FLEX

Daca voi aveati cedeaza in intersectia aia (adica exista un indicator), atunci gagiul a circulat absolut corect, in intersectiile semnalizate e voie sa depasesti; faptul ca tu te-ai pierdut la faza asta (probabil el s-a dus larg si tu strins).

Tu ai experienta de trafic, ai "miros" pentru chestiile cu potential de nasoleala. Fata aia ce sa aiba? experienata redusa la volan(1 an, maxim 2, gindeste-te ce praf erai in primul an de condus), venita din Cluj (unde nebuneala e de o alta factura decit cea bucuresteana) si foarte probabil fara vreo preocupare pentru imbunatatirea abilitatilor de sofer, cum sint marea majoritate a participantilor la trafic cu care impartim drumurile. Evident, orice om cit de cit uzat in trafic ar fi sesizat diferenta de rang intre cele doua strazi si chiar si in lipsa semnalizarii ar fi abordat cu prudenta traversarea respectivei intersectii. Dar astea-s instincte de supravietuire pe care unii nici nu-si pun problema sa le dobindeasca (si pina la coada cozilor, intr-o lume perfecta in care traficul se desfasoara dupa cartea aia obosita - cred ca e cea mai citita carte din Romania, dar adesea putin inteleasa - nici nu e cazul sa le dobindesti). Legal, gagica e absolvita de orice vina, fiindca LEGAL nici nu are; VINOVAT e cel care a modificat semnalizarea intersectiei fara sa indice/anunte aceasta modificare. SI Raducu si studenta sint victimele miserupismului unui asfaltator ...

Omul e specialist foarte bun pe amortizoare auto, repara orice; pentru moto eu am mers la risc fiindca nu aveam nici un feed-back despre lucrarile lui. La atelier am vazut ca avea in lucru si auto si moto, m-am mai linistit in privinta competentei dinsului pe moto. Acum, cit o tine oi vedea.

Pune-te un pic in locul ei: mergi pe o strada, vezi in fata ca urmeaza o intersectie cu o strada perpendiculara pe sensul tau, nici un indicator care sa ti se adreseze, gindesti OK, se merge pe prioritate de dreapta, deci n-am nici o obligatie fata de cel ce ar putea veni din stinga, ala are a se preocupa de prioritate daca ii vin eu din dreapta. Sarmanul Raducu, n-a avut nici o sansa ... el stia ca acolo are prioritate. Din cauza unui (cuvant urat) iresponsabil, ce stia el nu mai era valabil.

De unde le-ai luat?

Eu am reconditionat un amortizor gaz-ulei la un mester din Chiajna, se numeste Codescu, tel: 0744869963. Supape, tija, schimbat ulei, presiune, totul la un pret absolut decent avind in vedere cit costa un amortizor nou. Nu pot sa iti spun cit de valabila e reparatia, fiindca motoreta mea e in reconstructie, asa ca nu am facut nici un metru cu ea.

Danke, o sa le cer o oferta. Mdap, am reusit sa montez farul, care e un proiector Wesem (din Polonia), varianta "de drum", cu bec H4 55/60W si pozitie de 5W, geam clar (exista si varianta cu geam profilat, ala cica ar fi de ceata ... ma rog, are aceeasi echipare, deci nu vad de ce ala ar fi "ceata", dar asa a zis vinzatorul). Noroc cu inspiratia inginerilor italieni, care au folosit pentru subcadrul suprastructurii fata (cel care tine aripa, carena, tabloul de bord) un otel foarte maleabil, asa ca am tras de montantii farului original pina au cuprins "oala" farului polonez si am "ascutit" niste suruburi M8 ca sa confectionez niste suruburi de blocare si intr-un final am far si sint multumit de el; chiar merg toate becurile cum trebuie, fara surprize electrice. Am fost la Al Padrino sa caut termocupla (merci Falkenberg!) si am gasit ceva utilizabil, M14 cu doi pini, domeniul de temperatura 82-87 ... spre deosebire de cea originala 84-92. Nu imi dau seama foarte exact ce inseamna 5 grade in jos la plecarea ventilatoarelor si 2 mai jos la oprire, teoretic motorul o sa mearga mai "la rece", ma gindesc ca in cel mai rau caz o sa vad asta in consum, daca o fi ceva sesizabil, habar n-am. Asteptind flacaul de la Al Padrino cit a cautat prin terfeloagele cu termocuple am inceput sa ma holbez dea-mproasta pe pereti si am ochit un mic detaliu "de stil" - stiu ca e o prostie, da' n-am rezistat la albastrul ala ...

In timpul petrecut de la ultima postare am lucrat aproape zilnic la masinarie, dar fara sa se vada prea multe; tot felul de maruntisuri enervante care impiedica desfasurarea normala a lucrului incep sa apara pe masura ce ma apuc de cite un subansamblu. In fine, am montat scaritele pilot si pedala de frina, cu switch-ul aferent (scuze de focalizare, era cam intuneric la sedinta foto), mai trebuie sa inventez o legatura intre arculetul switch-ului si urechea pedalei, la demontare era acolo o sirma ... Am montat radiatorul din dreapta, fiindca cred ca am rezolvat problema cu busonul, o sa comand unul universal de enduro, nu mai trebuie sa plimb raditorul in rucsac ca pe sfintele moaste. Am inventat o prindere pe cadrul de bord pentru semnalele din fata si am montat tabloull de bord, care a fost o lucrare in sine: am renuntat la vitezometrul original (imposibil sa gasesc melc), o sa folosesc un vitezometru digital de la TrailTech si in carcasa lui am montat un ceas-de-ceas, fiindca in putinii km facuti cu mezelu' am constatat ca imi lipseste foarte mult un instrument de masurare a timpului ... deh, virsta, prea multe lucruri de facut cu termen impus, cred ca m-am defectat iremediabil pe latura asta a personalitatii mele. Am fost nevoit sa inventez si un sistem de montaj pentru contact, din cauza jugurilor din transplant. De la SMAEB am capturat o baterie si un incarcator, care a venit la pachet cu o extensie pentru incarcarea direct pe motocicleta, mai comod. Am construit cum m-am priceput niste borne pentru baterie, se pare ca nu e prea corect sa fie din cupru, din cauza potentialului electrostatic diferit intre plumb si cupru, asa ca probabil cind voi gasi niste plumb o sa le modific si pe astea. Am montat si un buzzer pentru semnalizare (boala incepatorului, mereu uit semnalul pus), oricum motoreta avea un buzzer in instalatia originala, care avertiza daca plecai cu cricul pus; nu renunt complet la aceasta faciclitate, doar ca o voi inlocui cu un avertizor luminos, montat in coltul din stinga-jos al tabloului de bord, unde era montat initial butonul de resetare a jurnalierului. Pentru ca motoreta nu avea martor luminos pentru faza scurta si fiindca nu are un sistem automat de aprindere a luminilor de drum, o sa montez simetric in dreapta-jos a tabloului de bord un martor luminos pentru faza scurta. Am montat si risere de 30mm, fiindca cu acest sistem de montare a ghidonului pe jug dadeam in rezervor cu comenzile de ghidon, inainte de limitator. Am urcat pe ghidon si comenzile stinga. Cu toate alea sus pe ea, bateria conectata, contactul pe ON, push buton ... (cuvant urat) lumini. WTF? Ia la mina toata firaraia, totul OK ... pina la contact. Dupa contact, oha corenti. Da jos contactul, fa-l bucati, curata lamelele, greseaza ... roaga-te sa fie bine, probeaza ... merge! Uhhhhh! Acu' pipez o tigara si ma uit la panarama ... incepe sa semene a motoreta, nu? am avut asa o multumire cind am lasat-o fro 2 minute cu toata galagia de lumini pe ea, ca tare mi-era frica de gaozaria asta electrica; pina una-alta a iesit bine, toate alea puse pe ea merg si am reusit sa nu dau foc la mobra ... Enjoy, incep sa vopsesc la plastice ... si sa adaptez un far pe care tocmai l-am luat din Vitan, eftin. Am nevoie de o termocupla 84-92gCelsius, filet normal pe 14mm; la cea originala am reusit sa rup un pin (celalalt era deja rupt si lipit cu cositor un fir cu papuc in virf). Vreo idee , cineva, ce motorete mai lumesti au termocupla ca cea descrisa mai sus?

Nu prea. Au lipsit multe marci cunoscute, au aparut in schimb multe altele care probabil vor sa intre. Pe partea de piese si accesorii ciclistice au fost foarte putine standuri, spre deosebire de alti ani. La moto, anul asta am simtit ca s-a schimbat mult optica expozantilor, nu prea au venit pentru vinzare (care implica eforturi logistice importante) ci pentru a se face vazuti/cunoscuti. Cam cum ar trebui sa fie, de altfel. De exemplu, de cite ori am fost la vreun salon auto (raposatul SIAB) nici nu m-am gindit sa cumpar ceva pe loc. Din pacate (din fericire?) am senzatia ca au procedat astfel din cauza conditiilor economice, care nu le permit sa faca stocuri de piese/accesorii/consumabile si la stand te alegeai in cele mai multe cazuri cu o carte de vizita. In multe cazuri cam cu asta te alegi si la magazine, pina se fac comenzi la furnizori.

In sfirsit. San Marco asta cine e si ce a facut in ultimii 5 ani?

Cam in ce zone te invirti zilnic? Eu sint de gasit in zona Piata Romana intre 9 si 17, sau in Corbeanca (Tamasi).

Eh, nu disper din atita lucru, XRT-ul parca e si mai rar decit Dakotele de 500, bafta cu ea. Vreau sa va informez ca am gasit in Hornbach solutie de cauciuc lichid, produsa de Bison; modul de utilizare e descris pe ambalaj, care are inclus si o spatula de aplicare. Il testez sa vad cum merge si scriu aici daca e ceva de capul ei. Banda siliconica autosudanta n-am gasit in Brico, Hornbach sau Leroy-Merlin, ci doar pe net aici: http://www.evasion.ro/Constructii/Adezivi/Banda-si-role-adezive/BANDA-ADEZIVA-TESA-CONDITII-EXTREME-4600-NEGRU/

Stiu forumul, e foarte bun ca sursa de informatii, de acolo am luat manualele. Din pacate, pentru multe probleme la Dakota 350 sint si ei nevoiti sa cirpeasca, fiindca nu se mai gasesc piese OEM sau A-M. Cu hidraulica Grimeca (frine/ambreiaj) e o mare problema, de exemplu, pentru cauciucaraie, iar discul de frina e iar o raritate, daca ai noroc il mai gasesti prin vreo pravalie din fundul Italiei ... Din fericire, Mz-ul pe care l-am luat odata cu carnetul are tot frine Grimeca si am comandat la ei pe site diverse maruntisuri. Ironic, si Mz-ul e in buda acum, dupa ce pareau ca se relanseaza in anii '90-2000. Pare ca am lipici la cauze pierdute, hehe ...

Da, aia e pozitia originala a regulatorului, teoretic se ventileaza bine acolo, dar e cam prea aproape de evacuare, dupe gustul meu, se cam incinge tigaia aia ... ma gindeam sa bandajez traseul de evacuare pe distanta pe care trece "prin" corpul motocicletei. Am inteles perfect cu cauciucul ala, din nefericire protectia de plastic "ocheste" direct in traversa basculei, o sa incerc sa vad ce se poate face.

Eu zic sa iei si ceva bani la tine, fiindca avantajul principal al SMAEB e ca iti aduce la nas, in acelasi loc, multe firme din domeniu. Nicaieri in alta parte nu poti sa vezi la un loc o atit de mare diversitate de produse/producatori/comercianti. Eu mi-am luat piese de echipament de cite ori am fost, la preturi foarte bune, beneficiind de diverse conjuncturi (capat de serie, numar atipic, lichidare de stoc la un anumit model, etc.). Si nu in ultimul rind, peste drum e expozitia/tirgul de biciclete, nu se stie cu ce poti iesi de acolo ...

Continuare. Dupa montajul cadrului bordului am continuat cu subansamblul aripii fata, prilej cu care m-am foarte uluit de solutia tehnica aleasa de inginerii italieni; e cam aberant sa faci un element atit de simplu din 3 bucati (segmentul din fata, segmentul din spate si armatura metalica care le tine pe toate la locul lor. Probabil astfel de solutii tehnice complicate e pretul platit pentru designul motoretei. In fotografie nu e atasata si bucata de aripa din fata, ca aia va merge la vopsit in atelier. In continuare am atirnat pe motoreta cadrul bateriei, releul de pornire (nefiind cel stoc, am inventat o prindere cu brida) si carcasa filtrului de aer (urias!), apoi plasticaraia de protectie de deasupra si din fata rotii spate. Deoarece protectia din fata este foarte scurta, tot ansamblul de prindere a amortizorului de bascula e foarte expus la jegul aruncat de roata, asa ca o sa ii inventez ceva de prelungire din plastic sau cauciuc. La MZ-ul 125SM cu care ma dau acum nemtii au pus pur si simplu o fisie de cauciuc prinsa de panoul de plastic; iar aripa din fata e monobloc. Probabil de-aia nemtii nu-s italieni si viceversa. Inca un exemplu de geniu ingineresc e protectia finala de noroi, care se monteaza la aceleasi gauri si cu aceleasi suruburi cu care se prinde si stopul; a fost un pic de gimnastica ca sa tin in acelasi timp 3 piese mobile la gaura, in timp ce prindeam suruburile. Am continuat cu montajul ventilatorului din stinga, pe acelasi suport cu CDI-ul (cutiuta neagra din planul 2 al pozei), radiatorul cel indoit (la gratarul de protectie din plastic i-am pus un coltar de aluminiu si din fata nu se vede ceva suspect, iar din lateral radiatorul e acoperit complet de rezervor) si claxonul. Apoi m-am apucat de ce-mi era frica, respectiv cablarea dulcineei. In tigaia argintie (ma rog, bicolora, ca pe exterior e neagra, cu vopsea rezistenta la temperatura) am amestecat limitatorul de ture, alarma de cric coborit, regulatorul de incarcare, dioda si blocul de sigurante (pentru care am inventat un sistem de montaj, ca nu e blocul original). Iar n-am inteles de ce aceste piese electronice au fost montate fix si exact deasupra tubulaturii de evacuare. Inca o durere in poponeata e sistemul de prindere al tobei de esapament, pentru stringerea unuia dintre suruburi trebuie sa demontezi tigaia cu electrice, ca sa ai loc sa dai din cheie. Uluitor. Dupa montarea bobinei de inductie am inceput sa intind firaraia ... si am gresit. In tot manualul vietii nu exista o fotografie de ansamblu cu motoreta in curu' gol, ca sa vaza si ochiul meu pe unde si cum se alimenteaza electric diversele bucati, asa ca am luat-o cam cum mi-a spus mie bunul simt. M-am cam grabit, fiindca am gasit pina la urma o documentatie (ma rog, fotografii de presa di reviste moto italiene - iata la ce e buna presa de specialitate!) in care se vad toti nurii domnisoarei, asa ca in curind o sa aduc corectiile necesare, minore de altfel. In ultima fotografie e ilustrat stadiul actual al reconstructiei.

Multumesc de informatii. Duminica am fost in tirg, cam degeaba, ca era tirziu. Am cules niste papuci de cupru de buna calitate si cam atit, cele doua baraci cu moto si scutere erau inchise; apropos, stie cineva ce program are Ovi din Vitan si unde are taraba? ca la el am inteles ca as gasi chestii mai universele asa pentru motorete. Capacul vasului de expansiune nu se potriveste de la auto, sint mult mai mari decit ce am eu nevoie; probabil de la scuter s-ar potrivi, ca sa nu ii pun un capac de bidon de ulei (ala e diametrul). Am nevoie si de capacul radiatorului din dreapta (din acela cu supapa de suprapresiune), care a decedat din motive de virsta. Unul Acerbis costa minim 200 de lei, nu prea am chef sa dau atit de mult pe o piesa minora (dar strict necesara, din pacate). Suruburi cu cap imbus cilindric am gasit in Hornbach, dar metal natur (cel din Balotesti, ca e aproape de mine). Am luat o gramada de dimensiuni, pentru toate necesitatile estimate. Motocicleta mea are doua electroventilatoare de racire, cite unul pentru fiecare radiator; cel din dreapta lipseste cu desavirsire. Electroventilatoarele se monteaza intr-un suport care impune cele doua diametre, al motorului si al elicei. Tot pe la scutere cred ca gasesc ceva adecvat. Am studiat radiatorul, daca il indrept va curge, asa ca il las cum e; o sa ii adaptez un profil de plastic ca sa maschez lovitura. Tot n-am inteles daca trebuie furtun de benzina transparent sau opac, la motocicletele pe care le-am vazut eu si aveau traseul de benzina vizibil, acesta era transparent; stie cineva care ar fi motivatia tehnica pentru care e asa? ca dupa capul meu e suficient sa vezi ca se scurge benzina din rezervor in carbelitor prin filtrul micrometric ... In rest, am reusit in weekendul asta sa montez doar cadrul bordului - a fost destul de dificil, ca nu se potrivea neam la pozitie (alte juguri decit cele originale); sint multumit de cum a iesit lucrarea. Mansonul de legatura dintre filtrul de aur si carburator a crapat (imbatrinit, nu strapuns) exact acolo unde se string colierele; e cam exclus sa gasesc piesa originala; probabil ca o sa-i confectionez niste mansoane din cauciuc, ca sa nu fortez mecanic tot pe piesa veche. Mai trebuie sa inventez o prindere pentru contact la pozitie si termin suprastructura din fata. Adiacent, am redesenat schema electrica color si am inceput sa identific (cu litere si cifre) componentele si conexiunile, sa le stiu si dupa ce inciocalez la loc animala. Work in progress.

Multumesc mult tuturor, o sa tin cont de sugestiile voastre. Sa vad ce pot face in weekend si postez pe masura ce avansez.

As ruga colegii de forum care au idee despre rezolvarea urmatoarelor probleme sa ma ajute cu niste sfaturi: - exista vreo solutie de cauciuc lichid sau ceva asemanator pentru repararea/etansarea pieselor de cauciuc? este vorba despre racordul intre carcasa filtrului de aer si carbelitoare, care a cam imbatrinit in zonele in care a fost strins cu coliere; eu m-am gindit sa folosesc un mastic de cauciuc pentru izolarea imbinarilor de acoperis, a incercat cineva? - e posibil sa gasesc in Vitan un motoras de ventilator si elice? sau o baraca/taraba/atelier care are SH-uri de la mai multe marci/modele, sa iau pe incercate? - unde gasesc conectori electrici (papuci sau mufe tata/mama) auto/moto? dar fire la culoare si sectiune ca in schema electrica? - unde as putea indrepta un radiator astfel incit sa nu curga? (radiatorul din stinga are o infundatura din lateral, nu curge dar ma cam deranjeaza estetic) - unde pot gasi capace pentru vasul de expansiune (cu supape) si de radiator? ar trebui sa le iau pe incercate, mers cu vasul si radiatorul in brate la magazin/taraba. - unde gasesc furtune de combustibil transparente (am observat ca asta e moda, as putea folosi de auto, dar alea sint din cauciuc cu insertie de pinza de obicei) - unde gasesc suruburi cu cap imbus/torx diverse diametre si lugimi? Multumesc anticipat celor care gasesc timp sa imi raspunda.

Cu ce aveam pe linga casa, perie de sirma, smirghel, bormasina cu pamatuf de sirma. Plictisitor si obositor. Vreau sa fac cit mai multe exclusiv cu miinile mele si instalatie de sablat chiar nu am de gind sa-mi cumpar. Argintiul stiu sigur ca va rezista, negrul de spray o sa se beleasca repede ffind in locuri atit de expuse, dar e atit de usor de reparat la inceput de sezon, negrul mat merge dat strat peste strat si linga strat, fiindca nu se vede gazarea. Doar lucrarile mecanice pretentioase sau pentru care nu am sculele necesare le voi face la mecanic. Si vopsitoria rezervorului si plasticelor la vopsitor. Weekendul asta incerc sa-i reconstitui instalatia electrica, e o premiera pentru mine, dar sper sa ma descurc cu un aparat de masura si schema electrica. Bafta la proiectul tau!

Da. Dar vreau s-o fac pe asta. Am timp si am si cu ce ma da pina e gata. Faza de demolare a inceput cam pe la inceputul lui august. N-am documentat fotografic procedura, ca eram prea nerabdator sa ajung la finish. A mers repede treaba, in doua weekend-uri a ramas in cadrul gol, cu furca, bascula, motorul si instalatia electrica atasate. Urma o faza dificila, respectiv extragerea acestora de pe cadru. In lipsa unui stander am confectionat eu un fel de elevator din lemn si platbanda, pe rotile, si folosind un cric hidraulic, contragreutati si capre de suspendare am reusit sa scot angaralele respective. Tot robotind pe linga ea, mi s-a aratat ca tot efortul de montare/demontare e suficient de mare ca sa devina oportuna si o zugraveala, asa ca am inceput sa ma gindesc la infatisarea post-operatorie a doamnei. In final, va arata in combinatie albastru marin metalizat cu alb perlat pentru elementele de caroserie (carenaje, aripi, rezervor), cadrul argintiu si bascula, jambele, rotile si subcadrul spate negru mat. Piesele negru mat le-am stropit eu la spray (usor de retusat in cazul foarte probabil ca se zgirie in exploatare), cadrul l-am facut la pensula cu vopsea "lovitura de ciocan" cu proprietati anticorozive. Cea mai costisitoare reparatie pina in momentul de fata a fost cea a rotilor, la cea din fata am schimbat rulmenti, cauciuc, camera, la cea din spate pe linga acestea s-au adaugat sabotii de frina si foaia. Cu rulmentii a fost cum a fost, pentru cumpararea sabotilor si foii a fost o intreaga aventura, deoarece disponibilitatea pe piata e destul de limitata. Le-am vopsit negru mat si le-am depozitat in asteptarea unor vremi mai bune. Am cautat zadarnic melc de kilometraj pentru roata fata, asa ca am ajuns la concluzia ca voi inlocui in tabloul de bord aparatul mecanic cu unul digital cu senzor, in momentul de fata nu vad alta solutie. Am schimbat si rulmentii de jug (extragerea si montajul pe jugul inferior s-a facut la mecanic, pentru montajul in gitul furcii am confectionat un fel de presa din tija filetata si saibe de mare rezistenta) si am reparat la mecanic jambele (schimbare ulei si chitul de etansare). Cu ocazia asta am constatat ca jugurile sint de la o Gilera RC600, dar jambele erau OK, drepte si fara urme de indreptare. Cine stie ce istorie zbuciumata a avut si motocicleta asta ... Din cauza ca montajul ghidonului la RC600 e diferit fata de Dakota, acesta e prea jos si loveste in rezervor cu blocul de semnale, asa ca trebuie sa iau si niste risere si va intreb pe voi daca exista risere cu amortizare (montajul original are niste conuri de cauciuc care mai preiau vibratiile din ghidon). Intre timp (pina sa vina sabotii si foaia) am curatat, degresat vopsit sau slefuit toate accesoriile pe care le-am extras: suport baterie, grila port-bagaj, elemente metalice de sustinere a aripilor si radiatoarelor, etc. Pentru piesele de plastic am folosit un spray siliconic pentru plastice auto de exterior care au intinerit aspectul acestora. Motorul l-am luat la perie, slaif si decapant si in momentul de fata asteapta momentul pentru operatia de schimbare garnituri (am gasit si cumparat setul complet), care se va desfasura la mecanic. Pentru galeriile de evacuare am cumparat spray cu vopsea rezistenta la temperatura (350gC), dar pentru finala as avea nevoie de un atelier care sa-i mai reduca din decibeli, ca e operata de gilci si urla cam (prea) tare. In general, cind vine vorba de piese (chiar si consumabile uzuale) pentru motocicleta asta trebuie sa folosesc expresia "din fericire, am gasit, dar foarte greu"; asata asa, pentru cei care mai au chef de exoticarii ... Interesanta a fost cumpararea cartusului filtrului de aer, care este cel de pe motorul de 1000cmc montat pe primul model de Fiat Panda; carcasa filtrului a necesitat si ea diverse reparatii. Perioada decembrie-februarie a fost cam moarta pentru lucrul la motoreta, din cauze diverse; dar in fine, acum 2 saptamini mi-a sosit coletul cu sabotii de frina si weekendul trecut am inceput montajul. Am montat bascula pe cadru, apoi sistemul de conectare al amortizorului la bascula si cadru, apoi jugurile, jambele, rotile, ghidonul si cricul si duminica seara am obtinut ceva care incepe sa semene a motocicleta. Enjoy! Am uitat sa precizez ca amortizorul a fost reconditionat de un mester de prin comuna Rosu, am ajuns la el printr-un coleg care si-a reparat amortizoarele la caruta si cind am aflat ca repara si de motocicleta, fie ele aer/ulei (mai pretentioase pare-se) i l-am inminat instant. In 3 zile a fost gata. Nu stiu acum ce presiune trebuie bagata la aer, ca n-am gasit nicaieri acest parametru, asa ca pina una-alta il las cum l-a facut mesterul, la 9atm.

Corect. Faptul ca un lighean tine apa cu aceeasi usurinta ca si o cupa de clestar batuta cu diamante nu il face pe acesta Potirul Sfint. Dar intr-o analiza cost/beneficii ligheanul e imbatabil, raportat la mijloacele disponibile la un moment dat. Costul cazanului este irelevant acum, a trecut foarte mult timp de atunci si piata a fost puternic distorsionata de criza; a fost mult mai ieftin decit un DR350, care in 2006 costa cam 2000E in stare de functionare. Revenind la problema, evenimentele au luat-o un pic razna la inceputul anului 2007. Au intervenit schimbari majore in viata mea pe toate planurile, prioritatile au devenit cu totul altele decit motociclismul si am fost obligat sa iau o decizie privind Dakota: o mai tin sau scap de ea. Intre timp mai aflasem diverse chestiuni despre, respectiv ca procurarea pieselor de schimb este un mic cosmar, modelul fiind destul de rar inclusiv in Italia, fiind preferata in general varianta ER 350 (mai usoara si mai versatila in teren datorita rezervorului mic si profilat) sau cea cu motor de 500cmc (mult mai potrivita pentru touring datorita motorului mai potent). M-am gindit ca banii tot fusesera dati si nemergind cu ea (nu am reusit sa termin scoala din lipsa de timp) practic nu consuma fonduri suplimentare, iar o revinzare ar fi fost extrem de dezavantajoasa. In plus, facusem prostia sa imi bag degetele in ea si ma atasasem sentimental de toroapa. Trecut-au anii. Am schimbat intre timp vreo 3 locuinte, tirind fierul dupa mine. La jumatatea anului trecut, faceam ITP-ul la masina in Mogosoaia si vaz ca acolo era si sediul unei scoli de categoria A; nu gindesc prea mult si pina scria omul chitanta pentru verificarea tehnica am deschis si dosarul de scolarizare. Probabil ca alinierea astrelor a fost mai buna de data asta, la sfirsitul lui octombrie 2013 aveam trecuta in carnet categoria moto. Incepind scoala, am ajuns pe firul gindirii si la problema utilizarii unei motociclete "dupa" si mi-am adus aminte ca ceva asemanator zacea sub husa in fata casei. Acela a fost momentul in care a inceput sa se schiteze in capul meu operatiunea "renasterea Pasarii-Tunet". Aici trebuie sa deschid o alta paranteza. Printre domeniile mele de interes se afla si istoria si cultura indigenilor nord-americani. Am spus ca numele Dakota a atins o coarda in sufletul meu sensibil si am inceput sa studiez un pic despre triburile Dakota, am aflat despre componenta fantastica a "Rotii-Magice" si a "Pasarii-Tunet" (adicatelela Thunderbird pre numele ei americanesc), puterea ei totemica si alte nebuneli care mi-au intarit convingerea ca trebuie si pot sa pun pe roate epava. Trebuia doar sa incep de undeva. De la dezmembrare adica. Planul era sa o fac bucati, sa curat, spal, dezinfectez tot, sa schimb ce depistam defect sau uzat foarte mult, sa repar ce se putea repara si apoi inciocalam totul la loc cu gresare adecvata si gata, sa se invirta roata. Totusi, in paralel cu munca de dezmembrare am inceput o cautare serioasa de documentatie tehnica pentru fierotenia in discutie. Citind mult, afli multe. De exemplu, dpdv tehnic proiectantii Gilera au pus pe cadrul asta cam ce era mai evoluat in tehnica anilor '80 (desigur, pentru segmentul in care se incadra motocicleta): 2+2 supape actionate de 2 axe cu came in capul cilindrului, piston forjat, racire cu lichid pentru stabilitatea regimului tehnic, alimentare prin 2 carburatoare (pentru regimuri diferite de turatie), suspensie spate progresiva, un tablou de bord aproape complet, reglaj furca, alte nimicuri care produc placeri pasionatilor. Am gasit manual de utilizare, manual de service, catalog de piese (dupa parerea mea cam cea mai buna documentatie, vezi toate piesele la locul lor si relatiile intre ele), schema electrica, fisa de reglaje si tolerante, cupluri de stringere. In 4 limbi, la alegere. Beton. Deoarece o interventie in atelier ar fi fost atit foarte costisitoare cit si foarte enervanta din cauza vechimii si starii utilajului, am convenit cu un mecanic care imi place foarte mult cum lucreaza si care a acceptat sa ma ajute (credeti-ma, nu sint multi!) eu sa ii duc subansamblele in momentul cind imi atingeam limita de incompetenta si el rezolva problema punctual. Excelent aranjament, eu ma distrez suficient de bine la un pret decent. Sa inceapa treaba.

Eh, a fost o pirueta stilistica prin care am incercat sa motivez titlul topicului, e si ceva autoironie la mijloc ... Sper ca in continuare sa se mai lamureasca lucrarile. Sa continui. Cu fierotenia in fata casei, am luat-o la inspectie in amanunt, cit ma pricepeam eu. Asa din avion arata cit de cit a motocicleta, in detaliu avea tot felul de neajunsuri. Stiam ca nu porneste decit la cirja, asa ca am decis sa ma ocup de electromotor in prima instanta. In general nu mi-e frica de umblat in masinarii, ba chiar in materie de electromotor dobindisem o bogata experienta lucrind la prima mea masina (Fiat 600D din 1965). Am rabdare, ceva indeminare, ceva scule, un pic de rationament tehnic, trebuia sa mearga chiar si in lipsa manualului sau a unei schite tehnice. Numai ca motocicleta nu e masina; cind lucrezi la masina ai loc, la motocicleta e totul foarte inghesuit, e o alta ordine a operatiilor decit cea cu care eram eu obisnuit. Sapind pina la electromotor am demontat cam juma' de motoreta (asa mi s-a parut mie); in final am extras bucata, am curatat periile, colectorii, gresat, scos namolul de prin creturi si colturi. Facut proba la baterie de masina, nemernicul se invirtea. Bun, primul pas fusese facut. Dar nu mai aveam baterie, constatatsem decesul celei de pe motoreta cind incercind sa desfac surubul de prindere am rupt o borna; deh, batrinetile si fenomenele naturale au fost de vina. Baterie nema, bani nema (incepusem si scoala moto intre timp, cam cea mai scumpa la vremea respectiva), asa ca am aminat interventiile pina la noi alinieri favorabile ale astrelor. In orice caz, ca si in cazul Lunii, fata vazuta e un pic altceva decit fata nevazuta. Dezbracind fiara de caracter, am constatat tot felul de minunatii pe sub carenaje. M-a cuprins un sentiment puternic de bucurie, aveam motiv sa ma murdaresc pe miini mult si bine in continuare. Ca sa am un suvenir, am tras in chip animalul asa cum arata el atunci:

Va suna cunoscut numele de Jeremy Clarkson? e un nene care se pretinde jurnalist auto, dar e mai mult entertainer pe teme auto. Profitind de faptul ca emisiunea lui nu e ceva "serios", omul isi permite tot felul de remarci mai nepravoslavnice. Referindu-se la masina pe care o detin a caracterizat-o "corean crap". M-a cam suparat zisa dumnealui, dar mi-a trecut repede observind in timp ca ligheanul respectiv merge si merge si merge cu niste costuri de intretinere neglijabile, ceea ce mi-a intarit ideea ca un cevau modest ca dotari si performante poate fi un prieten de nadejde pe linga casa omului. Acest topic se intituleaza ca atare deoarece in el va fi vorba despre o motocicleta italiana care nici de noua nu dadea pe afara in ceea ce priveste performanta, iar in momentul achizitiei se apropia foarte bine de definitia unei saracii; peste ceva ani a ajuns rabla. In vara lui 2006 ma muncea viermele motociclistic mai mult decit puteam suporta, asa ca am decis sa incep de undeva acest hobby si am decis ca cel mai bun lucru pe care puteam sa il fac era sa cumpar motocicleta; nu aveam categoria A pe plasticul roz, dar si la categoria B pusesem carul inaintea boilor, am avut masina (o ruina si aia) cu un an inainte de a obtine carnetul. Citind asiduu acest forum la vremea respectiva, am creionat caracteristicile tehnice pe care (fara nici un fundament practic) le doream pentru masinarie: on/off road, dimensiuni mari (nu-s ceea ce s-ar chema un mititel si ma preocupa aspectul ansamblului om/masina), motor 4 timpi intre 250 si 500cmc, monocilindru, electrostarter, ambreiaj actionat hidraulic (asta mi s-a parut fita suprema, dar mi-a placut foarte mult comanda hidraulica a ambreiajului de pe Lada 1500, plus ca citisem nenumarate topicuri cu cabluri de ambreiaj rupte prin te miri ce pustietati, asa ca instalatia hidraulica mi s-a parut ca e ce trebuie in termeni de confort in utilizare si mentenanta). Nu in ultimul rind, un pret cit mai mic m-ar fi coafat foarte bine, la vremea respectiva motoretele avind niste preturi de te lua cu lesin (cam 50-70% mai mari decit acum, la masinarii echivalente). Mi-ar fi placut de asemenea ca motocicleta mea sa fie un pic mai "altfel" decit legiunile de monocilindre japoneze care faceau legea pe piata romaneasca a anului 2006, care mi se pareau cam triste dpdv design. Bune, fiabile, dar lipsite de personalitate, fara vino-ncoa. Cu ultimele farime de luciditate m-am gindit ca e greu sa gasesc motocicleta vietii, iar un DR 350 era cam scump pentru cit imi permiteam eu sa dau pe atunci (asta era la limita de jos a pietii). Plin de speranta ca n-o sa gasesc ceea ce caut am inceput sa urmaresc anunturile pe net si in presa moto pina cind dintr-o poza de 2x3cm am vazut-o ... Trupesa, inalta, lunga, aspect enduro, mono 4T 350cmc, ambreiaj hidraulic (uluitor!), arata "altfel" ... ce mai, ea era! Sunat, vazut, placut, plimbat (pasager, pina la vremea respectiva nu condusesem vreodata motocicleta, pe la 12 ani fusesem plimbat 5km cu o Mobra Super 50), cumparat. Nu in ultimul rind, mi-a placut numele modelului. In acte o cheama Piaggio Dakota 350, desi etichetele de pe cadru indica animalul ca fiind o masinarie Gilera, iar linga seria poansonata e stantat si logo-ul Gilera, iar marca sau logo-ul se regasesc oriunde pe motocicleta; sapind un pic in istoria marcii, am aflat ca in anul fabricatiei (1998), marca Gilera apartinea de ani buni grupului Piaggio, care a prelungit fara modificari fabricatia modelelor de motocicleta Gilera atita timp cit acestea au avut piata, dar distributia s-a facut sub marca grupului. Ca grupul Piaggio s-a lovit curind si el de probleme financiare se stie, asta insemnind ca politica gamei de modele a fost drastic restructurata, marca Gilera raminind exclusiv ca producator de scutere. Motocicletele marcate cu doua cercuri intrau in istorie, iesind din productie ... Pentru amatori de tehnicalitati, iata cine e doamna: http://www.motorcyclespecs.co.za/model/gilera/gilera_dalota%20350%2087.htm impreuna cu un articolas descriptiv si destul de laudativ. Si cum o poza face cit o mie de cuvinte, iata un exemplar contemporan in toate mintile:

Pentru scuter trebuie categoria AM, scolarizarea costa ceva mai putin decit A-ul, dar in conditiile actuale sint cam bani aruncati, deoarece cu categoria A poti conduce toate categoriile inferioare (A2, A1, AM). Daca bugetul nu e o problema, poate sa faca simultan A si B.