gn77b

daca te impedici si te lovesti o data la ora 16:50 concluzia e ca cel mai bine e sa stai nemiscat in fiecare zi la ora aia? nu face nici o spuma si nu e neomogen, e o poveste de adormit copii. daca nu ma insel standardul specifica ca trebuie sa fie miscibile. ============= se pare ca asa e, miscibilitatea e cerinta nefacultativa pt. certificare API (nu ca m-as mira): http://www.api.org/certification-programs/engine-oil-diesel-exhaust-fluid/~/media/Files/Certification/Engine-Oil-Diesel/Publications/150917editionfinal.pdf

ceva dovezi, studii, date concrete, fapte, masuratori?

am citit pe forumuri ca, de exemplu, multi din cei care au pus filtre individuale pe Bandit (in special 1200, parca) nu au reusit niciodata sa faca motorul sa mearga ok cu ele. tunerii seriosi (care nu fac doar la ochi treaba) am vazut ca nici nu-si bat capul cu ele.

in seara asta la 10 pe Eurosport ep. 3. ===================== vad ca e mare interesu' pt. Tdf, dar totusi vreau sa spun ca e tare Froome asta, mi-a placut. un om de podium trebuie sa cistige spectaculos macar o etapa si dupa ziua de azi e clar ca merita galbenul cu aplauze.

aproape 4 minute avans pt. locul intii, dupa Pirinei si un contratimp. sec.

pai scrie ca vor fi puse pe parcursul TdF. am vazut in programul Eurosport ca duminica o sa mai fie unul.

gn77 are dreptate pt. ca a luat teapa (strins ca taranul 2 ture dupa manual). la prima schimbare a mers (Hiflo cred ca era), la a doua (parca Champion) nu mai. dupa care a invatat ca se stringe la mina. a scris cineva la "service" ca poti cauta codul filtrului pe site-urile producatorilor (Mann, de ex.) si sa cauti la magazine de piese auto. ar fi unele tipuri care se folosesc si la masini si (cica) sint mult mai ieftine acolo. asta daca nu-l ai deja. legat de etansat la toba, eu folosesc niste benzi din cutii de bere, puse citeva unele peste altele cit sa intre prin fortare. eventual ceva pasta de evacuare dar aia se va farimita in timp de la vibratii si flexare. am pus intr-un timp si niste silicon din ala de 300 de grade, chiar daca se carbonizeaza in timp (n-as crede, la 400 de grade deja e rosie teava) cit de cit tot o etansa. la toba mea aftermarket nici nu pot folosi garnitura originala din grafit (arata fix ca mina de creion) pt. ca e facuta altfel teava la imbinare si nu sint compatibile.

cele doua ture sint valabile doar pt. filtrul original Suzuki. la alte marci o sa rupi filtrul sau abia o sa-l scoti la urmatorul schimb. gindeste-te ca e plin de oringuri care nu sint presate cu cine stie ce forta si nu scuipa.

mie mi-a povestit cineva ca a auzit o discutie cam asa. - tie ti s-a aprins becul ala rosu in bord? - ce bec? - ala care-ti zice cind trebuie schimbat uleiul

intriguing...

am mai zis-o si o repet: adevarul nu e media parerilor (pertinente sau nu). adevarul tine de fapte, opiniile pot reflecta fapte, sau pot reflecta imaginatie prea bogata, inginerie de colt de bloc si alte fenomene. in plus, e greu spre imposibil de dedus pe un forum pertinenta opiniilor.

am postat asa (in ordinea in care apar screenshoturile): din Haynes pt. Bandit 600 (3,3/3,5/4,6) din original Suzuki pt. Bandit 600 (3,3/3,5/4,6) pt. Katana 750, adica un motor similar (Haynes) de la Yamaha XJR1300

overhaul presupune motor perfect "uscat".

am mai cautat de curiozitate la XJR1300:

aia era din Haynes, asta e din cel original Suzuki. m-am uitat si la Katana de 750 (cam acelasi motor), acolo e chiar si mai mare diferenta.

asta e la mine: (am gresit, nu era 4,8 ci 4,6, dar tot e dif. de 1,1l)

la mine-n manual zice asa la oil change: without filter - 3.3l with filter - 3.5l after engine overhaul: 4.8l (citez din memorie cifra dar retin cu certitudine ca diferenta era cam de 1l).

cum arata un amusinator de laborator? ce-i aia jojo?

nu critica daca nu stii. filtrat prin piine e chiar ok.

ati facut toti pana? mi se pare interesanta treaba asta, in caz ca n-ati vazut: http://conquertheroad.oakley.com/ride.php 2 amatori alesi sa urce cu 2 fosti profesionisti din liga de sus (Richard Virenque si Sean Kelly) pe Mont Ventoux si Alpe d'Huez. urmeaza urcarea propriu-zisa, episoadele 3 si 4.

singura problema posibila e ca daca inversezi plusul cu minusul si producatorul n-a pus o dioda de protectie in stop, o sa se arda ledurile. 90% acea dioda exista deci ia-o prin incercari da' firesc ar fi ca negru sa fie comun/minus. de restul de 10% nu platesc stopul.

am un conoscut care mai face un ban din depanare. imi zice odata ca multimetrele ieftine sint proaste de tot, ca au erori (precizie sau acuratete, nici nu mai conteaza la cifrele astea) de 100%. m-a cam speriat si am zis hai sa iau panarama mea ieftina si s-o compar cu un Fluke scump. iaca nici vorba, ma indoiesc ca erorile sa fi atins 1%, nici n-am stat sa calculez pt. ca erau pe teritoriul irelevantului. dupa ceva vreme am dat intimplator peste un articol dintr-o revista in care se evaluau niste multimetre foarte ieftine no-name. concluzia articolului a confirmat-o pe-a mea: pentru uz tipic, un aparat scump = bani aruncati. ramin la parerea mea ca modul de utilizare decide daca banii aia merita cheltuiti. a, si as mai adauga ca probabil ai dat peste o duda cu aparatul ala. cert, la Fluke nu s-ar fi intimplat, pretul si firma iti garanteaza inclusiv un control de calitate serios. dar se poate merge cu panarama sa ti-o schimbe, sau mai dai 30 de lei si oricum esti mult sub pretul unui Fluke. asta e cel mai ieftin din oferta curenta Farnell http://ro.farnell.com/fluke/114/multimeter-digital-hand-held-6000/dp/1274598

ma suna un cunoscut sa-l ajut cu o chestiune electrica. ii spun sa masoare asa si pe dincolo. cica n-are multimetru. ii spun ca ia unul ok cu 15 lei. imi zice ca lui ii plac lucrurile de calitate si ca o sa-si ia unul mai bun. pai ok frate, stai tu si stringe bani de Fluke. da' mai bine ia-ti Agilent, sa stii o treaba. da' pina atunci stai fara, ca e mai ok asa. la ce i-ar folosi omului ala un multimetru de calitate, in conditiile in care probabil cea mai complexa operatiune o sa fie masurarea continuitatii unui fir... beats me.

nu cred ca e corect ce spui, finisarea exterioara conteaza si ea (chiar influenteaza proprietatile mecanice) dar nu dupa asta cred ca trebuie sa judeci. fara sa fiu vreun metalurgist sau specialist in rezistenta materialelor, as putea sa pariez ca Cr-V e nimic altceva decit o denumire generica a unui grup de aliaje si ca sint multe diferente de la producator la producator. ca sa vezi, chiar asa e: http://www.efunda.com/materials/alloys/alloy_steels/show_alloy.cfm?ID=AISI_6118H&show_prop=all&Page_Title=AISI%206118H http://www.efunda.com/materials/alloys/alloy_steels/show_alloy.cfm?ID=AISI_6118&show_prop=all&Page_Title=AISI%206118 http://www.efunda.com/materials/alloys/alloy_steels/show_alloy.cfm?ID=AISI_6150H&show_prop=all&Page_Title=AISI%206150H toate se cheama la fel, compozitia difera radical. daca mai punem si tratamentul termic...

eu spun ca problema se pune altfel. totul se reduce la modul de utilizare. intra tot la SDV-uri si aparatele electrice. pentru majoritatea oamenilor (inclusiv in regim de service etc) sa-ti iei un multimetru Fluke e o cale sigura de a cheltui niste bani fara sens. face Fluke-ul ala mai mult decit un multimetru Yang Tzing de 30 de lei? evident, nu-si pune nimeni problema, sper. ai nevoie de acel ceva in plus? pai, depinde pe cine intrebi.