bizoo_n Postat Octombrie 7, 2008 Share Postat Octombrie 7, 2008 Era o zi frumoasa de vara. Soarele imi dezmierda buclele aurite si-mi descretea fruntea. Eu ma cacam pe mine de cald si storceam geaca de transpiratie, blestemand incalzirea globala. Asta era anul trecut, pe malurile Adriaticii. Si era atat de cald incat mi-am jurat ca niciodata nu mai plec cu motoreta in concediu in iulie. Am zis ca mai bine sa ma ninga decat sa mai trec prin ce-am trecut. Si na, toamna lui 2008, 20 Septembrie, dimineata. Dupa niste ultime zile de alergat, stres si nesomn, nestiind in urma cu doua zile nici macar in ce directie o apucam, eu si Daisy il incarcam pe Doylica cu desagi. Asta tacea si indura. Eu nici in ziua de azi nu stiu daca am luat tot, la cat de haotic a fost startul. Am uns lantul, facut cruce, Doamne-ajuta, pus manusile si... pa! Ziua 1 Pan' la Sofia, Bulgaria, nu-i asa mare smecherie. Mergi, mergi si iara mergi. Singura chestie e ca toropeala aia de-o injuram vara trecuta incepea sa-si faca simtita absenta pe masura ce nivelul benzinei din rezervor scadea. Imi dadeam seama de asta dupa Daisy, care la fiecare oprire mai punea cate ceva pe ea. A tot pus, pana la costumul de ploaie, desi nu ploua. Soferii bulgari isi fac datoria si semnaleaza tot ce-i radar pe traseu, noi incetinim, intram prin tunele, prin munti, Sofia apare si ea la orizont, cu o mare chestie gri deasupra ei, aducatoare de vesti proaste. Ploaie. Bine c-am ajuns. Ne intalnim cu dl. Stoyan, un prieten, care se ocupase de tot ce-aveam noi nevoie si putin mai mult. Ne cazam in camera dubla la hostel cu parcare (platita) in spate. Din start, din motive de lafaiala si de oarecum grade putine, am lasat cortul acasa de data asta. Mie-mi place sa-mi caut cazare dupa unde-i place calului sa doarma. Adica unde e parcare, sau daca nu, macar cat de cat safe. Aici, la Sofia, aveam parcarea asta unde dimineata cand am vrut sa trezesc bidiviul n-am prea putut intra din cauza a doi Rottweileri care inca nu luasera micul dejun si afisau zambete nu chiar prietenoase. In fine, asta era a doua zi. Ajunsi acolo am luat orasul la pas, mai in fuga asa, ca se lasa intunericul si ne astepta si o bauta la o carciuma. La un moment dat, un baiat cu o motoreta trecuta prin multe studia un ghid cu Europa pe marginea trotuarului. “Can we help?” Omul cauta un loc de dormit. I-am spus unde suntem noi cazati si ca ar fi mishto sa ne vedem mai tarziu. Ma intreaba, “where are you coming from?”. Eu zic Romanica si el “Hm, close”. Eu – da tu? El – “Hm, Australia.” Moment de panica mica. Tanarul domn si prietena lui erau in drum spre Marea Britanie, de unde, daca reuseau sa se angajeze si sa stranga destul, urmau sa plece spre Africa. La Sofia cu imaginile mai slab, ca era doar incalzirea. M-am incalzit destul cat sa-mi dau (din nou) seama ca Bucurestiul asta saracul, mandra capitala europeana, nu prea are el nimic. Am vazut frumoasa catedrala Alexander Nevsky, un restaurant suspendat, stradute cu terase, tramvaie pe stradutele astea. Australianul n-a aparut. N-a pierdut nimic, pentru ca la hostel noaptea fu bocna. Am baut o cafea la o cafenea cu muzica frumoasa, a doua zi. Ne-a placut la Sofia. Ziua doi vine si ea acush-acush. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
gaxel Postat Octombrie 7, 2008 Share Postat Octombrie 7, 2008 uni munceste, uni se plimba si face poze... asa e viata... da si cand scap din sclavie .. ma uit ca spatiul liber pe cutiile de aluminiu incepe sa fie un lux., felicitari. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bizoo_n Postat Octombrie 7, 2008 Autor Share Postat Octombrie 7, 2008 Ziua 2 Dupa cafeaua de la Sofia da-i bataie spre Ohrid, Macedonia. Ajungem la granita, unde asteptam pret de vreo 20 de minute dupa domnul timid cu masina din fata mea, care avea o jena sa dea doi metri mai in fata pana la ghiseul vamesului, si din cauza si-mai-timidului vames care refuza sa-l cheme. Situatia s-a rezolvat cand domnul din spatele meu s-a dat jos si l-a rugat pe primul timid sa aiba curaj, ca va fi bine. Trecem granita cu brio si ne indreptam spre capitala Skopje. Un fel de autostrada ale carei reguli le-am cam incalcat cand am trecut printre separatoarele alea de sensuri, pe o trecere de pietoni, ca vazusem pe partea ailalta o benzinarie mai de Doamne-ajuta. La manevra inversa n-a mai fost asa usor, pt. ca fix acolo era parcata o masina de politie. Rezultat – ocol de 25km, numa’ bun de adaugat la cei vreo 400 pe care-i aveam de mers in ziua aia prin frig. A urmat un drumeag muntos, cu un frig, bai da’ un friiiiig... si totul gri. Am oprit la un moment dat sa ardem un ceai fierbinte la o carciuma la doi metri sub nori. In prag era un catel care tremura, si nu cred eu ca tremura la emotia vederii romanilor. Cu iluzia ca ne-am incalzit, usor-usor, apare si lacul Ohrid, pe malul caruia statea si astepta de ceva secole orasul cu acelasi nume. Nici nu ajungem la primul semafor cand un domn bicilist isi ofera serviciile de cazare. “Is it far?”. “Five-minute walk to the lake”. “Hm”, in mintea mea. “I have a garage for the motorcycle”. “OK, let’s go!”. Nenea a lovit unde probabil stia ca doare. Ne-am cazat, jos palaria, o gazda excelenta. Notati: Lazo Nikodinoski – Ul. Lazo Trposki No. 14, 6000 – Ohrid, jewelofmacedonia[at]gmail.com. Ne-a explicat ce si cum e de vazut si, prin noaptea care se lasase, plecam spre lac. Aici aveam sa stam doua zile, drept pentru care am parcat intr-o frumusete de carciuma, unde am ras doua beri si am mancat regeste, cu dosul lipit de un semineu. Instalatie care ne-a bantuit visele pentru ca noaptea asta tot in frig aveam sa dormim. Buna dimineata, Ohrid! Baga-mi-as, cat de frumos e, acum ca se vede. Am dat la talpa cat a fost ziulica de lunga. Mai intai pe, faleza, cred ca asa se cheama aia. De-acolo, ca maimutele, ne-am cocotat in varful cetatii lui Samuil, de unde nu prea se vedea unde incepe cerul si se termina lacul. Inapoi la lac, la fugarit lebadoi, care-ai'reacu' nu stateau la pozat decat dupa ce dovedeai ca i-ai alergat juma' de ora in jurul lacului. Am trecut testul si ne-am imprietenit, atat de tare incat mai pe seara, la a doua intalnire am fost si muscat de maneca de catre insusi cel mai rau dintre lebadoi. Am mai baut un vin pe tersa unui restaurant, in ploaie, de unde vedeam asta: Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Semaca Postat Octombrie 7, 2008 Share Postat Octombrie 7, 2008 (editat) uni munceste, uni se plimba si face poze... asa e viata... da si cand scap din sclavie .. ma uit ca spatiul liber pe cutiile de aluminiu incepe sa fie un lux., felicitari. Asa e bai, subscriu la parerea ta. Spatiul liber in general, tinde sa devina un lux. Traiasca sclavia de lux. Lasa ca te faci tu mare...Zi ce se mai aude de semintele alea. Mnoho ! ps ...uitasem sa zic ceva si de post. Foarte frumoase pozele. Ce aparat ai folosit chitzulane ? Editat Octombrie 7, 2008 de Semaca Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
jenifer Postat Octombrie 7, 2008 Share Postat Octombrie 7, 2008 (editat) mare branza, ce-ati facut voi Editat Octombrie 7, 2008 de jenifer Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Puc Postat Octombrie 7, 2008 Share Postat Octombrie 7, 2008 Da, tura de rahan, eu n-as merge prin locuri din alea naspa cum povesteste domnu aici. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
gaxel Postat Octombrie 8, 2008 Share Postat Octombrie 8, 2008 am ceva intrebari/comentarii/observatii legate de poze, dar cred ca voi folosi pm ul pentru asta.. cum s-a comportat mobra cu bagaje si pasager? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
PERL Postat Octombrie 8, 2008 Share Postat Octombrie 8, 2008 mare branza, ce-ati facut voi tu ce mare branza ai putea face?? sau ai facut ?????????? Da, tura de rahan, eu n-as merge prin locuri din alea naspa cum povesteste domnu aici. arde gazu prin oras ca ai mai multe satisfactii Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cs-marius-b Postat Octombrie 8, 2008 Share Postat Octombrie 8, 2008 Mai vrem poze........Fain Dakarul ala..... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Vizitator _Raul_ Postat Octombrie 8, 2008 Share Postat Octombrie 8, 2008 tu ce mare branza ai putea face?? sau ai facut ????????? Nu lua totul mot-a-mot. Iti garantez 1000% ca @jenifer e incantat la maxim de ce a vazut in acest topic. Ca si mine si toti care il rasfoim. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bizoo_n Postat Octombrie 9, 2008 Autor Share Postat Octombrie 9, 2008 Mai oameni buni, terminati cu prostiile, zau. Fiecare cu ce si cum il doare, treaba lui. Chiar nu e cazul. Ziceam c-am stat in Ohrid doua zile. Prin urmare next is… Ziua 4 - Track In ultima seara la Ohrid, bunul domn gazda a venit cu o veste minunata. Spunea ca toate jurnalele de stiri se deschid cu stirea ca granitele cu Grecia sunt inchise, vamesii fiind in greva generala. Am zis ca mergem inainte, conform planului, si vedem la fata locului. Sun un prieten acasa, il rog sa verifice, si-mi spune ca doar transporturile sunt oprite. Perfect, la revedere Ohrid frumos! Ajungem in vama. Prima imagine nu prea promitatoare. Coada de masinute, nimeni in ele. Le ocolesc, merg pana la bariera. Acolo, batea vantul, paienjenii isi teseau panze. Ma dau jos, cu pasapoartele in mana si incep sa ma plimb pe-acolo. Vine unu’ la mine: “Romania?”. Da, normal. Si-mi arata catre un altul. Ala vine la mine, imi face semn sa mergem la motocicleta, fara sa-mi ia pasapoartele. Acolo imi explica: “Border closed. Strike!”. Eu zic “and where am I going to sleep, here?” aratand spre asfaltul de sub motocicleta. El: “no, over there, there’s a motel”. La care Daisy, din infofolirea ei, cu cea mai pisiceasca, plouata si infrigurata voce – “BUT IT’S VERY COOOOOLD!!!”. Rezultatul a fost ca omul ne-a ridicat bariera, pe urmatoarea ne-a zis s-o ocolim, si iata-ne in sunny Greece, pe ‘reacu. Dupa cativa kilometri am intrat intr-un nor in care a trebuit sa mergem cu 30km/h. Nu vedeam la cinci metri in fata, iar viziera nu puteam s-o tin nici macar intre-deschisa din motive de abureala ce aveam in mine. Ajungem intr-un varf de deal asa, intreb in spate “oprim la restaurantul asta?”. Aud un “care restaurant?” intr-adevar, am mai inaintat doi metri si restaurantul pe care-l vazusem disparuse in ceata. Ma intorc, bem eu o cafea si Daisy o ciocolata calda cam cat o farfurie de ciorba, salutam doi Saint-Bernardzi in elementul lor si pe drum din nou. Dupa cativa alti kilometri minune, bai tata, da’ minune. Iesim din nor. O iesire ca o catapultare asa, instant. Soare d’ala grecesc de la mama lui, de toata frumusetea. Curbe stanga dreapta, sus jos, maaaaaamaaa, mama ce frumooooos – Meteora. Meteora e sus, in cer. Pe pamant e Kalambaka. Acolo am cautat si noi loc dormit, am gasit, si-am rupt-o la fuga spre cerul de ziceam mai sus. Ma gandeam eu, daca manastirile stau cocotate acolo, pe piscurile alea, cum sa ajungi altfel la ele decat pe picioruse. Si da-i la pas, ca e ora 5 dupa-masa si acus-acus ne prinde bezna pe carare. Gasim indicator “meteora – footpath” si urcam. Scuipam plamani, impreuna cu un caine kalambakez care credincios ne urmeaza si apara. Ajungem undeva sus de tot gafaind cand, delicat ca o floare, la 50 de metri mai sus de noi, trece agale un, exact, autocar. Stupoare, si o injuratura mica. Mai urcam sa vedem ce cauta autocarul ala acolo unde in mintea noastra se ajungea numai la pas, vedem un drum cu asfalt ca-n palma si ne intoarcem inapoi, hotarati ca a doua zi dimineata sa radem de aia care urca pe poteca din saua motocicletei. Zis si facut. Ce-nseamna tehnologia asta. Am vizitat manastiri frumoase, pline de romani probabil frumosi si ei. O singura intrebare ma bantuia, daca la sfarsit de septembrie e atat de agolmerat, cum o fi aici in iulie? Sper sa nu aflu niciodata. Plecarea noastra spre mai departe a coincis, binenteles, cu inceputul ploii. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
gaxel Postat Octombrie 9, 2008 Share Postat Octombrie 9, 2008 misto casca. ma pregatesc sa intreb curand de aparat dar astept pana la final . s-a grabit oricum altu inainte mea sa te intrebe. oricum, excursia asta a fost o surpriza pentru mine, neavand nici o idee de existenta ei, dar stiu o alta excursie, care daca nu este inecata de o lene majora, poate apare pe forum, acolo o sa am de comentat la capitolul aparat si obiective hai cu restul, si dupa ce descrii tot, fa un mic raport si cu ce zice calu sau cum s-a comportat Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
hora09 Postat Octombrie 9, 2008 Share Postat Octombrie 9, 2008 faina tura! felicitari! fain motoru si echipamentu o intrebare.... cu ce aparat si in caz de slr sau dslr ce obiectiv ati facut fotografiile? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
calinbac Postat Octombrie 10, 2008 Share Postat Octombrie 10, 2008 frumoasa tura.. am luat notite si intr-o zi de iarna cu zapada cand imi voi planifica tura de anul viitor am sa iti cer unele detalii suplimentare intr-un PM despre unele locuri Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
TaChe Postat Octombrie 10, 2008 Share Postat Octombrie 10, 2008 Ca de obicei! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
P T R Postat Octombrie 11, 2008 Share Postat Octombrie 11, 2008 superbe.... felicitari de trip. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
gaxel Postat Octombrie 12, 2008 Share Postat Octombrie 12, 2008 vine omu beat acasa, si nu gaseste o continuare .. @bizoo_n pe langa asta, bai campionatu asta mondial m-a zapacit de tot.. eram convins ca o sa jucam cu ecuadorul in grupe.. si se pare ca s-a amanat meciul, dar sper sa se joace.. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Thomas Postat Octombrie 12, 2008 Share Postat Octombrie 12, 2008 Dupa atata lehamite de p'aici, povestea si pozele astea m-au uns pe suflet. Ca de obicei, ne lasi cu sufletul la gura cu continuarile Hai cu "poziliiiiiiiiiii" Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bizoo_n Postat Octombrie 14, 2008 Autor Share Postat Octombrie 14, 2008 Ziua 5 - track In a cincea zi am purces, cum spuneam, odata cu inceputul ploii, spre minunatul Thessaloniki despre care auzisem numai de bine. Desi probabil singura zi fara fotografii, pot spune ca a fost una din cele mai frumoase din tot drumul. Traseul ales era unul sinuos, de-alungul caruia atractia principala ar fi trebuit sa fie muntele Olimp, prin stanga caruia treceam. Am vazut doar nori, ma rog, cat puteam sa vedem prin vizorul aburit. Nori gri, grei, care se cam pishau pe noi cu daruire. La un moment dat, pe drumul ala pustiu, unde am intalnit vreo doua masini in 100km, Doyle hotaraste sa aprinda becul de rezerva la benzina. Eu il inteleg si aprob, si trag pe stanga, in prima benzinarie din pustiul ala umed. In benzinarie vreo doi oameni stateau la o masa, si o masina se odihnea in dreptul pompei. Facem plinul si decidem toti trei ca-i timpul sa bagam ceva cald la interior, sub forma unei cafele. Ne asezam la o masa, si comandam prin dulcele limbaj al semnelor. Doua cafele grecesti si un suc. Benzinarul sef cu burta si mustata ne serveste prompt. Nu apuc sa ma asez la masa, cand unul din cei doi vine la mine, imi explica ceva in greaca, arata catre masa, si se bate cu palma pe piept. Il cheama pe el patron si scoate portofelul si plateste tot. Plateste si... pleaca. Noi ramanem cu privirea pierduta. Strig dupa el “Mister! Mister!”. Imi face semn cu mana, fara sa se intoarca, cum ca totul e ok, se suie in masina si dispare. Benzinarul vine si el cu o farfurie cu napolitane, si o aseaza pe masa, din partea casei. Se aseaza si el langa noi si urmeaza o tacere intrerupta de o scena repetata de cateva ori. El ma intreba ceva in greaca, eu spuneam ca nu inteleg, si iara se asternea tacerea. Dupa care iar intrebare, iara nu intelg si tot asa. Am tinut-o intr-o liniste cu spasme vreo 10 minute. Pana cand, in benzinarie, out of the blue, trage o masina care, desi credeam ca nu ma mai poate surprinde nimic, nu avea sofer. Era doar un domn in dreapta care dormea de rupea scaunul. Portiera soferului se deschide si... coboara un copil care nu cred ca-mi ajungea pana la sold. Singura reactie pe care-am putut-o avea, stapanindu-mi rasul, a fost sa-i spun lui Daisy ca pe-aici va trebui sa o lasam mai moale cu forja, ca uite, nu stii peste cine dai, si sa nu dai la propriu. Asta micu coboara, are un scurt dialog cu benzinaru,l se suie in masina si dispare ca si cum n-ar fi fost. Il intreb pe om, aratand spre drum “Police?” la care el imi raspunde linistitor “No, no police.” Dupa care tine sa ma linisteasca mai mult, explicandu-mi prin semne ca baiatul are 12 ani si conduce de la 10, deci e totul ok. Cam asa a fost in benzinaria din pustiu. Cat am baut noi cafea in zona crepusculara a venit toamna, cu toate culorile ei. N-am vazut Olimp, cum spuneam, dar nici ochii n-au suferit de nevazut. Ne apropiem vertiginos de Thessaloniki si veriginoasa si ploaia incepe sa fie. Treaba se impute atat de rau incat la vreo cativa kilometri de tinta nu mai vedeam absolut nimic. Erau ceva constelatii de stele rosii, banuiesc ca stopuri de masini. Am recunoscut carul mare si ceva ce samana cu lebadoii de la Ohrid. Intram in oras. Bezna si ploaie. Scuteristii si motociclistii merg ca bezmeticii, si noi cu frica sa nu lasam vreo victima in urma. Thessaloniki asta e enorm. Si enorm cat e, parca tot in centru esti, oriunde ai fi. Am mers total haotic cautand un hotel/hostel/motel/costel cu parcare cam vreo ora jumate. Prin ploaie, sa nu uit. Sun fratele acasa – ba, uita-te si tu pe net si zi-mi si mie o adresa de hostel. Primesc adresa, ajung acolo. Pixu’, vreo 5 hoteluri la un loc, pe un mega-bulevard. Intru la unu de vreo 14 stele cred, lasand o dara de apa si noroi in urma, imi spune ala ca e vreo 100 de eur, si urmand dara, gasesc usa spre iesire. Mai trecem 40 de intersectii si vedem hotel, mai obscur asa, si langa el, minune, parking. Intru, atmosfera de hotel de ciocaneala de-o noapte asa cum numa la stiri am vazut. 40 eur plus 5 euro parcarea, care nu-i a hotelului, dar nenea are cheia. Bag pe Doyle in parcare, pun lantu, trag husa, si mergem sa ne schimbam. Aici conform micului plan ar fi trebuit sa stam doua zile. Decoram camera cu ciorapi, pantaloni, geci, costume de ploaie si o taiem spre ceva de mancat. Gasim o carciuma unde mancam regeste, pe un fond de muzica de petrecere, de la o masa vecina, unde mai multi barbati incingeau o fecioreasca cu muzica live. Cald si frumos. Ok, gata, dormim, ne trezim in zgomotul metropolei, decidem de comun acord ca planul initial sucks, ne echipam si-o taiem prin ploaie to-ren-tia-la oriunde numai in Thessaloniki nu. Si bine facem. Pentru ca ajungem in Kavala, fara ploaieeeeeee, manca-l-ar tata pe el de oras frumos! In Ziua 6 (track). Gasim in inima centrului istoric dupa ce intrebam un om, o camera draguta foc, cu 30 eur. Si iesim la plimbare. Mancam peste, bem beri, urcam pana la cetatea de deasupra orasului, ne cocotam pe ziduri. Ajungem cumva si la niste scari ce coborau in mare, unde scria ca nu prea ai voie sa mergi, dar mergem, ne minunam de frumos, mai bagam niste beri si mergem la nani. A, si vedem un super film cu karate printre gene, ca sa visam frumos. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
gaxel Postat Octombrie 14, 2008 Share Postat Octombrie 14, 2008 bravo mai .. apropo de dorinta de conversatie : sora mea in grecia a inchiriat biciclete si au facut pana.. asa ca in mijlocul pustiului i-a luat cineva, cu tot cu biciclete si i-a dus in localitatea in care trebuiau sa ajunga.. partea misto e ca tot drumul grecii nu au vrut sa admita ca exista o bariera lingvistica ... si au incercat conversatie.. si tot despre bariera lingvistica, bunica lu belen, cand iti vorbeste urla din ce in ce mai tare.. nu isi da seama ca tu nu intelegi ce zice pentru ca nu ii vorbesti dialectul si ceva in interior ii sugereaza ca daca vorbeste din ce in ce mai tare "o sa auzi" si indubitabil o sa intelegi.. iar bunica mea, intr un moment de neatentie al meu, a luat-o pe asta mica de mana sa ii arate toata proprietatea la tara si sa ii explice ce baiat bun de insuartoare sunt.. fata dadea din cap aprobator la fiecare pauza in vorbire si la sfarsit, triumfala, bunica mea declara : ce maica, lasa ca m-am inteles cu ea, intreab-o... ps : tot nu i-ai raspuns lui semaca ce aparat folosesti... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
remu1 Postat Octombrie 14, 2008 Share Postat Octombrie 14, 2008 Trebuia sa vizitati mai pe indelete Thessaloniki . Un oras in care , desi mare si aglomerat , te simti bine . Foarte multe terase si restaurante placute . Magazine de motociclete ? O saptamina daca stai acolo si nu ai timp sa le vizitezi pe toate . Mai multe decit in Munchen sau Viena . Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bizoo_n Postat Octombrie 14, 2008 Autor Share Postat Octombrie 14, 2008 @semaca: am folosit un aparat de sudura, cu 2.8 pe scurt @gaxel: cu "interlingvismul" stiu si eu cum e. Cel mai placut e atunci cand te lovesti de bariera asta, cum spuneai si tu, si incepi sa vorbesti in romana. Eu tipului din benzinarie, razand, dupa cateva incercari de dialog esuate pana si la capitolul semne, ajunsesem sa-i declar in dulcele grai matern "Dom'le, sa mor daca inteleg ceva din ce tot incerci sa spui tu acolo. Jur. Apreciez ca incerci da' nu pricep absolut nimic." @remu1: nu mi-e greu sa te cred. Multi mi-au spus acelasi lucru. Doar ca na, sunt situatii si situatii. La noi, probabil ploaia, frigul, hotelul ala minunat, galagia de nu ne-a lasat sa dormim, toate astea au contribuit la spalarea putinii. Imi pare rau, la cat de frumos a fost peste tot, ma indoiesc ca aici era altfel. Dar de data asta... n-a fost sa fie. Ziua 7 - track Dimineata in Kavala, ploaia nu mai era de gasit. Dupa costumarea zilnica, coboram la motoret si constatam ca pentru a treia noapte consecutiva Doyle n-a dormit singur. Amprente pisicesti colorau saua din nou. Nici nu vreau sa ma gandesc ce e in sufletul unei pisici care trece intr-o noapte de septembrie tarziu, pe ploaie, pe langa o motocicleta care calda fiind are si o husa peste ea sa tina caldura, toate astea combinate cu binecunoscutul confort al seii marca BMW. Directia Alexadroupoli, forja. Pe autostrada a trebuit sa ne tinem bine de ghidon. Am avut parte de niste vanturi pe cinste. Nu, din pacate fasolea lu’ mama era prea departe sa aiba vreun efect. E vorba chiar de vanturi d-alea natur, de bat. De la stanga la drepta, in cazul respectiv, vanturi care s-au lasat chiar cu o minifebra musculara la gat. Si dupa ceva vreme insotite de - deja nici nu mai e greu de ghicit – ploaieee!!! Ajungem la destinatie, si dupa invarteala de rigoare in cautarea, respectiv gasirea unui acoperis pentru somn, iesim sa vedem care-i treaba cu Alexandrion(oupoli) asta. Treaba era bine, cam racorel, dar am facut un pipi in port. Am mancat pentru ultima data tzatziki original si-am dat niste talpi pe plaja, printre pescari. Am gasit niste scoici, dintre care una de catalog, d-aia mishto, rod al muncii naturii, d-aia cu pedigree si parinti campioni. Saraca de ea era inca locuita de batranul melc, drept pentru care am recurs la eliberarea ei in valuri. Gest rasplatit de Doamne-Doamne, dupa cam un minut, cu un curcubeu grecesc de toata frumusetea. Ajunsi la hotel, singurul incident notabil a fost ca a trebuit sa deschidem usa zgaltzaita de cineva foarte hotarat in miez de noapte, care gresise camera. A, si aerul care ar fi fost conditionat si cald, cu o singura conditie – sa mearga. Ceea ce, cruda soarta, n-a fost cazul. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
abil-psihic Postat Octombrie 15, 2008 Share Postat Octombrie 15, 2008 Bizoo, zi-le domne curiosilor ce masinarie foto folosesti, ca sa faca si ei minuni din astea apasand pe un singur buton. Si zi si cat ai dat pe ea si cat baga la ora Nu mai intrebati oameni buni de aparat, ca aparatul conteaza foarte putin. Conteaza in primul rand harul si ochiul de fotograf, iar apoi obiectivele folosite, care in acest caz sunt evident unele de calitate. Faina cursa, faina povestirea. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Philip_HD Postat Octombrie 15, 2008 Share Postat Octombrie 15, 2008 (editat) Bizoo, zi-le domne curiosilor ce masinarie foto folosesti... daca i-ar interesa putin, ar afla ca este vorba de un EOS 10D... ... eu cand ii "ascult si privesc" pe oamenii astia aka "bizoo_n si semaca", prefer sa tac si sa inghit in sec... Respect LE ... si alde semaca cu 5D Editat Octombrie 15, 2008 de Philip_HD Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
JimBeam Postat Octombrie 16, 2008 Share Postat Octombrie 16, 2008 toate la superlativ, felicitari Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.