dedant68

Un calcul total eronat...daca are comutator, va fixa un curent de 10% din capacitatea acumulatorului, practic 1 A, incarcarile rapide se pot face cu max 20% din capacitatea acumulatorului, dar nu cu 40%...

osted Today, 09:51 PM dedant68, on 26 Feb 2015 - 21:44, said: Corect, face parte din cadrul spate al motocicletei si nu poate fi demontata. Deja ii si cunosti motorul...crezi ca el nu stie ce are prin casa?

Atentie la refacerea contactului, posibil sa faci si o inlocuire de conductor_lipitura cu simt de raspundere, pentru ca este o zona cu vibratii, temperatura, etc.

Cam in stilul acesta..ideile iti vin pe moment, numai sa incepi

Daca este unde am punctat, nu are o grosime mai mare de 2mm, se poate rezolva la rece_ciocan mai mic si diferite forme/profile pe care se bate, cu atentie si o mana buna rezolva!

Am facut referinta la codita spate..da, este complicat, dar nu imposibil..singura varianta- demontat tot ce poate fi afectat de foc deschis si cu o lampa cu gaz cred ca se poate. Cam ce grosime are 3-4 mm?

Exact ce ti-am spus si prezentat mai sus.

Cred ca face parte din cadrul din spate al motocicletei, practic acea ureche este fixa pe cadru. Ca sa lucrezi cu flacara deschisa, trebuie sa demontezi carena spate, lama, circuite si tot ce este PVC/ABS. Ai incercat o solutie mecanica, o presa??

Salut, Prin telefon sau pe forum este cam greu, cateodata imposibil sa rezolvi anumite defectiuni din partea electrica. In seara aceea am incercat sa facem cateva masuratori impreuna, ti-am spus ca primele citiri nu sunt normale, si chiar cea de-a treia nu se incadreaza in cerinte ( rezistenta pe faza trebuie sa fie mai mica de 1 ohm), in fine, 1,6 ohm este acceptata. Cand ohmmetru indica 1 sa O.L, valoarea depaseste domeniul de masurare ( ti-ai ales 200 ohm) sau circuitul masurat este intrerupt/lipsa continuitate, daca nu gresesc stiu ca ai comutat catre Kohm sau Mohm, si acolo ti-a afisat o valoare. Cazul se poate discuta in felul urmator(varianta pe care eu o vad in acest moment)( schema A din foto)_ Deoarece ai 2 valori peste limite( foarte mari fata de normal) si una aproximativ normala(1,6 ohm), este posibil ca faza intermediara ( figurata cu rosu in foto) sa fie intrerupta_poate fi intr-un loc pe lungimea ei sau in centrul stelei, loc unde intra in conexiune cu celelalte doua. Dar!!! totusi functioneaza la tensiune debitata, voltmetrul indica trei valori aproape identice...La valori mici ale tensiunii ohmetrului( 4,5V) nu se strapunge spatiul din zona intrerupta a fazei cand masori continuitatea cu ohmmetrul, iar la tensiune mare peste 50V, tensiunea debitata, intra in conductie faza cu probleme_o explicatie. Ce iti propun! Realizeaza un circuit simplu(lampa de control la 12V c.c) dintr-un cablu monofazat( cablu alimentare casnic) sau doua conductoare de auto/moto si un bec de 12V ca in schema B. Vei verifica continuitatea statorului, atingi 2 cate 2 firele de la stator(becul trebuie sa se aprinda),si scurtcircuit fata de masa_ intre o faza si cadrul motocicletei, aproape de alternator_fara vopsea/curat metal. Daca in acest caz becul se aprinde, clar ai o faza la masa care intra aleatoriu in functie de incalziri, vibratii, etc, se strapung spatiile aflate la limita conductivitatii electrice. Postezi ce ai masurat_mai masoara rezistenta fazelor, comuta pe Kilo sau Mega pentru fazele pentru care ti-a indicat 1, apoi posteaza.

...nu, am zis in spirit de gluma. Tipul, exact cum am intuit si am scris mai sus, avea nevoie de indrumare cum sa utilizeze multimetrul, dorea se masoare tensiunea debitata de stator, dar folosea aparatl pe domeniul tensiunii continue, bineinteles ca avea ZERO pe cadranul digital. Am discutat telefonic, el in UK, a reverificat, avea intre (50-80)V pe fiecare faza in functie de turatie, rezistenta ohm/ faza 0,3-0,4, OK. A curatat contactele RRT si bornele acumulatorului, la reconectare si verificare, U>14 V ...cred ca invatat ceva in urma unei convorbiri de 10 min, sper!

TNG, ce cauta cel de sus prin ecuatia asta?

Multumesc pentru incurajare!...inca nu sunt la nivelul de brevet in domeniul moto, incerc sa folosesc ce am invatat si ce stiu, nu citesc zile intregi de pe net ca sa-mi fac conspecte/rezumate fabuloase si sa postez, toate demostratiile/calculele/foto sunt personale, din spatiul privat si pe motorul meu. Sincer, esti/ai fost un partener interesant de dialog, sper ca asa esti si in viata reala?! Succes in activitatea de informare, studiu si cea de perfectionare

Frumos lucrat, felicitari!

Verificat astazi parametrii de incarcare( tensiune la borne si curentul de incarcare) pentru un acumulator auto 12V/ 64Ah, descarcat, tensiune la borne U=9,96V(foto 1). a) U=11,88V cu I=4,19A (foto 2) Dupa 10 min U=12,58 V cu I=2,73A(foto30 Dupa 15 min c) U=12,70V cu I=3,15A(foto4) Dupa 15 min d) U=12,78V cu I=3,28A(foto5) Dupa 15 min e) U=13,22 I=2,21 A(foto6) Interesant de remarcat caderea curentului de incarcare dupa 10 min, salt dupa 25 min, ca apoi sa intre in scadere, in final dupa 3 ore s-a stabilizat in jur de 2 A, tensiunea fiind usor in crestere.

O schema simpla si rapida_ un mosfet IRFZ24N, este mai uzual, un semireglabil(Rs), prin el se asigura selectarea temperaturii de 85 grdC si a tensiunii Vgs pentru mosfet, valoare care trebuie sa fie mai mare ca tensiunea de prag(2-4)V. La temperatura mai mica de 85grdC, tensiunea Vgs va fi mai mica ca V prag, se blocheaza conductia prin drena, cade comanda la releul electroventilatorului. Schema simpla, dar fara sectiunea de histerezis, posibil balansari(conectari/deconectari) la conectarea electroventilatorului, probleme in contactele principale releu. Semireglabilul se poate elimina dupa ce a fost selectata temperatura, se poate inlocui cu doua rezistoare. O varianta imbunatatita_ utilizarea unui releu “inteligent” TDR(Time Delay Relay), primeste semnal pozitiv pe intrare, cupleaza dupa 30 sec (seting time), conecteaza pentru 15 min si asigura comanda releului electroventilatorului, apoi deconecteaza. Parametrii se pot selecta in functie de TDR, iar in locul bimetalului din radiator se poate introduce noul senzor ECT.

Am reusit sa descarca manualul lui zx11r..am incercat si in prima etapa, dar nu am reusit si la cautare privind sistemul de racire/schema/diagrama pentru zx 11r mi-a dat o schema si o valoare de "wiring close 0,5 ohm", dar este FALS.. imi asum vina pentru valoare, dar nu pentru procedura/metoda cu rez. in paralel, ramane in discutie. In realitate zx 11r are un Fan Switch care un contact bimetalic in radiator si comanda direct electroventilatorul (vezi schema). Cand circuitul este inchis rezistenta electrica a bimetalului este 0,5 ohm, repet circuitul se inchide la cresterea de temperatura pentru intervalul (93-103) grd C, iar cand temperatura este (91-95) grd C, se deschide circuitul, rezistenta electrica a lui este 1 Mohm si intrerupe electroventilatorul. Trebuia sa ne dam seama ca la 0,5 ohm si 13 V, functioneaza un motor de c.c de aprox. 350 W, chiar electroventilatorul, de aceea include si o sig de 30A. Senzorul...practic ce mi-a aratat mie in rahatul de schema initial, este cel pentru temperatura apa care comanda aparatul analogic de la bord pentru masurarea temperaturii, dar acesta se afla plasat in termostat(foto). In final exista 2 sisteme: 1. Contact Bimetal in radiator ON/OFF(Fan Switch) si comanda directa electroventilator(schema de aici)+ Senzor masurare temp. lichid pentru aparatul de la bord( cum se tot denumeste termocupla, dar eu evit!). 2. Senzor temperatura lichid (ECT) + Contact bimetalic pentru comanda electroventilatorului+ ECU. In acest caz, ECT(senzorul de temp. lichid) trimite informatii catre ECU si aparatul de bord, nu directioneaza comanda la RELEUL de comanda electroventilator. Comanda releului pentru pornirea electroventilatorului o face tot acel bimetal contact(Fan Switch) din radiator. Senzorul ECT asigura informatii pentru ECU-cazul pornirii la rece in vedrea stabilirii amestecului carburant, dar si pentru instrumentul de bord. Varianta cu comanda electroventilatorului prin releu si senzor la un motor clasic, nu este abordata datorita prezentei intervalului rezistentei senzorului, si cerinta mentinerii campului electromagnetic in bobina releului, doi parametrii antagonisti. Posibil un modul electronic-discutii. Sper ca acum am lamurit principiile de functionare!

Varianta optima si reala ar fi alegerea unui anumit motor pe care se poate face aplicatia, daca nu realizarea machetei la nivel de masa de lucru_electroventilator + senzor introdus in vas cu apa incalzita+termometru si vas cu gheata +(modul electronic de comanda) +releu +acumulator. Se proiecteaza circuitul/modului electronic, un releu care sa suporte max 20A prin circuitele principale si aplicatia practica. Am un electroventilator+ celelalte, fara senzor. Altfel ne pierdem timpul in discutii ...In functie de senzor si temp. de comanda se stabilesc necunoscutele pentru modulul electronic_Eu asa vad rezolvarea .. Este varainta in care la un motor se elimina bimetalul si se adopta ce este aici.

Dar exista si varinta directa_bimetal sau Fan Switch in scheme +electroventilator. Eu cred ca aceasta denumire de termocupala induce gresesi_termocupla=bimetal=contact direct inchis sau deschis in functie de temperatura, nu mai discut de SENZOR..Si revin, termenul de terrmocupla este gresi pus aici sau reprodus, pentru ca termocuplele sunt traductoare parametrice, bazate pe efectul Seebeck, o tensiune electromotoare generata datorita diferentei de temp la 2 electrozi.

Cuta o reprezentare ca eu nu gasesc sa discutam pe ea..cand o sa faci o adaptare, lucrezi cu senzori de la fabricant, in locul termocuplei/bimetal introduci senzorul dat de un fabricant, aduci modificari pe circui RA(reglare automata)..cam acestia sunt senzorii.

senzor sau bimeta/ ECU sau pornire directa si homemade senzor+releu+circuit electronic comanda pentru releu, sunt 3 variante diferite

Un ECT pentru honda, unde este neliniaritatea accentuata?

Vlad, eu am pos o conditie sa pacalesc, exact cum spui tu, am analizat situatia in sensul ca Rp(rezistenta totala) este cea noua pe care eu o vreau ca sa inchida la 85 grdC circuitul, iar pentru 85 grdC o aleg din tabel ! Si ca sa ajung la noua rezistenta(aceasta din tabel) pun in paralel pe Rx si o calculez.Te rog pune pe hartie varianta ta cu schema si calcul, cum le vezi. Referitor la cupla cu bimetal, daca doresc sa conectez motorul electroventilatorului la 85gdrC, schimb cupla( aici este vorba de o lamela bimetal care se inconvoaie si inchide in contact la o anumita temperatura, la racire se deconecteaza), adaptez partea electromecanica la rezultatul dorit, de ce sa introduc electronica? Sau varianta a doua, se elimina cupla, se introduce un senzor/termistor + releu si se comanda electromotorul ventilatorului. Montaj pentru acest modul_cred ca sunt cateva variante care pot fi lucrate pentru comanda electronica a releului_ discutii. Dar referitor la un senzor deja montat, se pot implementa montaje mai simple.

Sa nu uitam datele problemei, tu ai adus cerinta: motor mai vechi, fara ECU(nu discutam de harti si rescriere soft pe racire lichid) interventii asupra celorlalte elemente. zx11r nu are ECU pentru gestionarea motorului, elementul mai complex este IC pentru aprindere, celelate clasice traductori si relee. Practic ce se urmareaste? Pornirea electroventilatorului la o temperatura mai mica fata de cea proiectata/calculata ! A fost calculat sa porneasca la min 93grdC, noi sa-l pornim la 85grdC, cine-l porneste? Are minus permanent de la acumulator, iar plus prin senzor_remodelam senzorul astfel incat sa porneasca la 85grdC, Unde intervenim? Pe rezistenta electrica a senzorului, stim ca este neliniar(termistor) nu este o noutate, am mentionat mai sus, majoritatea senzorilor care lucreaza in variatii de temperatura la moto si auto, sunt termistori(IAT, ECT) este mai simplu. Introducand un rezistor in paralel modificam rezistenta totala a circuitului. Ramane partea de calcul care trebuie sa fie exacta, dar sa ai si datele de la fabrican?! Putem extinde precizia si la rezistorul montat in paralel, acesta are o variatie liniara, daca-l montezi langa radiator, va fi influentat de temperatura acestuia si atunci trebuie sa echivalezi fata de temperatuta de referinta a mediului ambiant, rezistivitatea electrica(g) a rezistorului(20 grdC) cu g =g0(1+ a(T2-T1)), a coeficient, unde R este rezistenta electrica la noua temp. T2 si R0 , rez. la 20 grdC, se calculeaza sau se identificatabelar, sau il montezi in alt loc, dar si acolo vara ai 30 grdC, sau sa-l izolezi termic in manson special. Asta este varianta mea, nu spun ca este perfecta, dar pe aceasta as lucra daca as avea un motor de genul acesta, si as dori sa-i aduc imbunatatiri. Bineinteles ca probele practice sunt decisive, dar oare cate probe nu se fac in fabricatie pana la produsul finit? Noi vrem aici in modul virtual sa gasim solutii finale, perfecte si ieftine pentru motoare si sa functioneze rapid, este mai greu.......Eu fac tot posibilul, ca teoria sa o transpun in practica, dar ai nevoie de resurse si timp. yo4hgx_ Ce tip de motor cu termocupla clasica? Vino cu un exemplu!

Cauta tu pe net tabelul pentru ZX 11R de variatie al senzorului...din tabel prin paralele la axele OX si OY , voi identifica valoarea, posibil sa nu fie ce am calculat eu, fiind neliniara, sunt constient, dar nici diferente mari nu pot fi de la 93grd C la 85grdC, valorea unde vreau eu sa porneasca electroventilatorul....ce diferenta poate fi? Nu am senzor de temperatura ca il masor practic, dar cred ca putem gasi unul pe forum, si facem exact. O alta varianta, alege TU un alt motor mai vechi, fara ECU care are tabel in manual si-l rezolv. Nu vorbim de admiratori, nu are sens, discutam in principiul de metoda, singura problema este valoare rezistentei senzorului la temperatura dorita, din motive obiective nu o am.. » Post actualizat in 21 Feb 2015 22:55 Pentru a elimina problemele particulare, am rezolvat cazul general, unde daca se doreste calcularea rezistentei corespunzatoare rezistorului care se va monta in paralel cu senzorul de temperatura(Rx), astfel incat electroventilatorul sa porneasca la o temp. mai mica, se va cauta in manual/alte referinte de specialitate, sau se va determina experimental valorile rezistentelor electrice( R1 si Rp) la cele doua temperaturi de referinta. Ce reprezinta R1 si R p, se specifica in attach. Datele Rp si R1 se inlocuiesc in formula generala si prin calcul rezulta Rx, necunoscuta.

Vlad, vrei sa spui ca doresti sa pornesti electroventilatorul la 35 grdC, hai sa fim realisti? De unde senzor sa-l masor, nu ar fi o problema, il introduc in apa calda cu un termometru si un ohmmetru se rezolva problema..dar sunt cazuri unde dedant nu are totul acasa sa rezolve si practic+foto asa cum v-am obisnuit. Dar, metoda si algoritmul este cel de sus din attach! Hai, mai si recunoaste .....