SONYC

Pentru putin

Anvelopa fata: Anvelopa spate: Cod EB (Germany) Cod EC (Germany) DOT 2517 DOT 2817 Pret: 497.10 RON Pret: 630.14 RON

Am ridicat in cursul zilei de astazi noul set de anvelope. Mie unul mi-a placut de Victor, e un tip super ok.

Tura 06.01.2018 Bucuresti - Ploiesti - Plopeni - Zamfira - Gura Vitioarei - Varbilau - Cosminele - Campina - Sotrile - Barajul Paltinu - Lacul Paltinu - Tesila - Secaria - Comarnic - Breaza - Bucuresti (301 km) Trei crai de la rasarit Spre Prahova au calatorit Si-au mers dupa cum citim, Pe un picior de plai Pe o gura de rai, Si au vazut un albastru infinit Lunecand pe taramul nesfarsit. Intalnirea cu baietii e programata pentru ora 10.00, Mc'Donalds Otopeni, dar efectiv nu pot sta locului pana atunci. Decid sa fac o mica plimbare pana la Snagov. Asfaltul e acoperit de mazga iar temperatura scazuta, astfel ca imi ingheata oleaca degetele de la maini. Ajung la complexul Astoria. Nu am mai fost din primavara, atunci cand am participat la Prima Evadare. Un paznic citeste presa in "casuta" lui iar singurul zgomot care perturba linistea profunda este latratul unui caine. Atat drumul cat si pamantul sunt acoperite de un covor de frunze. Surprind frumusetea lacului Snagov si fac cale intoarsa spre Otopeni. Parcurg repede distanta, astfel ca am timp sa servesc micul dejun si o cafea. Curand parcarea se umple de zgomotul motoarelor, dau repede pe gat si ultima gura, au ajuns baietii! Luam calea Ploiestiului, unde alimentam atat mobrele cat si sufletele, cu ochii cat cepele la mulatra cu chip si trup de cadana ce se perinda prin fata noastra. Facem stanga spre Plopeni. Pe cele cateva serpentine de la Manastirea Zamfira intalnim doi colegi motocilisti cu care ne salutam. Din Gura Vitioarei facem stanga spre Varbilau unde intalnim o gasca frumoasa de vreo 7-8 mobre, ii salutam voiosi pentru ca vederea lor ne bucura foarte mult. Facem din nou stanga, spre Cosminele. Continuam spre Campina si oprim pe Sotrile pentru cateva fotografii. Poposim desigur si la barajul Paltinu. Lacul Paltinu. Secaria. Coboram spre Comarnic si ne indreptam spre Breaza, unde speram sa mancam. Gasim. Apusul. Sa ne revedem sanatosi baieti si in cadrul altor ture, la fel de frumoase! » Post actualizat in 12 Jan 2018 18:59 08.01.2018 Asigurarea expira maine iar prognoza meteo este putin favorabila unor noi plimbari. Drumul spre iernare e pavat cu ceata si frig. Alimentez si adaug stabilizatorul de benzina. Continui catre barlogul calduros. Toarce frumos, dar e timpul sa o las putin sa se odihneasca. Distanta parcursa in acest prim sezon --> 14k » Post actualizat in 08 Feb 2018 14:12 Asteptam cuminti primavara

Din punctul meu de vedere, totul se rezuma la pilot. Cunosc oameni care au inceput sportul asta direct pe 1000cc si n-au avut nici pe naiba, la fel cum stiu oameni care au rupt in doua atat mobra cat si pe ei, cu toate ca sub fund era un banal 125cc.

Nu tot ce zboara se si mananca. Multumim! Rece a fost doar dimineata, pana sa ma vad cu baietii. Dupa ora 10.30 a fost foarte bine, cald. Cum zicea Nelu: "hai fratilor, ca incep sa transpir"

Pic si Poc sunt in "vacanta" inca aproximativ doua saptamani, dar iti raspunde Ionut la telefon: 0728.054.558

Multumim! » Post actualizat in 11 Jan 2018 07:13 E mai bine asa, crede-ma. » Post actualizat in 11 Jan 2018 07:16 Avand in vedere dimensiunile lui, ai fi tentat sa zici ca nu face prea mare lucru, dar ajuta. Eu am cumparat piesa din Anglia. Acesta este codul ei: Honda 08R80-MFG-800

Spre Prahova au calatorit Si-au mers dupa cum citim, Pe un picior de plai Pe o gura de rai, Si au vazut un albastru infinit Lunecand pe taramul nesfarsit. Intalnirea cu baietii e programata pentru ora 10.00, Mc'Donalds Otopeni, dar efectiv nu pot sta locului pana atunci. Decid sa fac o mica plimbare pana la Snagov. Asfaltul e acoperit de mazga iar temperatura scazuta, astfel ca imi ingheata olecuta degetele de la maini. Ajung la complexul Astoria. Nu am mai fost din primavara, atunci cand am participat la Prima Evadare. Un paznic citeste presa in "casuta" lui iar singurul zgomot care perturba linistea profunda este latratul unui caine. Atat drumul cat si pamantul sunt acoperite de un covor de frunze. Surprind frumusetea lacului Snagov si fac cale intoarsa spre Otopeni. Parcurg repede distanta, astfel ca am timp sa servesc micul dejun si o cafea. Curand parcarea se umple de zgomotul motoarelor, dau repede pe gat si ultima gura, au ajuns baietii! Luam calea Ploiestiului, unde alimentam atat mobrele cat si sufletele, cu ochii cat cepele la mulatra cu chip si trup de cadana ce se perinda prin fata noastra. Facem stanga spre Plopeni. Pe cele cateva serpentine de la Manastirea Zamfira intalnim doi colegi motocilisti cu care ne salutam. Din Gura Vitioarei facem stanga spre Varbilau unde intalnim o gasca frumoasa de vreo 7-8 mobre, ii salutam voiosi, vederea lor ne bucura foarte mult. Facem din nou stanga, spre Cosminele. Continuam spre Campina si oprim pe Sotrile pentru cateva fotografii. Poposim desigur si la barajul Paltinu. Lacul Paltinu. Secaria. Coboram spre Comarnic si ne indreptam spre Breaza, unde speram sa mancam. Gasim. Apusul. Sa ne revedem sanatosi baieti si in cadrul altor ture, la fel de frumoase!

Suna interesant, cu mentiunea ca s-ar putea sa va fiu companie doar dus, pentru ca eu unul nu pot sta locului. Mi se pare un chin sa stau 4 zile la plaja, astfel ca as petrece una singura pe nisip iar in celelalte 3 as calatori. Dar mai este timp pana atunci, vedem.

Erau doua variante. Fie a postat fotografia respectiva crezand ca sunt eu, fie a postat-o in ideea in care sa imi arate ca mai era cu cineva. Lucru oarecum de inteles, pentru ca m-am intalnit cu doi baieti la scurt timp dupa ce am plecat de la manastire. Eu am mers pe a doua varianta

Multumesc mult baieti! » Post actualizat in 02 Jan 2018 09:04 Ambele cauciucuri necesita inlocuire. Am luat intre timp si decizia cu ce anume, am ales Pirelli Diablo Rosso 3. La multi ani!

Voi erati prin urmare cei cu care m-am intalnit in apropierea manastirii Caldarusani. Asemenea si voua!

Ies la plimbare si maine, la fel ca si astazi, fara o destinatie anume. Dai un semn daca ai chef: 0747.048.787 - Cristi

E intaia zi a saptamanii, a lunii si a noului an, pana si lautarii se odihnesc astazi. As vrea sa fac acelasi lucru, dar soarele ma necajeste cu ale sale raze. Ptiu' drace, cat o fi ceasul? Sa nu imi spui ca iar am dormit ca un porc pana spre dupa-masa. Ma linistesc de indata ce reusesc sa deschid larg ochii, e ora 09.18. Ho', ca n-am sarit inca parleazul, ora ca ora, dar data? 1 Ianuarie.. hai ca e bine, la cat Pepsi am bagat aseara, aveam dubii. Deschid fereastra, nici tipenie de om pe strada, hihi, perfect! Izmene, taxi, mobra. Apai no', amu' incotro? Moara Vlasiei? Incep sa pedalez si ajung la balta. Alta destinatie! Manastirea Caldarusani? Cu al ei drum de acces Si a ei balta Alta destinatie! Sigur, dar facem pisu' inainte. Ploiesti? Pe cai atunci! Alta destinatie! Salina Slanic Prahova? Cu ai ei colindatori frumosi Si ai ei brazi inalti Zi faina de Ianuarie.. senina, calda si de colindatori plina.

Dupa ce am citit randurile tale, primul lucru care imi vine in minte e un banc. "Un tip merge la un cabinet medical. Domnule doctor, zice el, nu beau, nu fumez si nici la curve nu merg, oare o sa traiesc mai mult? Doctorul zambeste si raspunde: probabil, dar ce rost mai are?" Tot din randurile tale inteleg ca ai avut multa pasiune la inceputurile tale de motociclist. Ca intre timp, acumuland experienta, implicit "cicatrici" reprezentand problemele cu umarul, genunchiul s.a.m.d. a mai disparut din placere, pot pricepe. Incearca totusi sa nu uiti pasiunea ce te-a motivat in primul rand sa imbratisezi acest sport si apoi sa continui sa mergi atatia ani. Eu sunt la inceput de drum astfel ca entuziasmul si bucuria sunt inca la cote foarte mari. Pe masura ce voi acumula la randul meu experienta anilor, alaturi de "cicatricile" aferente avansarii in varsta, lucrurile poate se vor schimba, poate, vezi tu, fiecare e diferit. Noi suntem in masura sa stabilim ce inseamna placere versus suferinta doar pentru noi, nicidecum pentru ceilalti. In anul 2014, cand obtineam permisul, instructorul ne-a impartasit povestea unui cursant. Nu am de unde sa stiu daca este adevarata, dar chiar si daca ar fi doar teoretica, tot se pot trage invataminte. Marius ne-a zis ca a avut cu ceva ani in urma un cursant, pe la vreo 40 de ani. Omul isi dorea de mult o mobra, dar serviciul solicitant si mai ales rugamintile sotiei l-au impiedicat sa isi urmeze visul. Fiind si tata, sotia ii sublinia constant pericolele la care s-ar expune, ori ea are nevoie de un tata pentru copil si de un barbat pentru ea. Omul prin urmare s-a resemnat. La un moment dat, intr-o seara, cand statea cu sotia si copilul in pat si se uitau la televizor, a facut un infarct. A reusit sa depaseasca episodul si la scurt timp dupa a fost la o reprezentanta si a depus avansul pentru o mobra. Au trecut anii si omul si-a continuat visul pe doua roti, fara evenimente. Concluzia? Poti sa mori atat de usor, in pat, la TV. Unii oameni au nevoie de un factor care sa declanseze o schimbare in viata lor. Eu zic mersi, sunt sanatos, dar sunt in acelasi timp constient de faptul ca nu voi scapa cu viata din viata asta, corpul se degradeaza pe masura ce anii trec. Ma mai doare si pe mine una alta, dar strang din buci si ii dau inainte, o a doua sansa la viata nu exista. Ori facem ce putem cu asta, ori stam acasa, la TV. Prin urmare consider ca cei cu experienta trebuie sa permita pifanilor sa isi dobandeasca gradele. Poate le mai si scapa cate un sfat pe ici-colo, sunt binevenite. Observ insa ca spiritul de competitie este foarte acerb, si nu in sensul bun al cuvantului. Cum ar fi in schimb daca ne-am ajuta intre noi? Am avea, fara doar si poate, toti de castigat. Vrei sa mergi pe X vreme si in Y conditii? Uite, eu asa am procedat si mi-a fost bine, poti incerca la randul tau. As aprecia o astfel de povata. Intervine insa acel spirit de care vorbeam mai devreme, astfel incat "sfaturile" sunt de genul: "stai acasa". Vorba unui amic cu care cutreier muntii: "nu exista vreme rece, ci doar echipament neadecvat". Am ajuns de vreo 4 sau 5 ori anul asta la Veliko, m-am cam plictisit si eu de drum. In 2018 o sa aleg alte rute si destinatii. La multi ani tuturor!

Cu "krasiva" nu am fotografii, a ramas imprimata pe retina Si eu tot asa, am testat-o oleaca, dar nu prea tinea. Cauciucurile sunt insa la sfarsitul vietii, aveau aproximativ 10% uzura cand am cumparat mobra iar de atunci am parcurs cu ele.. indata 14k.

Fac ochisori la ora 06.59, fix cu un minut inainte sa cante lautarii. Aman dusul si echiparea cu inca o ora, nu de alta, dar nu aud bormasina vecinului de la etajul superior si nici suavul glas al vecinei de la blocul alaturat, si apoi unde mai pui ca tare dulce ii somnul. La 07.59 ma trezesc insa brusc, hai, asta nu-i zi de dormit! Apa rece, izmene calde, taxi si cat ai zice: "pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza" sunt langa ea. O las cateva minute sa se incalzeasca si apoi purced la drum. De indata ce ies din oras observ ca asfaltul este acoperit de mazga. Cobor piciorul si confirm, patinoar in toata regula. Las', ii ghini asa cum ii, nu dau inapoi. Opresc insa pentru a schimba manusile de vara cu cele de ski. No' bun, inapoi in sa. Vantul bate in rafale destul de puternice astfel incat sunt nevoit sa corectez mereu directia. Alimentez (Petrom) in vama si caut cu privirea blonda de la punctul de control, nu-i, poate la intoarcere. Surprind podul prieteniei in doua fotografii si continui spre Veliko Tarnovo. Vantul incepe sa sufle din ce in ce mai tare iar mazga persista, drumul altfel fiind unul bun. Bulgarii, baieti finuti, ma vad si imi fac loc, de fiecare data. Bai, dar niciun frate roman? Nu apuc sa imi termin gandul ca ajung din urma un brasovean, masina de familie, skiuri pe plafon, cel mai probabil cu directia Bansko. Imi face loc sa il depasesc, il salut si ii dau inainte. Cativa km mai tarziu opresc pentru a iriga culturile. Pe masura ce ma apropii de destinatie, drumul se zvanta si pot astfel sa merg mai aproape de stilul meu. Ei bine, iata ca ajung. Trag, ca de fiecare data, la Shtastliveca. Ma intampina o blonda simpatica foc. - "Dobur den" zic si apoi continui: - "ti si krasiva" in traducere - esti frumoasa Chicoteste si apoi imbujorata ma conduce spre o masa libera. Imi ofera meniul si ma intreaba daca vreau ceva de baut pana cand sunt gata sa comand haleala. Salivez dupa o Zagorka sau o Kamenitza rece, dar o rog in schimb sa imi aduca un Pepsi Twist. Imi raspunde ca nu are Twist, dar ca poate taia o felie de lamaie daca doresc (bila alba de la mine). Consult meniul cu toate ca sunt hotarat sa il gust pe Ghita.bg Constat insa ca mai am inca un meniu, de sezon. Ia sa vedem, rata, hm, interesant. Imi pune capac supa de rata asa ca nu ezit sa o comand, alaturi de rata la cuptor cu tot felul de buruieni. Dupa asa o masa musai sa bat oleaca la pas orasul. Toate bune si frumoase, dar vreau sa ma joc putin pe curbe, acu' cat mai e uscat drumul. Prind din urma ceva tiruri, dar le depasesc si ii dau bice. Mobra toarce, asfaltul e bun, temperatura optima iar sufletul imi salta de bucurie. Nici nu realizez cand ajung in Ruse. Opresc in vama, dar nici urma de blonda. Un domn dintr-o masina cu numere de, Polonia cred, imi zambeste si imi arata Ii intorc zambetul si asta il determina sa coboare din masina si sa vina la mine, cu telefonul in mana. Imi arata o fotografie cu el pe o mobra de touring, n-am retinut marca, dar oricum, ceva imens. Imi si spune ceva in limba lui, dar evident, nu inteleg. Zambim amandoi si ne luam la revedere. Alimentez (OMV) cu benzina mobra iar subsemnatul cu un espresso scurt. Doamna casiera, la vreo 60 de ani, danseaza pe o colinda ce rasuna in difuzoare, ceea ce ma amuza teribil. Hai, inapoi pe cei 102 reni! Ii dau oleaca mai tare pe cele doua portiuni drepte iar inainte de Adunatii-Copaceni observ ca asfaltul este din nou acoperit de mazga. Nu-i graba, asa ca nu fortez. Ma strecor prin traficul din Micul Paris astfel ca la ora 16.30 parchez mobra (366 de km parcursi).

Suntem pe un forum moto, credeam ca e de la sine inteles. Da, cu mobra.

Salutare, Joi dau o tura pana la bulgari, sa vad ce gust are porcul lor. Daca intereseza pe cineva si vrea detalii, las numarul meu de telefon, intru rar pe forum. Cristi - 0747.048.787

Ehee Traian, asta cu "obraznicele" e o fila ce nu se poate impartasi in cadrul forumului. O fo' bun vinul fiert de aseara, dar pentru povestile astea musai sa bagam niste beri reci ))))

Traian, cu tot respectul, inteleg ce vrei sa faci, dar eu unul nu am timp de pierdut dand explicatii unor oameni cu un comportament pueril. Imi dai de veste cand ai chef de o betie sau pur si simplu de povestit, vin cu mare drag.

Mersi, sa fie! Ai o memorie buna, neagra era, dar am zis sa ii ofer putin stil si viata prin culoarea asta

E inca neagra noaptea cand imi da Margineanu' trezirea. N-are cum imi zic, a sunat alarma prea devreme. Incerc sa dibui telefonul, fara succes insa, astfel ca ma vad nevoit sa deschid larg ochii. Hm, ora 06.00. Sar din pat ca un arc, pun repede de o cafea si la dus cu mine. Trag izmenele val vartej, imi oparesc gatul cu un sfert din lichidul negru si rup usa in doua. Da' de unde.. vise.. Ma misc ca la 100 de ani, ma ridic intai in coate, apoi pun si genunchii la treaba si iata-ma in picioare, teafar si nevatamat, 1-0 pentru mine! Bag fatzaul sub jetul de apa rece si parca parca simt ceva dezmorteala in corp, no' insa cand ma bag cu totul simt ca traiesc! Ma echipez cu gandul la un expresso, scurt si tare. Gasesc insa un rest de Pepsi printr-un colt de camera cu care ma amagesc pana cand voi ajunge la Nelu, la o cafea adevarata. Cobor, e rece si e noapte, bai, unde naiba ma duc? Fluier dupa un taxi. Stai, eu nu stiu sa fluier. Fac din mana, canci, nu ma vede unul. Sa arat bulanu'? E paros, nu cred sa am sanse de izbanda, acu' se poarta epilat. Ma las drept urmare pagubas si o iau agale catre unul aflat in departare. Ajung.. - Buna dimineata zic. - S-a stricat motorul, ma intreaba el. - Nu, dar e la donsoara' acasa. - Dar ce motor ai? Si unde pleci pe vremea asta? Si nu iti este frig? Si cat i-ai dat maxim? Si ai mers pe o roata? Si asa-i ca e magnet pentru gagici? Si te-a alergat vreodata politia? Si multe multe multe alte intrebari. Imi spune ca si-ar lua si el, dar ii este frica, e mai bine pe patru roti. Ma lasa la destinatie, dezbrac rapid mobra si o las putin sa se incalzeasca. Ce drag imi e de ea si cum toarce de frumos, abia astept sa o iau din loc. In localitatea Afumati opresc la Nelu, servesc o cafea, punem la cale traseul si iata-ne in sa. Cerul senin si asfaltul uscat ne indeamna sa ii dam bice. Pe masura ce ne apropiem de Lehliu-Gara asfaltul este acoperit de o mazga compusa din apa si noroi, lucru care ne da putin planurile peste cap. Decidem sa alegem varianta cea mai sigura, si anume autostrada. Aici facem un mic schimb, urc pe PanEuropeana iar Nelu pe Hornet. Ioi, ce diferenta. Ma incanta gabaritul, modul in care livreaza puterea si desigur, confortul. O tinem asa vreo 30-40 de km, dar apoi ma gandesc ca lui Nelu trebuie sa ii fie greu pe Hornet, fara protectie la vant, asa ca opresc. Imi confirma de indata banuiala, nu cred ca se mai suie prea curand pe un naked In scurt timp ajungem pe faleza din Constanta. Il las pe Nelu singur timp de o ora, ocazie cu care viziteaza Muzeul Marinei, in timp ce eu ma ocup de o treaba personala. La intoarcere surprind in cateva fotografii si plaja mea preferata, pe numele ei: "3 papuci" Din Constanta luam drumul Vamii, unde eu unul visez sa bag la ghiozdan un peste cu mujdei de usturoi si mamaliga. Salutam doi colegi care se bucura si ei de vremea superba, ambii pe GS-uri. Gasim o Vama Veche cum altfel daca nu.. pustie. Ne alegem fiecare cum ne place locul de parcare si la masa cu noi. Nu putem desigur pleca fara sa surprindem valurile din Vama. La ora 16.32 luam drumul spre casa iar la 17.10 intram pe autostrada. Nu ma deranjeaza sa o parcurg noaptea, fiind si libera, doar ca e foarte plictisitoare. Ca si temperatura, am plecat pe aproximativ 12-13 grade si am ajuns pe aproximativ 7-8 grade, cat se poate de bine avand in vedere perioada anului in care ne aflam. La ora 19.58 parcam mobra in fata blocului. Distanta parcursa: 596 de km. Mersi fain Nelu pentru companie!

Bravo, asta imi place sa vad, oameni cu sange in instalatie si care se dau. Ca de alde d'astia de ii vaneaza copacii vara si de motociclisti de tastatura sunt satul. Vremea, atat timp cat iti adaptezi stilul de mers, este inca foarte buna pentru plimbare. Sa ne auzim cu bine Ivan