SONYC

Multumesc mult baieti! » Post actualizat in 02 Jan 2018 09:04 Ambele cauciucuri necesita inlocuire. Am luat intre timp si decizia cu ce anume, am ales Pirelli Diablo Rosso 3. La multi ani!

Voi erati prin urmare cei cu care m-am intalnit in apropierea manastirii Caldarusani. Asemenea si voua!

Ies la plimbare si maine, la fel ca si astazi, fara o destinatie anume. Dai un semn daca ai chef: 0747.048.787 - Cristi

E intaia zi a saptamanii, a lunii si a noului an, pana si lautarii se odihnesc astazi. As vrea sa fac acelasi lucru, dar soarele ma necajeste cu ale sale raze. Ptiu' drace, cat o fi ceasul? Sa nu imi spui ca iar am dormit ca un porc pana spre dupa-masa. Ma linistesc de indata ce reusesc sa deschid larg ochii, e ora 09.18. Ho', ca n-am sarit inca parleazul, ora ca ora, dar data? 1 Ianuarie.. hai ca e bine, la cat Pepsi am bagat aseara, aveam dubii. Deschid fereastra, nici tipenie de om pe strada, hihi, perfect! Izmene, taxi, mobra. Apai no', amu' incotro? Moara Vlasiei? Incep sa pedalez si ajung la balta. Alta destinatie! Manastirea Caldarusani? Cu al ei drum de acces Si a ei balta Alta destinatie! Sigur, dar facem pisu' inainte. Ploiesti? Pe cai atunci! Alta destinatie! Salina Slanic Prahova? Cu ai ei colindatori frumosi Si ai ei brazi inalti Zi faina de Ianuarie.. senina, calda si de colindatori plina.

Dupa ce am citit randurile tale, primul lucru care imi vine in minte e un banc. "Un tip merge la un cabinet medical. Domnule doctor, zice el, nu beau, nu fumez si nici la curve nu merg, oare o sa traiesc mai mult? Doctorul zambeste si raspunde: probabil, dar ce rost mai are?" Tot din randurile tale inteleg ca ai avut multa pasiune la inceputurile tale de motociclist. Ca intre timp, acumuland experienta, implicit "cicatrici" reprezentand problemele cu umarul, genunchiul s.a.m.d. a mai disparut din placere, pot pricepe. Incearca totusi sa nu uiti pasiunea ce te-a motivat in primul rand sa imbratisezi acest sport si apoi sa continui sa mergi atatia ani. Eu sunt la inceput de drum astfel ca entuziasmul si bucuria sunt inca la cote foarte mari. Pe masura ce voi acumula la randul meu experienta anilor, alaturi de "cicatricile" aferente avansarii in varsta, lucrurile poate se vor schimba, poate, vezi tu, fiecare e diferit. Noi suntem in masura sa stabilim ce inseamna placere versus suferinta doar pentru noi, nicidecum pentru ceilalti. In anul 2014, cand obtineam permisul, instructorul ne-a impartasit povestea unui cursant. Nu am de unde sa stiu daca este adevarata, dar chiar si daca ar fi doar teoretica, tot se pot trage invataminte. Marius ne-a zis ca a avut cu ceva ani in urma un cursant, pe la vreo 40 de ani. Omul isi dorea de mult o mobra, dar serviciul solicitant si mai ales rugamintile sotiei l-au impiedicat sa isi urmeze visul. Fiind si tata, sotia ii sublinia constant pericolele la care s-ar expune, ori ea are nevoie de un tata pentru copil si de un barbat pentru ea. Omul prin urmare s-a resemnat. La un moment dat, intr-o seara, cand statea cu sotia si copilul in pat si se uitau la televizor, a facut un infarct. A reusit sa depaseasca episodul si la scurt timp dupa a fost la o reprezentanta si a depus avansul pentru o mobra. Au trecut anii si omul si-a continuat visul pe doua roti, fara evenimente. Concluzia? Poti sa mori atat de usor, in pat, la TV. Unii oameni au nevoie de un factor care sa declanseze o schimbare in viata lor. Eu zic mersi, sunt sanatos, dar sunt in acelasi timp constient de faptul ca nu voi scapa cu viata din viata asta, corpul se degradeaza pe masura ce anii trec. Ma mai doare si pe mine una alta, dar strang din buci si ii dau inainte, o a doua sansa la viata nu exista. Ori facem ce putem cu asta, ori stam acasa, la TV. Prin urmare consider ca cei cu experienta trebuie sa permita pifanilor sa isi dobandeasca gradele. Poate le mai si scapa cate un sfat pe ici-colo, sunt binevenite. Observ insa ca spiritul de competitie este foarte acerb, si nu in sensul bun al cuvantului. Cum ar fi in schimb daca ne-am ajuta intre noi? Am avea, fara doar si poate, toti de castigat. Vrei sa mergi pe X vreme si in Y conditii? Uite, eu asa am procedat si mi-a fost bine, poti incerca la randul tau. As aprecia o astfel de povata. Intervine insa acel spirit de care vorbeam mai devreme, astfel incat "sfaturile" sunt de genul: "stai acasa". Vorba unui amic cu care cutreier muntii: "nu exista vreme rece, ci doar echipament neadecvat". Am ajuns de vreo 4 sau 5 ori anul asta la Veliko, m-am cam plictisit si eu de drum. In 2018 o sa aleg alte rute si destinatii. La multi ani tuturor!

Cu "krasiva" nu am fotografii, a ramas imprimata pe retina Si eu tot asa, am testat-o oleaca, dar nu prea tinea. Cauciucurile sunt insa la sfarsitul vietii, aveau aproximativ 10% uzura cand am cumparat mobra iar de atunci am parcurs cu ele.. indata 14k.

Fac ochisori la ora 06.59, fix cu un minut inainte sa cante lautarii. Aman dusul si echiparea cu inca o ora, nu de alta, dar nu aud bormasina vecinului de la etajul superior si nici suavul glas al vecinei de la blocul alaturat, si apoi unde mai pui ca tare dulce ii somnul. La 07.59 ma trezesc insa brusc, hai, asta nu-i zi de dormit! Apa rece, izmene calde, taxi si cat ai zice: "pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza" sunt langa ea. O las cateva minute sa se incalzeasca si apoi purced la drum. De indata ce ies din oras observ ca asfaltul este acoperit de mazga. Cobor piciorul si confirm, patinoar in toata regula. Las', ii ghini asa cum ii, nu dau inapoi. Opresc insa pentru a schimba manusile de vara cu cele de ski. No' bun, inapoi in sa. Vantul bate in rafale destul de puternice astfel incat sunt nevoit sa corectez mereu directia. Alimentez (Petrom) in vama si caut cu privirea blonda de la punctul de control, nu-i, poate la intoarcere. Surprind podul prieteniei in doua fotografii si continui spre Veliko Tarnovo. Vantul incepe sa sufle din ce in ce mai tare iar mazga persista, drumul altfel fiind unul bun. Bulgarii, baieti finuti, ma vad si imi fac loc, de fiecare data. Bai, dar niciun frate roman? Nu apuc sa imi termin gandul ca ajung din urma un brasovean, masina de familie, skiuri pe plafon, cel mai probabil cu directia Bansko. Imi face loc sa il depasesc, il salut si ii dau inainte. Cativa km mai tarziu opresc pentru a iriga culturile. Pe masura ce ma apropii de destinatie, drumul se zvanta si pot astfel sa merg mai aproape de stilul meu. Ei bine, iata ca ajung. Trag, ca de fiecare data, la Shtastliveca. Ma intampina o blonda simpatica foc. - "Dobur den" zic si apoi continui: - "ti si krasiva" in traducere - esti frumoasa Chicoteste si apoi imbujorata ma conduce spre o masa libera. Imi ofera meniul si ma intreaba daca vreau ceva de baut pana cand sunt gata sa comand haleala. Salivez dupa o Zagorka sau o Kamenitza rece, dar o rog in schimb sa imi aduca un Pepsi Twist. Imi raspunde ca nu are Twist, dar ca poate taia o felie de lamaie daca doresc (bila alba de la mine). Consult meniul cu toate ca sunt hotarat sa il gust pe Ghita.bg Constat insa ca mai am inca un meniu, de sezon. Ia sa vedem, rata, hm, interesant. Imi pune capac supa de rata asa ca nu ezit sa o comand, alaturi de rata la cuptor cu tot felul de buruieni. Dupa asa o masa musai sa bat oleaca la pas orasul. Toate bune si frumoase, dar vreau sa ma joc putin pe curbe, acu' cat mai e uscat drumul. Prind din urma ceva tiruri, dar le depasesc si ii dau bice. Mobra toarce, asfaltul e bun, temperatura optima iar sufletul imi salta de bucurie. Nici nu realizez cand ajung in Ruse. Opresc in vama, dar nici urma de blonda. Un domn dintr-o masina cu numere de, Polonia cred, imi zambeste si imi arata Ii intorc zambetul si asta il determina sa coboare din masina si sa vina la mine, cu telefonul in mana. Imi arata o fotografie cu el pe o mobra de touring, n-am retinut marca, dar oricum, ceva imens. Imi si spune ceva in limba lui, dar evident, nu inteleg. Zambim amandoi si ne luam la revedere. Alimentez (OMV) cu benzina mobra iar subsemnatul cu un espresso scurt. Doamna casiera, la vreo 60 de ani, danseaza pe o colinda ce rasuna in difuzoare, ceea ce ma amuza teribil. Hai, inapoi pe cei 102 reni! Ii dau oleaca mai tare pe cele doua portiuni drepte iar inainte de Adunatii-Copaceni observ ca asfaltul este din nou acoperit de mazga. Nu-i graba, asa ca nu fortez. Ma strecor prin traficul din Micul Paris astfel ca la ora 16.30 parchez mobra (366 de km parcursi).

Suntem pe un forum moto, credeam ca e de la sine inteles. Da, cu mobra.

Salutare, Joi dau o tura pana la bulgari, sa vad ce gust are porcul lor. Daca intereseza pe cineva si vrea detalii, las numarul meu de telefon, intru rar pe forum. Cristi - 0747.048.787

Ehee Traian, asta cu "obraznicele" e o fila ce nu se poate impartasi in cadrul forumului. O fo' bun vinul fiert de aseara, dar pentru povestile astea musai sa bagam niste beri reci ))))

Traian, cu tot respectul, inteleg ce vrei sa faci, dar eu unul nu am timp de pierdut dand explicatii unor oameni cu un comportament pueril. Imi dai de veste cand ai chef de o betie sau pur si simplu de povestit, vin cu mare drag.

Mersi, sa fie! Ai o memorie buna, neagra era, dar am zis sa ii ofer putin stil si viata prin culoarea asta

E inca neagra noaptea cand imi da Margineanu' trezirea. N-are cum imi zic, a sunat alarma prea devreme. Incerc sa dibui telefonul, fara succes insa, astfel ca ma vad nevoit sa deschid larg ochii. Hm, ora 06.00. Sar din pat ca un arc, pun repede de o cafea si la dus cu mine. Trag izmenele val vartej, imi oparesc gatul cu un sfert din lichidul negru si rup usa in doua. Da' de unde.. vise.. Ma misc ca la 100 de ani, ma ridic intai in coate, apoi pun si genunchii la treaba si iata-ma in picioare, teafar si nevatamat, 1-0 pentru mine! Bag fatzaul sub jetul de apa rece si parca parca simt ceva dezmorteala in corp, no' insa cand ma bag cu totul simt ca traiesc! Ma echipez cu gandul la un expresso, scurt si tare. Gasesc insa un rest de Pepsi printr-un colt de camera cu care ma amagesc pana cand voi ajunge la Nelu, la o cafea adevarata. Cobor, e rece si e noapte, bai, unde naiba ma duc? Fluier dupa un taxi. Stai, eu nu stiu sa fluier. Fac din mana, canci, nu ma vede unul. Sa arat bulanu'? E paros, nu cred sa am sanse de izbanda, acu' se poarta epilat. Ma las drept urmare pagubas si o iau agale catre unul aflat in departare. Ajung.. - Buna dimineata zic. - S-a stricat motorul, ma intreaba el. - Nu, dar e la donsoara' acasa. - Dar ce motor ai? Si unde pleci pe vremea asta? Si nu iti este frig? Si cat i-ai dat maxim? Si ai mers pe o roata? Si asa-i ca e magnet pentru gagici? Si te-a alergat vreodata politia? Si multe multe multe alte intrebari. Imi spune ca si-ar lua si el, dar ii este frica, e mai bine pe patru roti. Ma lasa la destinatie, dezbrac rapid mobra si o las putin sa se incalzeasca. Ce drag imi e de ea si cum toarce de frumos, abia astept sa o iau din loc. In localitatea Afumati opresc la Nelu, servesc o cafea, punem la cale traseul si iata-ne in sa. Cerul senin si asfaltul uscat ne indeamna sa ii dam bice. Pe masura ce ne apropiem de Lehliu-Gara asfaltul este acoperit de o mazga compusa din apa si noroi, lucru care ne da putin planurile peste cap. Decidem sa alegem varianta cea mai sigura, si anume autostrada. Aici facem un mic schimb, urc pe PanEuropeana iar Nelu pe Hornet. Ioi, ce diferenta. Ma incanta gabaritul, modul in care livreaza puterea si desigur, confortul. O tinem asa vreo 30-40 de km, dar apoi ma gandesc ca lui Nelu trebuie sa ii fie greu pe Hornet, fara protectie la vant, asa ca opresc. Imi confirma de indata banuiala, nu cred ca se mai suie prea curand pe un naked In scurt timp ajungem pe faleza din Constanta. Il las pe Nelu singur timp de o ora, ocazie cu care viziteaza Muzeul Marinei, in timp ce eu ma ocup de o treaba personala. La intoarcere surprind in cateva fotografii si plaja mea preferata, pe numele ei: "3 papuci" Din Constanta luam drumul Vamii, unde eu unul visez sa bag la ghiozdan un peste cu mujdei de usturoi si mamaliga. Salutam doi colegi care se bucura si ei de vremea superba, ambii pe GS-uri. Gasim o Vama Veche cum altfel daca nu.. pustie. Ne alegem fiecare cum ne place locul de parcare si la masa cu noi. Nu putem desigur pleca fara sa surprindem valurile din Vama. La ora 16.32 luam drumul spre casa iar la 17.10 intram pe autostrada. Nu ma deranjeaza sa o parcurg noaptea, fiind si libera, doar ca e foarte plictisitoare. Ca si temperatura, am plecat pe aproximativ 12-13 grade si am ajuns pe aproximativ 7-8 grade, cat se poate de bine avand in vedere perioada anului in care ne aflam. La ora 19.58 parcam mobra in fata blocului. Distanta parcursa: 596 de km. Mersi fain Nelu pentru companie!

Bravo, asta imi place sa vad, oameni cu sange in instalatie si care se dau. Ca de alde d'astia de ii vaneaza copacii vara si de motociclisti de tastatura sunt satul. Vremea, atat timp cat iti adaptezi stilul de mers, este inca foarte buna pentru plimbare. Sa ne auzim cu bine Ivan

Pe drumul vechi aveam si eu de gand sa merg, dar nu-i batut in cuie. Decid in ziua plecarii.

Plec singur la drum, dar poate ne vedem fie in Constanta fie in Vama.

Jignirile fara perdea spun, poate nu realizati, foarte multe despre voi. Ar fi foarte simplu sa va intorc favoarea, am insa lucruri mai bune de facut. Nu am gasit butonul block sau ignore, dar nu-i bai, il puteti considera ca si apasat.

Povestea o regasesti in cadrul jurnalului de bord (click). Acel topic are un scop foarte bine definit astfel incat am in continuare rugamintea de a nu se modifica prin fine ironii si mistouri. Va veni momentul cand voi vinde aceasta mobra si imi doresc ca cel ce o va cumpara sa aiba acces doar la informatiile ce il intereseaza. Asa cum am mentionat si anterior, ma voi rezuma la acel jurnal si la sectiunea de excursii. Ca sa nu o lungesc inutil, pe pielea mea voi merge cand, cum si in ce conditii consider eu. "Sfaturile" gratuite/apocaliptice si necerute nu ma intereseaza. Facand abstractie de atentia pe care unii insista sa mi-o acorde, consider buna initiativa ta. Altfel comunici cand ai omul fata in fata si cand ajungi sa il cunosti, chiar si putin. Eu unul recunosc, ma deranjeaza cand cineva incearca sa isi impuna propriile limite asupra mea, nu voi accepta niciodata asta, de la nimeni. Daca intelegi acest lucru, putem comunica. Daca te incapatanezi sa iti impui alegerile asupra mea, te voi ignora, este atat de simplu. Spune cand Traian si voi fi, fara doar si poate, prezent.

Amin! » Post actualizat in 29 Dec 2017 09:52 Tura 16.12.2017 Bucuresti - Afumati - Lehliu-Gara - Autostrada A2 - Constanta - Eforie Nord/Sud - Costinesti - Mangalia - Vama veche si retur (596 de km) E inca neagra noaptea cand imi da Margineanu' trezirea. N-are cum imi zic, a sunat alarma prea devreme. Incerc sa dibui telefonul, fara succes insa, astfel ca ma vad nevoit sa deschid larg ochii. Hm, ora 06.00. Sar din pat ca un arc, pun repede de o cafea si la dus cu mine. Trag izmenele val vartej, imi oparesc gatul cu un sfert din lichidul negru si rup usa in doua. Da' de unde.. vise.. Ma misc ca la 100 de ani, ma ridic intai in coate, apoi pun si genunchii la treaba si iata-ma in picioare, teafar si nevatamat, 1-0 pentru mine! Bag fatzaul sub jetul de apa rece si parca parca simt ceva dezmorteala in corp, no' insa cand ma bag cu totul simt ca traiesc! Ma echipez cu gandul la un espresso, scurt si tare. Gasesc insa un rest de Pepsi printr-un colt de camera cu care ma amagesc pana cand voi ajunge la Nelu, la o cafea adevarata. Cobor, e rece si e noapte, bai, unde naiba ma duc? Fluier dupa un taxi. Stai, eu nu stiu sa fluier. Fac din mana, canci, nu ma vede unul. Sa arat bulanu'? E paros, nu cred sa am sanse de izbanda, acu' se poarta epilat. Ma las drept urmare pagubas si o iau agale catre unul aflat in departare. Ajung.. - Buna dimineata zic. - S-a stricat motorul, ma intreaba el. - Nu, dar e la donsoara' acasa. - Dar ce motor ai? Si unde pleci pe vremea asta? Si nu iti este frig? Si cat i-ai dat maxim? Si ai mers pe o roata? Si asa-i ca e magnet pentru gagici? Si te-a alergat vreodata politia? Si multe multe multe alte intrebari. Imi spune ca si-ar lua si el, dar ii este frica, e mai bine pe patru roti. In fine, ajungem la destinatie, dezbrac mobra si o las putin sa se incalzeasca. Ce drag imi e de ea si cum toarce de frumos, abia astept sa o iau din loc. In localitatea Afumati opresc la Nelu, servesc o cafea, punem la cale traseul si iata-ne in sa. Cerul senin si asfaltul uscat ne indeamna sa ii dam bice. Pe masura ce ne apropiem de Lehliu-Gara asfaltul este acoperit de o mazga compusa din apa si noroi, lucru care ne da putin planurile peste cap. Decidem sa alegem varianta cea mai sigura, si anume autostrada. Aici facem un mic schimb, urc pe PanEuropeana iar Nelu pe Hornet. Ioi, ce diferenta. Ma incanta gabaritul, modul in care livreaza puterea si desigur, confortul. O tinem asa vreo 30-40 de km, dar apoi ma gandesc ca lui Nelu trebuie sa ii fie greu pe Hornet, fara protectie la vant, asa ca opresc. Imi confirma de indata banuiala, nu cred ca se mai suie prea curand pe un naked In scurt timp ajungem pe faleza din Constanta. Il las pe Nelu singur timp de o ora, ocazie cu care viziteaza Muzeul Marinei, in timp ce eu ma ocup de o treaba personala. La intoarcere surprind in cateva fotografii si plaja mea preferata, pe numele ei: "3 papuci" Din Constanta luam drumul Vamii, unde eu unul visez sa bag la ghiozdan un peste cu mujdei de usturoi si mamaliga. Salutam doi colegi care se bucura si ei de vremea superba, ambii pe GS-uri. Gasim o Vama Veche cum altfel daca nu.. pustie. Ne alegem fiecare cum ne place locul de parcare si la masa cu noi. Nu putem desigur pleca fara sa surprindem valurile din Vama. La ora 16.32 luam drumul spre casa iar la 17.10 intram pe autostrada. Nu ma deranjeaza sa o parcurg noaptea, fiind si libera, doar ca e foarte plictisitoare. Ca si temperatura, am plecat pe aproximativ 12-13 grade si am ajuns pe aproximativ 7-8 grade, cat se poate de bine avand in vedere perioada anului in care ne aflam. La ora 19.58 parcam mobra in fata blocului. Mersi fain Nelu pentru companie! » Post actualizat in 29 Dec 2017 10:00 Mos Craciun vine anul asta cu motoru' (editia nr. 3) - 24.12.2017 (41 de km) O fo' tare fain. Bucuria copiilor si a bunicilor a fost si bucuria mea. Bonus a fost faptul ca am adus zambete si pietonilor/soferilor (mai ales celor cu prichindei). Sa fim sanatosi astfel incat la anul sa ne strangem intr-un numar si mai mare. » Post actualizat in 29 Dec 2017 10:13 Tura 28.12.2017 Bucuresti - Giurgiu - Ruse - Byala - Radanovo - Samovodene - Veliko Tarnovo si retur (366 de km) Fac ochisori la ora 06.59, fix cu un minut inainte sa cante lautarii. Aman dusul si echiparea cu inca o ora, nu de alta, dar nu aud bormasina vecinului de la etajul superior si nici suavul glas al vecinei de la blocul alaturat, si apoi unde mai pui ca tare dulce ii somnul. La 07.59 ma trezesc insa brusc, hai, asta nu-i zi de dormit! Apa rece, izmene calde, taxi si cat ai zice: "pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza" sunt langa ea. O las cateva minute sa se incalzeasca si apoi purced la drum. De indata ce ies din oras observ ca asfaltul este acoperit de mazga. Cobor piciorul si confirm, patinoar in toata regula. Las', ii ghini asa cum ii, nu dau inapoi. Opresc insa pentru a schimba manusile de vara cu cele de ski. No' bun, inapoi in sa. Vantul bate in rafale destul de puternice astfel incat sunt nevoit sa corectez mereu directia. Alimentez (Petrom) in vama si caut cu privirea blonda de la punctul de control, nu-i, poate la intoarcere. Surprind podul prieteniei in doua fotografii si continui spre Veliko Tarnovo. Vantul incepe sa sufle din ce in ce mai tare iar mazga persista, drumul altfel fiind unul bun. Bulgarii, baieti finuti, ma vad si imi fac loc, de fiecare data. Bai, dar niciun frate roman? Nu apuc sa imi termin gandul ca ajung din urma un brasovean, masina de familie, skiuri pe plafon, cel mai probabil cu directia Bansko. Imi face loc sa il depasesc, il salut si ii dau inainte. Cativa km mai tarziu opresc pentru a iriga culturile. Pe masura ce ma apropii de destinatie, drumul se zvanta si pot astfel sa merg mai aproape de stilul meu. Ei bine, iata ca ajung. Trag, ca de fiecare data, la Shtastliveca. Ma intampina o blonda simpatica foc. - "Dobur den" zic si apoi continui: - "ti si krasiva" in traducere - esti frumoasa Chicoteste si apoi imbujorata ma conduce spre o masa libera. Imi ofera meniul si ma intreaba daca vreau ceva de baut pana cand sunt gata sa comand haleala. Salivez dupa o Zagorka sau o Kamenitza rece, dar o rog in schimb sa imi aduca un Pepsi Twist. Imi raspunde ca nu are Twist, dar ca poate taia o felie de lamaie daca doresc (bila alba de la mine). Consult meniul cu toate ca sunt hotarat sa il gust pe Ghita.bg Constat insa ca mai am inca un meniu, de sezon. Ia sa vedem, rata, hm, interesant. Imi pune capac supa de rata asa ca nu ezit sa o comand, alaturi de rata la cuptor cu tot felul de buruieni. Dupa asa o masa musai sa bat oleaca la pas orasul. Toate bune si frumoase, dar vreau sa ma joc putin pe curbe, acu' cat mai e uscat drumul. Prind din urma ceva tiruri, dar le depasesc rapid. In localitatea Volovo intalnesc un alt spirit temerar pe doua roti, ne salutam si apoi bice. Mobra toarce, asfaltul e bun, temperatura optima iar sufletul imi salta de bucurie. Nici nu realizez cand ajung in Ruse. Opresc in vama, dar nici urma de blonda. Un domn dintr-o masina cu numere de, Polonia cred, imi zambeste si imi arata Ii intorc zambetul si asta il determina sa coboare din masina si sa vina la mine, cu telefonul in mana. Imi arata o fotografie cu el pe o mobra de touring, n-am retinut marca, dar oricum, ceva imens. Imi si spune ceva in limba lui, dar evident, nu inteleg. Zambim amandoi si ne luam la revedere. Alimentez (OMV) cu benzina mobra iar subsemnatul cu un espresso scurt. Doamna casiera, la vreo 60 de ani, danseaza pe o colinda ce rasuna in difuzoare, ceea ce ma amuza teribil. Hai, inapoi pe cei 102 reni! Ii dau oleaca mai tare pe cele doua portiuni drepte iar inainte de Adunatii-Copaceni observ ca asfaltul este din nou acoperit de mazga. Nu-i graba, asa ca nu fortez. Ma strecor prin traficul din Micul Paris astfel ca la ora 16.30 parchez mobra. » Post actualizat in 03 Jan 2018 22:28 Tura 01.01.2018 Bucuresti - Stefanestii de Sus - Moara Vlasiei - Fierbinti-Targ - Adancata - Albesti-Paleologu - Ploiesti - Zamfira - Cotofenesti - Varbilau - Slanic - Ploiesti - Bucuresti (301 km) E intaia zi a saptamanii, a lunii si a noului an, pana si lautarii se odihnesc astazi. As vrea sa fac acelasi lucru, dar soarele ma necajeste. Ptiu' drace, cat o fi ceasul? Sa nu imi spui ca iar am dormit ca un porc pana spre dupa-masa. Ma linistesc de indata ce reusesc sa deschid larg ochii, e ora 09.18. Ho', ca n-am sarit inca parleazul, ora ca ora, dar data? 1 Ianuarie.. hai ca e bine, la cat Pepsi am bagat aseara, aveam dubii. Deschid fereastra, nici tipenie de om pe strada, hihi, perfect! Izmene, taxi, mobra. Apai no', amu' incotro? Moara Vlasiei? Incep sa pedalez si ajung la balta. Manastirea Caldarusani? De ce nu. Cu al ei drum de acces. Si a ei balta. Alta destinatie! Sigur, dar un pisu' inainte. O intoarcem ca la Ploiesti? Salina Slanic Prahova? Sa fie primit! Cu ai ei colindatori frumosi. Si ai ei brazi inalti. Zi senina, calda si de colindatori plina.

1) Pitici pe creier. 2) Imi place foarte mult nuanta asta de visiniu, mi se pare ca ii ofera putin stil si viata mobrei, spre deosebire de clasicul negru. Nu se regaseste in paleta de culori de la Honda asa ca am ales-o de la Kawasaki.

Multam' fain!

Ai iai iai cum iti mere condeiul, cu mare interes astept continuarea istorioarei

+1

Am salvat site-ul la favorite. Foarte misto ideea. Cu siguranta ma veti avea drept client in primavara.