateva fotografii pana vine echipa de interventie.

Undeva in apropiere am dat de acest “monument”. Nu stiu ce este.

Pe la 11:30 apar Bogdan cu Andrei si cu un localnic din Kosh Agash. Au venit cu un microbuz 4×4. Republica Tuva este separata de Republica Altai de pasul Buguzun. Este diferenta de o ora, acolo ceasul este 10:30 acum.

Inainte de a incarca motocicleta mea in microbuz mergem pana la lac sa vedem si noi minunea. Citisem prea multe pe advrider.com despre lac incat sa nu mergem pana acolo mai ales ca sunt vreo 6 km. Bogdan cu Andrei au fost inspirati si au inclus in pret si drumul pana la lac.

Ajungem la lacul Khindiktig-Khol (N50 21.435 E89 49.972). Parcam undeva mai sus la cateva sute de metri de mal. Peisajul este de vis.

Soferul ne ofera pranzul de la pachet. Scoate din traista paine, parizer si ceai. Noi adaugam carnatii de plescoi.

Ne intoarcem la iurte sa incarcam motorul dar nu mai este nimeni. Chiar inainte sa plec Belchit Maa m-a rugat sa nu uit de poze. Din pacate nu i-am cerut adresa din Kosh Agash pentru ca m-am gandit ca o gasesc aici la intoarcere.

Exact cand ajungem noi trec multi cai dinspre Kyzyl Khaya, cum imi spusese gazda.

Scoatem parbrizul si roata fata la motocicleta. Incape culcata pe o parte. Drumul inapoi la Kosh Agash dureaza un pic peste 4 ore jumatate si e plin de hartoape. Saraca motocicleta danseaza pe acolo prin spate.

In timp ce noi incarcam motocicleta in microbuz Gigi face o plimbare in imprejurimile Kosh Agash.

Prima pauza o facem in pasul Buguzun.

Vedere spre Republica Tuva

Dupa ce trecem de pas intram in Republica Altai. La revedere Republica Tuva! unul dintre cele mai salbatice locuri pe care le-am vazut pana acum.

Si ajungem la pensiunea Zarea. Descarcam motocicleta in curte si ma apuc sa o montez la loc.

La Cafe-ul de langa noi este inchis. Cautam altul, dar toate sunt inchise. Asa ca luam ceva de la alimentara si mergem in camera.

Inca mai am speranta ca gasesc ambreiaj de schimb la dealerul KTM din Barnaul si merg in Mongolia pe motocicleta mea.

---

o sa mai luam o pauza pentru ca nu mai este material pregatit

Bob

[vladdygo]

fain topic!

@ktm si in genere motoarele europene...no comment

[raducanescovan]

foarte fain

asteptam continuarea

multumim pentru pozele care fac cat o mie de cuvinte!

[CipriAT]

De vis!

[plescoi rulz]

ma uitam acum pe topic si am un flash...

 

 

stiti ce este in pe fundal...un cimitir...si in prim plan motocicleta lui Gigi (care s-a stricat de doua ori dupa cateva zile...a doua oara definitiv)

 

pam, pam...

[bob66]

Hahaha nu ma gandisem la asta pana acum... a fost un semn

 

Bob

[MAN!AC]

S-a copt materialul următor?

[unnamed]

ma uitam acum pe topic si am un flash...

 

cimitir.jpg

 

stiti ce este in pe fundal...un cimitir...si in prim plan motocicleta lui Gigi (care s-a stricat de doua ori dupa cateva zile...a doua oara definitiv)

 

pam, pam...

fara spoilere

[ERU]

Excelenta tura. Mai repejor cu povestea ca mâine poimâine plecați din nou.

[bob66]

Excelenta tura. Mai repejor cu povestea ca mâine poimâine plecați din nou.

 

cata dreptate ai ! sper sa fie gata povestea pana la urmatoarea plecare

 

acum lucrez la urmatorul episod

 

Bob

Editat Martie 27, 2014 de bob66