"De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei?"
No' bun, sa depanam amintiri nu de mult timp apuse.
Aventura incepe cu o zi mai devreme, respectiv Miercuri dimineata. Alarma telefonului imi transmite prin vocea lui Margineanu' ca "e o zi fututa ca oricare alta". Avand in vedere ca e ora 06.00, tind sa ii dau dreptate. Deschid geamul, matza hop si ea, in cateva secunde insa facem amandoi cativa pasi inapoi, brr brr. Ce sa fie astazi, mobra sau masina? Alea "batrane" de la birou s-au obisnuit cu mobra, ba' chiar imi cer sa le plimb, masina deci.
Soarele isi face curand simtita prezenta iar ziua arata foarte diferit de precedenta. Ajung la serviciu si verific repede prognoza meteo pentru weekend, sa fac planul de bataie. Pai se putea, ploaie Sambata/ploaie Duminica, off. Joi si Vineri, zile, fie vorba intre noi, lucratoare, ce sa vezi, ideale pentru plimbare, soare/cer senin. Imi zic ca ar merge o aroganta, dar oare imi pot lua liber, dar oare mai pot convinge pe cineva, dar oare gasesc cazare asa din scurt, dar oare sa ung lantul inainte, dar oare sa imi iau pelerina de ploaie, dar.. eh futu-i ceapa ma-sii, ce o fi o fi!
Fac cum fac si reusesc sa obtin cele doua zile. Postez tura pe forum in speranta ca poate mai gasesc un spirit aventurier, n-a fost sa fie, poate data viitoare. Trece (cu greu) si ziua de lucru. Ajung acasa, pun cateva lucruri in rucsac si imi zic ca ar fi bine sa trag obloanele mai devreme, reusesc sa adorm insa abia pe la ora 02.00. Reusesc totusi sa gasesc cazare in Targu Secuiesc la Villa Westfalia, aveam ulterior sa constat ca de aceasta locatie pomeneai si tu Doctor X, mersi
26.10.2017
Joi dimineata tresar la auzul alarmei, nu nu, astazi sigur nu e o zi ca oricare alta! Trag un tricou pe mine, iau pompa si sandalele din debara si cobor. In clipa in care deschid usa blocului sunt lovit instant de un front de aer rece, no', mi-o trebuit motocicleala. Setez presiunea la 2.5 fata/spate si urc sa ma imbrac. Echipamentul este compus din: mesada termica pantaloni/geaca, doua straturi termice superioare/inferioare, un polar, doua perechi de sosete si o pereche de manusi de polar inserate in manusile moto.
Cum n-a confirmat nimeni prezenta, nu am tinut sa respect intocmai ora de plecare astfel incat la ora 10.08 incalzeam mobra. Cerul negru, frig, cam taia cheful, dar nici gand sa renunt, asa ca purced la drum.
Prima oprire e in Targoviste in jurul orei 11.30, pentru alimentare si pentru a ma incalzi. A fost foarte frig, mi-a intepenit tot corpul.
Ciocolata calda si cele doua croissante isi fac insa repede efectul.
Soarele incepe timid, dar sigur, sa isi faca simtite razele. Ma insoteste pe tot segmentul de drum Targoviste - Pucioasa - Sinaia, e cald si bine Cu vreo 2 km inainte de Sinaia intalnesc primul temerar, ne salutam si zambesc pe sub viziera, hai ca nu-s singurul nebun
Din statiunea Busteni pierd aliatul calduros printre norii negri, dar pufosi. DN-ul desigur, asa cum il stim, aglomerat. Curand ajung pe podul de la Predeal si mi se prezinta doua optiuni. Fie continui pe drumul cel mai scurt spre Brasov, se vedea in zare ca cerul este senin, implicit mai cald, fie fac conform planului stanga spre Rasnov unde cerul era negru ca taciunele. Ne calim si noi sau o ardem ca printesele imi zic in gand si trag de ghidon stanga. Simt frigul la un cu totul alt nivel acum iar asfaltul este rece si ud, insa curat. Trec de serpentine si la un moment dat pe coborare opresc, sunt curios sa vad cate grade sunt. Telefonul nu raspunde comenzilor desi manusile au zona de touch astfel incat sunt nevoit sa le dau jos. Dureaza cateva secunde actualizarea pentru ca ulterior sa afiseze 4 grade.
Surprind si natura cu aceasta ocazie.
Din Rasnov fac dreapta spre Brasov iar soarele imi aproba noua directie. Depasesc un ambuteiaj cauzat de un accident destul de serios pe celalalt sens de circulatie si opresc ceva mai in fata pentru indicatii.
De aici "blana" pana in Targu Secuiesc unde ajung in jurul orei 15.00. Opresc in prima benzinarie si desi mai am jumatate de rezervor alimentez, pentru ca nu stiu cat o sa consume mobra pe pista. Consult harta si curand bat la portile circuitului.
Administratorul ma intreaba (conversatie telefonica) daca am nevoie de priza, pentru incalzitoare de anvelope, eventual de boxa. Raspund, cu o jena probabil sesizabila in glas, ca nu imi sunt de folos, am venit pe motocicleta din Bucuresti. Imi ofera indicatii spre locul unde ma asteapta un coleg si imi ureaza in acelasi timp spor la treaba. Ii multumesc si fac dreapta, spre corturi. Semnez documentul prin care imi asum deplina responsabilitate pentru joaca.
"Pasesc" usor spre linia de start. Datele sunt urmatoarele:
- sunt singur pe pista
- mobra Honda Hornet PC41 2007
- rezervor plin ochi
- pneuri Pirelli Diablo Rosso 2 dot 2014 - presiune 2.5 fata/spate
- pneuri calde, abia ajunsesem
Prima tura e de acomodare. Asfaltul e bun, aderent, fara gropi/denivelari, fara pete de ulei, no' hai sa vedem ce putem face. Spuneam la un moment dat ca nu am frica asta de a ma apleca, iar conditiile de pe circuit imi ofera incredere. O inclin serios inca din a doua tura, simt insa ca merge si mai mult astfel incat dupa 5-6 ture opresc, sa confirm.
Dunga care taie Rosso-ul reprezinta limita unde ma situam inainte de a il rula pe circuit.
Din mai multe unghiuri:
Pneul fata:
Simt insa ca mai este loc de aplecat, astfel incat dupa inca vreo 5-6 ture incep sa polizez scaritele.
Stanga:
Dreapta:
Dupa vreo 30-40 de ture vreau sa vad ce timp reusesc sa scot. Habar n-am care e recordul pistei, banuiesc ca putin peste un minut cu o mobra sport. In cadrul primelor filmari ma situam undeva la 1.22, ulterior am scazut la 1.20 iar cel mai bun rezultat a fost de 1.18 (video), timp care ma situeaza probabil la coada clasamentului. Nu-i insa bai, incep sa vad unde as mai putea castiga secunde.
Alte fotografii:
Continui sa alerg, din ce in ce mai agresiv, mai bifez 35-40 de ture. Soarele insa apune iar temperatura se schimba aproape instant, moment in care imi zic ca nu-i a buna. Imi zic ca ma mai dau 4-5 ture si gata, ies. Nu o las insa mai moale, nu, tot agresiv. In tura nr. 4 imi aluneca spatele pe un viraj la stanga, fiind mult prea aplecat pentru aderenta scazuta de acum. Echipamentul isi face cu brio treaba astfel incat nu am absolut nicio zgarietura. Ridic mobra, n-are pagube, crash pad-ul si-a facut datoria, iar zgarieturi se regasesc doar pe capatul de ghidon, maneta de ambreiaj si pe suportul pasagerului.
Plec spre cazare, fac un dus fierbinte si apoi analizez echipamentul. Nu-s pagube asa de mari, se repara/schimba. Asta se intampla cand nu ai slidere.
Cobor la masa unde cer, desigur, un gulas! Inainte de a manca ud gatul uscat cu o palinca, acompaniata apoi de o bere rece.
Soseste si gulasul, de mult nu am mai mancat unul asa de gustos.
Felul doi nu intarzie nici el, ceafa de porc secuiesc cu cartofi pai.
In jur de ora 21.00 trag draperiile, is oleaca obosit iar maine traseul e lung.
Ca o paranteza, recomand aceasta cazare. Camera spatioasa, curata, mobilata cu bun gust. Mancarea de la restaurant foarte buna. Tot aici voi trage si data viitoare cand voi veni la circuit, pentru ca imi este clar ca o sa revin.
27.10.2017
Vineri dimineata, ora 07.30, ies pe terasa balconului. Inspir adanc aerul rece si toate simturile se trezesc. O sa fie o zi frumoasa!
Servesc micul dejun, imi bandajez "ranile" iar la ora 09.30 sunt deja in sa.
Ora 09.50 ma prinde pe Gresu. Drumul este curat, dar in mare parte ud, nu ma surprinde, nu-i tocmai cald. Ahh, si pustiu, rar intalnesc cate o masina.
15 min mai tarziu, in timp ce cobor spre Lepsa, situatia se prezinta foarte diferit.
Cu vreo 20 de km inainte de Focsani dau de ceata. Temperatura/vizibilitatea scade foarte mult si sunt nevoit sa sterg continuu viziera. Un baiat era deja in sant cu masina, alti doi incercau sa il scoata.
Pe segmentul de drum Focsani - Ramnicu Sarat - Buzau ceata se ridica si astfel ii dau o idee mai tare. Intalnesc si aici un accident grav pe celalalt sens de circulatie.
Din Buzau fac dreapta, spre Siriu. Satele sunt pitoresti, drumul este bun iar soarele ma incalzeste, nu imi pot dori mai mult. Cam o data la fiecare doua case observ fructele de sezon prezentate frumos in lazi si bunicutele asteptand musterii pe prispa casei. Nu mai rezist astfel ca in satul Magura opresc.
- Sarut mana mamaie, 2kg de pere va rog!
Incepe bunicuta si pune, incet si cu atentie. Trateaza fiecare fruct ca pe o bijuterie. Ii tremura mana, dar vrea sa ridice cantarul mobil, sa imi arate ca a pus cat trebuie. O rog frumos sa lase punga jos, nu am dubii ca n-ar fi bine.
- Cat iti datorez mamaie?
- 4 si cu 4, 80 raspunde ea. A ramas pe sistemul vechi dar nu-i bai, am inteles care e pretul. Ii intind o hartie de 10 lei si vreau sa pun fructele in desaga. Imi spune ca n-are rest sa imi ofere.
- Lasa asa mamaie, noi sa fim sanatosi, sa ne revedem si la anul cu bine! Intinde mana spre lada sa imi mai dea cateva pere dar o refuz politicos. Zambeste si ma bate cu dragoste pe umar.
- Dar unde te duci maica?
- La Brasov ii raspund.
- Cu.. arata cu mana spre mobra.. aia?
- Da mamaie, cu motocicleta.
- Dar de unde esti?
- Din Bucuresti mamaie.
- Bine maica, drum bun sa ai, sanatate!
- Multumesc mamaie, sanatate si matale!
Soarele e deja orbitor dar am ac de cojocul lui si cobor ochelarii integrati. Curand ajung la barajul Siriului.
Revin in judetul Covasna.
Dealurile din apropierea localitatii Teliu imi fura privirea "fortandu-ma" sa opresc si sa le surprind intr-o fotografie. Tot aici intalnesc si cel de-al doilea temerar.
Cheia, pe cat de frumoasa, pe atat de blamata, ma primeste cu bratele deschise. Nu suntem la prima intalnire astfel ca ma avant fara preludiu. Drumul este curat si relativ liber. Cele cateva tiruri nu opun rezistenta si le depasesc rapid. Aici intalnesc si cei din urma temerari, doi la numar.
Ajung in localitatea Valenii de Munte, foarte aglomerata, se lucreaza intens la un sens giratoriu. Reusesc sa ma strecor si ii dau bice.
DN-ul este, asa cum il stim dintotdeauna, aglomerat. Pe primul pod, cel inainte de Ikea, un accident grav cu mai multe masini implicate paralizeaza traficul pe celalalt sens.
Ora 17.47 ma surprinde blocat in trafic in apropiere de Casa Presei Libere.
Rezumatul:
Am facut frigul pentru ca mai apoi sa imi fie cald si din nou frig. Am vazut natura in toata splendoarea ei. Am cazut pe circuit, am inteles de ce si n-am prins teama. Am parcurs 932 de km, e doar un numar, calatoria in sine a fost faina. O tura care.. mi-a bucurat sufletul.