SONYC

Imi mentin parerea, esti plin de invidie. Ma intreb insa de ce. Investitia a fost facuta din banii si sudoarea mea, nu a ta. Ai dreptul la o opinie, absolut, dar daca e ceva de prost gust in toata aceasta discutie este interventia ta. Discutia a pornit de la greutatea bicicletelor si de la sumele aferente pentru a le aduce sub un anumit prag. Si cum cunosteam mult prea bine procesul, am impartasit povestea mea, atat si nimic mai mult. Faptul ca tu suferi din acest motiv, este fix problema ta, te rog nu ma implica in frustrarile tale. Daca ti se rupea ce fac cu banii mei, postarea cu Instagramul nu ar fi existat, scurt pe doi. Restul e bla bla bla. Fiecare concurs e practic o expozitie, porno ii zic eu, pentru ca bicicletele arata intr-un mare fel. Suma investita de mine e mica in comparatie cu ce vad la linia de start. Sunt ca un IJ 56 inconjurat de Ducati 959. Asta pana la prima catarare, moment in care intra in ecuatie si antrenamentul. La final insa, dupa ce halim pastele alea si ne asteptam randul la masaj, discutam despre portiunile dificile de pe traseu si cum le-am abordat fiecare. Ne felicitam pentru faptul ca am terminat fara evenimente si ne uram sa ne revedem sanatosi la urmatorul concurs. Nu intereseaza pe nimeni ce bicicleta ai si ce piese, nu exista frustrari de genul asta. Doar noi astia mai amarati salivam la bicicletele elitelor. @ Mihai.Sandu Am si echipament, tot ce trebuie, dar nu mai zic cat am dat pe pantofii SPD (650 de lei) sau pe casca (730 de lei), ca iar moare de ciuda Vallach

Ce vreau este ca maine sa fiu mai bine pregatit decat astazi. La nivel fizic si psihic. Pentru nivelul fizic exista antrenament, iar pentru cel psihic exista linistea faptului ca stiu ca piesele de pe toacla nu or sa ma lase in mijocul padurii/campului. Nu sufar de boala primului loc. Depasesc cat ma tin balamalele, in rest toate bune si frumoase. Natura, sport, voie buna, mie imi sunt suficiente. Spor!

Concluzia mea: "vulpea care nu ajunge la struguri zice ca sunt acri" O arzi aiurea cu texte de genul: "instagram" in sus, "instagram" in jos. Mai exista un alt batran pe forum ce viseaza la fete pe Facebook, poate ar fi cazul sa faceti un grup ceva. Solutii mai ieftine exista intotdeauna, dar ieftin nu inseamna intotdeauna mai practic sau mai bun. O Dacia Logan, avand in vedere drumurile patriei, e mai practica in comparatie cu un Porsche, dar asta nu inseamna ca cea dintai e mai buna. O sa ofer un mic exemplu din propria experienta, schimbator pinioane Alivio vs Deore-XT, ambele utilizate la concurs. Alivio, asa a venit echipata toacla din fabrica. M-am prezentat la linia de start, toate bune si frumoase. Dupa vreo 30-40 de km s-a dereglat, schimba din doua in doua viteze iar spre final am reusit performanta de a termina cu o singura viteza, pentru ca nu voia sub niciun chip sa mai "urce" sau sa mai "coboare". Deore-XT, indiferent de cat de mult l-am abuzat, a schimbat intotdeauna rapid si precis, in conditii de sarcina. Desi mai usor ca si greutate, sensibil mai robust si mai performant. Daca o arzi prin oras chiar si Alivio e prea mult, dar daca ajungi sa soliciti putin transmisia, atunci intervin diferentele dintre piese. Nu particip la niciun concurs in ideea in care sa urc pe podium, nu asta este scopul meu. Competitia nu este cu ceilalti, ci cu mine, si nu imi doresc ca o problema tehnica sa intervina in planul meu. Daca obtin locul 100 din 50 de participanti inseamna ca am fost slab, ca nu am avut forta, ambitie sau concentrare. Eu nu il judec pe cel care nu isi permite o bicicleta mai buna, de ce as face asta? Ce bun imi aduce? Sunt eu oare miezul din covrig? Cu siguranta nu, orice nas isi are nasul. Nu in ultimul rand, nu sunt banii mei ca sa pot comenta ce isi cumpara ori ba omul, fiecare dupa dorinte si posibilitati. La noi insa, invidia e a doua natura. Pune asta pe Instagram in locul meu, eu nu folosesc asa ceva.

Insta ce? Gram? Apai daca e vorba de grame, in momentul in care "arunci" sume, sa zicem considerabile, pe piese de top, te uiti la grame, fara discutie. Doar furca Fox Terralogic (kashima coated) a costat 1000 de euro. Greutate? 1350 de grame. Furca veche? Suntour - greutate 3480 grame Transmisie si frane - integral Deore XT - 680 de euro Butucii - 320 de euro setul Cuvete cu rulmenti ceramici - 110 euro Iar lista continua cu multe alte piese, alese pe spranceana. Ca e mult sau putin, asta este discutabil, pentru ca e in functie de bugetul fiecaruia. Ce pot spune este faptul ca bicicletele erau folosite intens, atat la ture cat si la concursuri (eu). "Lupta" cu gramele e una serioasa, exemplu: Camera normala - 210 grame - 10 lei Camera usoara - 100 de grame - 60 de lei O bicicleta de top poate depasi in unele cazuri pretul unei masini noi. Acum ca unu o cumpara doar ca sa se laude, sau o foloseste la adevaratul ei potential, asta fiecare stie mai bine. Comparatia cu ce isi permit "parlitii" de aici nu cred ca isi are rostul. Nu sunt de judecat nici unii, nici altii, e loc sub soare pentru toata lumea.

Eu: MTB Focus Whistler Singura piesa din configuratia stoc ce a ramas este cadrul. Nu m-a interesat greutatea pieselor, cat performanta acestora. In mod cert insa am dat jos vreo 2 kg. EA: MTB Cube Analog Singura piesa din configuratia stoc ce a ramas este cadrul. Aici m-a interesat atat performanta pieselor cat si greutatea. Camere de 100 de grame, jante de la Mavic, spite aero, butuci extrem de usori, quick release de carbon, cauciucuri pliabile, furca aer Fox si lista continua. De la o bicla de peste 14 kg, a ajuns undeva la 9 kg. Dar si investitia a fost pe masura, peste 2.500 de euro. Raman insa la parerea ca antrenamentul este baza oricarui sport.

Baicului, 19.30, scuter (B86TRK) vs auto (Ford Focus break) Daca mai are vreo importanta, Fordul avea lamaia pe luneta

Nivelul glumelor tale este chiar mai jos decat cel de autobaza. Maturizeaza-te. » Post actualizat in 26 Sep 2018 09:21 Ce vreau e sa invart roata, pe drumuri publice, nu pe forum, spre deosebire de unii de pe aici. E in regula, vina imi apartine. Trebuia sa stiu ca e o greseala sa postez o tura de motocicleala pe un forum, chipurile, despre motocicleala. Daca vrea cineva sa vina, imi trimite mesaj. Aici nu mai am nimic de adaugat.

Detin o Honda Hornet PC41 Cat despre standarde, mobra e dedicata asfaltului bun, nu macadamului, si asta caut. E insa aproape imposibil in Romania de gasit asa ceva, si apoi ma gandesc ca din acest motiv exista suspensie fata/spate, sa lucreze. Am avut placerea de a avea la un moment dat ca si masina de serviciu o Toyota Rav4. Garda la sol generoasa, amortizoarele moi, nu trebuia sa simti denivelarile. Apai ce sa zic, Ribo e in lista de ignore de luni bune, nu vad ce scrie. Acum insa am inteles raspunsul tau. Se mananca acasa, dimineata, ciorba, friptura, limonada. Apoi doar benzina. » Post actualizat in 26 Sep 2018 08:23 Maestre, daca cauti cearta, nu ti-ai gasit omul. Am prezentat traseul in ideea in care poate mai vrea cineva sa pedaleze prin locurile de mai sus. Nu in ultimul rand, am scris negru pe alb faptul ca ruta e de neclintit, corect? Cine vrea, si poate, e binevenit. Motociclistii de tastatura cred ca pot gasi alt topic pe care sa abereze, sunt atatea. Las povestile despre bisnita imaginara pe mainile tale, vad ca ai talent.

Am parcurs drumul asta de vreo 10 ori, nu e de pus genunchiul jos, in rest insa, merge foarte bine. Am tot mers pe Transfagarasan, m-am plictisit, prefer santierul, macar e o noutate. Sa lucreze baietii, eu nu-i deranjez. Cum spuneam, traseul e de neclintit. Nu ma sperie doi fulgi de nea, atat doar ca altul e obiectivul acum, nu TF, nu TA. La mine nu sunt ultimele plimbari, eu pedalez si la temperaturi cu minus. Care e faza cu prazul si slanina? Imi scapa ideea.

Ma bate gandu' Traseul e asta, de neclintit: Plecare la ora 08.00 fix pe ceas, pauza doar pentru vizitarea castelului de lut, alimentare si pisu' In rest, apa, paie si bataie! Daca vrea sa mai vina cineva, cu drag, atat timp cat poate sustine un ritm alert de mers. Cunosc in intregime traseul si nu opresc pentru fotografii sau povesti, ies strict pentru a pedala. Totul tine de vreme, acu' pare perfecta, dar ca si femeia, e schimbatoare..

Te-ai obisnuit prea mult cu Romania bag seama Se foloseste si in Bulgaria salutul asta, nu zic ba, dar considerabil mai putin. Si da, e chiar marfa Bulgaria, le-am colindat in lung si in lat tara, si voi continua sa o fac.

O veste buna, mai ales dupa ce husa de 150 de lei mi-au furat-o baietii saptamana trecuta.

Sanatate maxima colegului cazut astazi in giratoriul de la Obor (18.30). Pilotul statea pe bordura, cu colierul aferent la gat. Cred si sper ca este bine. Eram in intarziere la o programare si nu am putut opri. Politia si salvarea erau deja acolo.

Cine vrea sa viziteze o pestera, intreaba plina de energie Valentina. Hai, aruncati manutele in sus! Ia uite cine e fan Deschid geamul, brr brr.. bine ai venit toamna draga! Bluza termica si mesada salveaza insa rapid situatia. Mobilizarea dureaza, astfel ca iesim din micul Paris abia in jurul orei 12.00, ora la care soarele ne incalzea temeinic toate straturile menite sa ne fereasca de frig. Ehh, putina sauna n-a omorat pe nimeni. Alimentam mobrele cu.. ciocolata calda. Traseul este urmatorul: link Casca lui Traian "danseaza" din cand in cand, mai sa fie! Mai nou asculta si el muzica, ca Iulian? Trebuie sa elucidez misterul. Da' de unde, "socurile" vin de la pasagera: "Mai repede, mergi prea incet, mai repede!! La micul dejun vreau sa stabilim un nou record de viteza, iar la pranz scarite polizate pe virajele bulgaresti. Cum? Nu ma intereseaza ca ai Transalp, nu cauta scuze, mai repede am zis!!" In urma acestui ritm alert am ajuns la destinatie cat ai zice: "Orlova", fara sa apucam sa si terminam.. Chuka.. Locul a ramas neschimbat, intocmai asa cum mi-l aminteam de acum cativa ani in urma, cand l-am vizitat pentru prima oara. Accesul in pestera se face la interval fix si doar in grupuri organizate. Taxa de intrare: 6 leva Se coboara 124 de trepte pana la intrare, usoare in sensul asta, ceva mai grele in celalalt, asa cum avea sa descopere domnisoara din cadrul grupului, nu dam nume, dar incepe cu litera "V" Pestera: Ghidul nostru bulgar. Data trecuta a reusit si cateva explicatii in engleza, acum insa doar in bulgara, astfel ca n-am inteles o iota. La iesire am oprit la rulota tip restaurant si am infulecat un burger, cartofi prajiti si o cola, un meniu usor, de vara as putea spune Mai multe informatii despre pestera puteti citi aici Cateva sute de metri mai tarziu, pe acest drum secundar, opresc pentru a fotografia dealul din imagine: Curand sosesc Traian si Valentina. Domnisoara nu vrea sa fie fotografiata, intoarce capul. Ce o zice in gandul ei: "Ce ti-e si cu amatorii astia, opresc pentru a fotografia un camp!" Ne ajunge si Iulian din urma. Hai, degetelele sus! Oprim in Shtraklevo pentru a fotografia un MIG 17 De aici drum intins spre casa. O tura atipic de scurta pentru noi, dar cand timpul e stramt, te descurci cu ce ai.

Ochisorii ei s-au uitat in ochisorii mei.. lung.. patrunzator M-a asteptat sa ajung la ea.. era toata un zambet A intins mana catre mine.. si eu catre ea Chimie.. nu alta Apoi mi-a scuipat pe p.ula si mi-a taiat fata fortandu-ma sa ma urc pe frane. Astazi insa am mancat o ciorba de perisoare, asa ca nu m-am suparat prea tare.

Poate omu' sa mai leneveasca in pat intr-o zi de Sambata? Nu cand ai prieteni cu chef de duca, li s-a pus pata pe Sozopol. Verific, 400 de km pana acolo. Suna bine, mai ales ca mai jos de Pomorie nu am coborat. E totusi cam tarziu de plecat, ceasul arata ora 12.00. Ne cazam o noapte, vine raspunsul. Apai no', ce mai asteptam, sa ii dam bice! Nu stiu cum sa fac bagajul mai repede, astfel incat renunt la pantalonii moto si la cizme, arunc doar geaca pe mine si ies val vartej din casa. O mica problema tehnica la Transalpul lui Traian ne intarzie plecarea, dar in cele din urma la 14.45 purcedem la drum pe urmatorul traseu: Autostrada libera, drum intins, dar oleaca plictisitor. Curand ajungem in Calarasi unde si alimentam. Platim bacul (9 lei) si avem noroc, in 5 minute plutim pe Dunare. Toamna isi face simtita prezenta in Silistra: De aici urmam drumul 7 spre Shumen. Cunosc portiunea asta si nu pot rezista sa nu ii dau blana, mai ales ca asfaltul, virajele si traficul redus permit viteze ridicate. In timp ce ii astept realizez ca soarele apune si ca o parte de traseu o vom parcurge pe intuneric. Acest lucru se concretizeaza incepand cu localitatea Ivanski. Uite asa ajungem sa abordam serpentinele din Prilep, pe o bezna totala, evitand gropi si animalele salbatice. A fost o provocare, trebuie sa recunosc, dar mi-a placut. Frigul insa, ei bine asta e alta discutie, mai ales ca nu aveam mesada la geaca, si nici pantalonii moto. Pe masura ce ne-am indepartat de padure si apropiat de Burgas turturii din barba au inceput sa se dezghete. In jurul orei 22.40 tragem mobrele in parcarea pensiunii din Sozopol. Ne schimbam si iesim sa cautam de ale gurii. Toate terasele sunt insa inchise, na' belea. Primim insa o sugestie: "old" - referire la partea veche a orasului. Hai sa cautam, ca n-am chef de iaurt si chifle dupa asa un drum. Imi aduc aminte ca Marius stie bine orasul si ii trimit un mesaj. Ma suna, dar nu apuc sa il mai intreb pentru ca auzim acordurile unei formatii live si simtim mirosul bucatelor alese, asa cum doar la Captain Jack gasesti Primim insa ponturi pretioase de la Marius in ceea ce priveste obiectivele ce le putem vizita, multumim. Bem si mancam: No' bun, acum hai sa descoperim plaja. Cluburile sunt deschise, chiar animate. Bagam un degetel in apa, hm, calda. Bagam tot piciorul, hm, calda. Bagam bijuteriile familiei, hm, rece. Ne scufundam, hm, calda. Trecem de geamandura si apa inca ne depaseste crestetul. E ora 01.00, dar nu ne dam iesiti din mare. In cele din urma insa o facem: Nani. Ceasul intern suna la 05.35, dar mai stau in pat pana la 06.00. Iulian se intoarce pe cealalta parte, asa ca il las sa se odihneasca si ies la plimbare. Gasesc un telefon public in parcul din centrul vechi, ahh, de as stii numarul de fix din apartamentul pensiunii, sa le dau trezirea lenesilor: Cu putin timp inainte de rasarit: Trezesc din greseala o pisicuta simpatica foc. Nici nu apuc bine sa duc mana spre ea ca se si impinge cu capul sa o mangai: Ulterior incepe sa traga cu patos de o felie de paine, uscata si cred ca mai tare decat zidurile cetatii. Nu reuseste sa o infranga, asa ca decide sa o linga de zor: Rasaritul: Tabla, creta, delicii culinare: Liber la plimbare, lumea doarme: Frumos copacel: Banci sub smochin cu privire la mare, ce poate fi mai relaxant intr-o zi torida? Splendid cer: Rodii la tot pasul: Idem pentru smochini, cate unul la aproape fiecare casa: Alte fotografii: Deodata simt un miros ce ma lipeste de vitrina unei patiserii. Ahh ce bine arata, iar stomacul imi chitaie, dar am uitat sa iau bani la mine: Portul Sozopol: Ma intorc la pensiune. Iulian s-a trezit, asa ca ii propun sa iesim sa bem cafeaua de dimineata. Traian si Valentina dorm in continuare, lenesi Tentatia e prea mare, asa ca Iulian renunta la cafea (3 leva) si ia o prajitura (5 leva), foarte buna de altfel: Cateva fotografii si din a doua plimbare: Norii incep a se aduna astfel ca o luam spre pensiune. Toata lumea e acum treaza si dornica de a purcede la drum, pe traseul: Incepe sa ploua, din ce in ce mai tare. Blugii nu rezista mult si curand sunt murat. Reusim dupa 30 de minute de alergat sa lasam in urma ploaia. Oprim in Shumen pentru a vizita monumentul ce comemoreaza 1300 de ani de Bulgaria: Taxa de intrare (4 leva) permite vizitarea exteriorului monumentului. Nu exista un muzeu in interiorul acestuia. Pe platou exista si un observator astronomic. Nu in ultimul rand, sunt foarte multe trasee (picior/bicicleta) pentru vizitarea diverselor obiective, precum cetatea din Shumen, pesteri s.a.m.d. Toate bune si frumoase pana in Bucuresti, unde ne-a prins ploaia torentiala, asa, ca de sfarsit de excursie. N-are importanta, am venit toti mult prea bine dispusi ca sa ne deranjeze cativa stropi. Pana pe data viitoare!

In cazul asta incearca si ce ti-am spus in primul raspuns, muta prinderea astfel incat sa scurtezi cursa cablului.

Cum intuiesem, sabotii nu calca corect pe janta si nici distanta nu este egala. Necesita reglare.

Daca tot te-ai pus pe fotografii, fa-mi pe plac te rog si surprinde distanta dintre sabot si janta.

In fotografia atasata de tine se observa unde a fost "prins" in trecut cablul de frana de catre pinul de blocare. Muta prinderea mai sus. Intuiesc ca tocmai din acest motiv nu are forta sistemul de franare. Vei apropia astfel sabotii de janta, dar atat timp cat nu o ating fara sa utilizezi frana, totul este ok. Nu in ultimul rand, verifica modul in care "calca" sabotii, e foarte important.

Ma intreb ce "patzanii in trafic" ar avea de discutat terminatii astia doi de pasagera si xael cand ei nu utilizeaza o motocicleta. Aventuri de pe trotineta poate? Inteleg ca se cauta "trafic" pe forum, dar totusi, un "calus" in gura din cand in cand e bine primit. @Geo_ZGA Accidentul asta imi aduce aminte de calatoria in care povesteai despre cateva mii de km parcursi fara incidente in afara granitelor tarii, si revenirea mai putin placuta in traficul din tara, cu ale sale repercursiuni. Insanatosire grabnica!

» Post actualizat in 10 Sep 2018 22:05 Ehh, de multe ori fix asta inseamna, praf si pulbere. Ultima "doamna" ce nu mi-a acordat prioritate, cand a iesit cu faitonu' de pe o straduta laterala in ditai bulevardul, s-a suparat cand i-am atras atentia la semafor. Am vrut sa o intreb ce are intre picioare, dar am renuntat in cele din urma, sigur nu ar fi stiut raspunsul.

Mobre race ready, ani buni de experienta, circuit, stil "Niko", blana s.a.m.d Nu cred ca stii cu cine stai de vorba! Si toate astea pentru un amarat de TF, pe care il poate parcurge oricine, la orice ora, cu orice nivel de experienta. TA este altceva, dar nici acolo nu e nevoie de experienta "circuitului", pe bune.

/index.php?/topic/754543-genunchiere-spidi-k-net/

Cunosc foarte bine zona in care s-a intamplat accidentul, am copilarit in Suceava la bunici. Odata ce "scapi" de semaforul de la spitalul judetean, pana la sensul giratoriu din deal ii poti da blana. E o fasie lunga de drum care iti scarpina mancarimea din palma, asfaltul e bun iar vizibilitatea e crescuta, chiar si noaptea. Pot doar sa speculez ca pilotul mobrei nu a crezut nicio clipa ca autocarul nu ii va acorda prioritate. Cat il priveste pe acesta din urma, faptul ca a semnalizat nu il absolva de vina. Nu in ultimul rand, reactia lui este foarte tarzie. Pe de alta parte, daca este adevarat si pilotul mobrei nu avea permis, nu avea ce sa caute pe strada, scurt pe doi. Oricum ar fi, o conduita preventiva i-ar fi salvat pe amandoi de la moarte. Inteleg foarte bine golaneala si adrenalina, dar trebuie dozata, pentru ca altfel risti sa ajungi doar o statistica, atat si nimic mai mult. Pacat de aceste doua vieti pierdute.