Mr.Wattmaster

ElSpa, taica, da' tu nu te linistesti vreodata cu monstrul tau? Mereu ii faci cate ceva Totally badass bike!

LOL, kwakazaki, ai uitat un smiley mah

Mmm, nu stiu. Choppingul inca va ramane in picioare. Cat timp fiinta umana are placere in a invarti surubelnita, gauri cu bormasina si taiat cu flex-ul, nu o sa dispara. Personalizarea si diferentierea fata de restul (exclusivitate) inca o sa aiba cautare.

Claiscul rateu. Te-ai uitat macar in manualul ei de service sa vezi ce scrie la acest capitol? Sincronizare de carbelitoare ii trebuie sigur.

Sa te doara capu' nu altceva... Nu ma asteptam la asta, ca nici un martor sa nu fie dispus sa dea declaratie.

Vad ca a iesit fain de tot. Ma oftic ca nu am putut ajunge...

Marcos , fratele nostru, ma nene, tu nu obosesti vreodata?

BRAVO! Go for DAC Motors!

pmoldovan, te-ai gandit pentru un moment ca poate gresesti? pe mine nu numai ca nu m-ai convins, da m-ai facut sa si rad. Explicatia aia ca franjurii de piele la chopper e tare In anii '20 cine se tinea lumea de chopping? si de ce? La nici cativa ani dupa terminarea WW1 si cu marele declin economic din '30 batand la usa? Dupa sfarsitul WW2 a inceput nebunia choppingului... suprlus army bikes si o gramada de fosti militari care capatasera cunostiinte de tehnica in timpul serviciului militar. Chopping-ul are aceleasi radacini comune cu Hot-Rod-urile.

Ralucone, un preview macar la cum vrei sa arate? Se intrevad schimbari radicale ceva, sau tot asa yellow-devil ramane?

Foehn-ul does it. Dar da-i cu grija.

WOW!!

Ce-ai ma, unde-l zoresti asa?

Frate lup, m-ai lasat speechless ... O sa te enerveze in asa hal incat mai al dracu o sa te ambitionezi s-o termini. Strategie: noteaza-ti undeva toate cheltuielile cu ea pe care le faci, insa nu fa recapitularea niciodata. S-ar putea sa te descurajeze Spor la munca, radare si tutun!

Pantero, pai da, fustita+armura= "WHOA, DUUUDE, CHECK THAT OUT! " Totusi, nu ti-a fost cam frig?

Speedyk, cu moto pe care o restaureaza el, va fi calare deja de la 16 ani (125 cmc, A1 )

Vreun magazin online de costumatii, stiti?

D-zeu sa o odihneasca pe sora ta si pe Traian. Ne bucuram ca v-am putut ajuta astfel sa treceti peste momentele grele. Unii dintre noi se temeau ca am fi fost prea putini. Insa la cimitir s-a mai marit numarul nostru. Cred ca toti motociclistii ar fi vrut sa fie de doua ori mai multi adunati; oricum de regula noi avem impresia ca niciodata nu sunt destui (stim, ne-am dori ca orice coloana moto sa fie imensa sa nu uite Bucurestiul asta ca mai sunt si motoristi in trafic). Unii n-au putut sa ajunga din varii motive, altii aveau motocicletele la reparat, etc... insa in mod sigur nu au uitat acel accident si nici nu-l vor uita.

O sa duci dorul mai tarziu cand nu o sa mai fie curata ca acum (luna pana si pe arcul de la suspensia spate) Sa-ti traiasca mobra, si sa nu te dea pe jos niciodata

Quite true, ipman

Skywalker, nu se pune, ca vine de la tine (eu am votat Mihai "Jack Daniels" la Cercul Polar - aia chiar realizare moto hardcore... insa cand te gandesti si la Himalaya, apoi nebunu de Marcos ...dreq mai stie pe care s-o alegi) Nu vreau sa fiu inteles gresit, toate excursiile expuse aici sunt deosebite. Iar unele sunt aventuri reale de-a dreptul.

Stiu ce vrei sa zici, sa subliniezi ca o asemenea tragedie merita tinuta minte si readusa in memorie chiar si numai de la o poza. Insa e de datoria noastra sa nu uitam asa ceva. Eu am facut cate poze am apucat, macar prin asta sa ajut sa mentin actual cazul lor. Asa ca bine a zis Purghy

Al dracului de greu de ales.... Inca odata se demonstreaza paradoxul celor 2 roti... desi e mult mai confortabil cu masina, noi astia de pe motoare facem niste excursii care dau rusine la conservari la orice ora de zi sau noapte. chemarea soselei ©

WOOW! Respectele noastre

Intr-adevar. Se citea suferinta pe chipul ei si totodata, cu lacrimi in ochi de emotie, se bucura nespus atunci cand a intrat coloana pe strada Agnita. Ne-a intampinat tinandu-ne pumnii, ii ridica in sus, semn ca se bucura pentru fiecare dintre noi care a ajuns acolo. A zis cineva ca de parca il privea pe fiecare motorist cu aceiasi ochi ca pe Traian. Bucurie, amaraciune si tristete, e greu sa nu te marcheze asa ceva cand vezi pe chipul unui om. Si da, 18 ani amandoi... In Februarie eu mi-am pierdut bunica si orice pierdere o simtim. Chit ca avea 91 de ani, isi traise toata viata, marcheaza o familie ... dar de doi copii de 18 ani ce sa mai zici? Traian si Ela aveau toata viata inaintea lor. Incepi sa ramai fara cuvinte cand te gandesti la asta. Au murit fara nici o vina. Stiu, se zice ca pentru cei plecati e simplu, insa pentru cei ramasi (familie) e groaznic. Insa pana si moartea lor a fost groaznica. Sa le cinstim memoria si sa nu uitam de ei. Macar atat putem face.