KTM 640 adventure

[sergiu_sergiu]

Toti posesorii sa schime impresii, sa se puna intrabari, sa se ofere sfaturi si sa ne laudam, ca doar avem cu ce!

 

Incep eu :

 

Posesor de 640 adventure de anul acesta (2012), este al 3-lea motor. Este cumparat de la noi, de la Alecu (http://www.heavyduties.ro/) - mare om mare motor! .

 

Pana acum am pucat sa fac aprox 6000 km cu el fara probleme notabile (cablu ambr. rupt si surub pinion atac rupt). Eu sunt foarte multumit de el pentru ca poti aborda orice teren (depinde de instinstul de autoconservae a fiecaruia ) si sunt mare fan monocilindru.

 

Cateva chestii pro:

-merge oriunde

-greutate redusa pentru categorie (aprox 160 kg la gol)

-autonomie mare (aprox 500 km )

-motor si surubareala in general relativ acesibil de mesterit

-suspensii excelente

-"secsi"

 

Cateva chestii contra - nu exista! insa umbla vorba prin sat ca ar fi urmatoarele :

-vibratii puternice

-oarecum pretentioasa la intretinere - adica daca vrei sa te bazezi pe ea, nu te iarta daca o neglijezi (adica nu explodeaza dar mai curge un simering, se mai rupe un cablu, se mai destrange un surub, etc)

-saua - cea originala poate fi considerata dupa 4-500 km un obiect de tortura

 

 

Mai nou a intrat intr-o reparatie capitala pe care o puteti urmari la urmatorul link - http://advrider.com/...ad.php?t=834995

 

Pentru noii posesori, foarte multe informatii despre absolut tot de pe motocicleta asta gasiti aici: http://advrider.com/...ead.php?t=86958

 

In rest, sper sa mai fie ceva posesori, sa nu vorbesc de unul singur aici..... dar cred ca tre sa fie un motiv pentru care inca nu exista un topic dedicat. )

 

O poza cu maricica :

Editat Noiembrie 2, 2012 de sergiu_sergiu

[zigzag]

Ceva similar: /index.php?/topic/139292-ktm-lc4/

[sergiu_sergiu]

Ceva similar: http://www.motocicli...139292-ktm-lc4/

e adevarat, similar, stiam de existenta lui, insa consider ca lc4 adventure are destule chestii destincte incat merita un topic separat. Pacat totusi ca nu sunt prea multi posesori.

[ERU]

Foarte faina mobra. O stiu de cand era a lui Alecu.

Daca baietii astia de la KTM nu ar fi abandonat ideea si ar fi facut varianta adventure si cu injectie si ABS probabil ca asta era mobra mea.

[bogdan_harea]

Avand in vedere ca un ABS viabil, pt traseul predestinat KTM, este greu de facut si pana de curand, greu si fizic, baietii au evitat aceasta dotare.

[ERU]

Pai oricum nu-l fac ei il cumpara. Partea cu traseul nu am inteles-o . Greu fizic = 700 grame .

[bogdan_harea]

700 grame au cele de ultima generatie, max 2-3 ani vechime, celelalte 1,7 kg sau pe acolo. Traseul unui KTM-ist veritabil incepe acolo unde se termina asfaltul, exact unde, pana de curand, se decupla ABS-ul.

Editat Noiembrie 5, 2012 de bogdan_harea

[sergiu_sergiu]

Se pare ca tendinta este spre cresterea confortului, iar 640 adventure (sau cea mai apropiata ruda 690 enduro) nu se descuraca excelent la acest capitol, cel putin nu fara cateva imbunatatiri. Eu inca sper ca vor scoate un concurent pentru f800, dar vedem. Ce mi se pare mie cel mai mare impediment pentru treaba asta este faptul ca ei nu au un motor de la care sa porneasca si ar trebui sa faca unul complet nou - lc4 e prea mic pentru un touring mai serios iar monocilindrul nu e cel mai potrivit pt asa ceva (desi mie imi place foarte mult ) iar lc8 e prea mare si greu pentru off-road mai serios.

Oricum la ce investitie planuiesc pentru cea de acum, o sa mai stea la mine cel putin 2-3 ani

[ERU]

700 grame au cele de ultima generatie, max 2-3 ani vechime, celelalte 1,7 kg sau pe acolo. Traseul unui KTM-ist veritabil incepe acolo unde se termina asfaltul, exact unde, pana de curand, se decupla ABS-ul.

 

Daca vrei sa te duci pana la capatul pamantului si innapoi , inevitabil o sa mai ai de mers si pe drumuri asfaltate deci ABS-ul are un sens. Mai mult la LC8 ABS-ul este introdus de ceva vreme. De curand exista ABS pt enduro/cross . Chestia cu decuplarea ABS-ului este pt psihic sau daca vrei sa te dai in figuri.

 

Se pare ca tendinta este spre cresterea confortului, iar 640 adventure (sau cea mai apropiata ruda 690 enduro) nu se descuraca excelent la acest capitol, cel putin nu fara cateva imbunatatiri. Eu inca sper ca vor scoate un concurent pentru f800, dar vedem. Ce mi se pare mie cel mai mare impediment pentru treaba asta este faptul ca ei nu au un motor de la care sa porneasca si ar trebui sa faca unul complet nou - lc4 e prea mic pentru un touring mai serios iar monocilindrul nu e cel mai potrivit pt asa ceva (desi mie imi place foarte mult ) iar lc8 e prea mare si greu pentru off-road mai serios.

Oricum la ce investitie planuiesc pentru cea de acum, o sa mai stea la mine cel putin 2-3 ani

 

Nu esti singurul care asteapta concurentul pt F800. Nici BMW-ul nu avea motorul de 800 si a vb cu baietii de la Rotax sa-l proiecteze. Crezi ca nu ar face acelasi lucru si pt KTM. Din pacare zvonurile pt twin-ul de 800 KTM se dovedesc a fi doar zvonuri din pacate pt ca aceleasi zvonuri spuneau ca va apare in 2013 si din pacate mobra care a aparut este concurentul KTM pt 1200 gs . In cel mai bun caz pt 800 va trebui sa mai asteptam.

[KHK]

... pt ca aceleasi zvonuri spuneau ca va apare in 2013 si din pacate mobra care a aparut este concurentul KTM pt 1200 gs . ...

 

Depinde ce sursa de zvonuri ai; eu de exemplu am zis de muult timp p-aici pe forum ca va apare un KTM in clasa 1200, de 800 nu auzisem nimic.

Cand aud primele zvonuri (credibile) te anunt.

[ERU]

Vezi ca facusem si un topic in care erau linkuri catre zvonuri.

[zigzag]

Chestia cu decuplarea ABS-ului este pt psihic sau daca vrei sa te dai in figuri.

 

Initial asa ziceam si eu si mergeam cu el cuplat. Pana intr-o frumoasa zi in care, la o coborare mai naspa pe un pamant alunecos, am luat-o la vale pana m-am infipt in pamant. Chiar daca trageam de frane la maxim, motocicleta nu frana si maneta pulsa in draci. Coborarea fiind abrupta si terenul alunecos, roata a inceput sa se blocheze, ABS-ul a zis ca e cazul sa intervina si n-am mai avut frane. Am zis ca a fost doar o intamplare si am mers in continuare cu el cuplat. Cand am patit-o si a doua oara exact la fel, m-am invatat minte si de atunci il decuplez. Pe coborare mai naspa, fara ABS, chiar daca roata aluneca initial, pana la urma tot prinde-n ceva cramponul si se opreste. Cu ABS-ul cuplat, roata continua sa se invarta pana te infigi tu in vreun copac sau altele.

[sergiu_sergiu]

deci e clar, tre sa-mi iau si eu BMW ca sa am cu cine povesti )

[bogdan_harea]

Initial asa ziceam si eu si mergeam cu el cuplat. Pana intr-o frumoasa zi in care, la o coborare mai naspa pe un pamant alunecos, am luat-o la vale pana m-am infipt in pamant. Chiar daca trageam de frane la maxim, motocicleta nu frana si maneta pulsa in draci. Coborarea fiind abrupta si terenul alunecos, roata a inceput sa se blocheze, ABS-ul a zis ca e cazul sa intervina si n-am mai avut frane. Am zis ca a fost doar o intamplare si am mers in continuare cu el cuplat. Cand am patit-o si a doua oara exact la fel, m-am invatat minte si de atunci il decuplez. Pe coborare mai naspa, fara ABS, chiar daca roata aluneca initial, pana la urma tot prinde-n ceva cramponul si se opreste. Cu ABS-ul cuplat, roata continua sa se invarta pana te infigi tu in vreun copac sau altele.

Mai sa fie! Si eu care incepusem de ieri sa cred ca decuplarea ABS-ului este pt psihic sau asa de fita.

[ERU]

Initial asa ziceam si eu si mergeam cu el cuplat. Pana intr-o frumoasa zi in care, la o coborare mai naspa pe un pamant alunecos, am luat-o la vale pana m-am infipt in pamant. Chiar daca trageam de frane la maxim, motocicleta nu frana si maneta pulsa in draci. Coborarea fiind abrupta si terenul alunecos, roata a inceput sa se blocheze, ABS-ul a zis ca e cazul sa intervina si n-am mai avut frane. Am zis ca a fost doar o intamplare si am mers in continuare cu el cuplat. Cand am patit-o si a doua oara exact la fel, m-am invatat minte si de atunci il decuplez. Pe coborare mai naspa, fara ABS, chiar daca roata aluneca initial, pana la urma tot prinde-n ceva cramponul si se opreste. Cu ABS-ul cuplat, roata continua sa se invarta pana te infigi tu in vreun copac sau altele.

 

Nu te contrazic dar pana nu mi se intampla nu-l decuplez. Pana acum nu am avut nevoie. Poate doar asa sa derapez roata spate pt "efecte speciale" pe "peliculele" unui binecunoscut amic.

 

deci e clar, tre sa-mi iau si eu BMW ca sa am cu cine povesti )

 

Stai linistit ca ai super mobra. Termina "rebuild-ul" si bucura-te de ea.

[Dan Nastase]

Oldies, but goldies:

 

Turul Romaniei pe motocicleta!

 

Un vis implinit, demn de orice publicatie de profil care se respecta. Un tur de forta pe care l-a reusit in premiera in anul 2.000 revista "auto motor si sport", sora mai mare a revistei "Univers Moto". Un prilej oferit cititorilor nostri de a fi impreuna in aceasta "aventura rotunda" de peste 2.600 km. Si, de ce nu, poate, de a ne calca pe urme...

Cum se "pregateste" turul tarii pe motocicleta?... Foarte simplu! Se ia un ziarist motociclist "bazat", care cunoaste de ani de zile aceasta "reteta", se "piseaza" contabilul-sef pana cedeaza, se "prepara" directorul revistei. Se "pun pe jar" si se mixeaza unul-doi sponsori pasionati, se adauga un copilot pe masura si se porneste la drum. Reportajul "se serveste" fierbinte...

 

 

"Adventure R": un nume parca predestinat. Turul Romaniei: 2.662 km. Daca vrei il faci in 48 de ore! Si totusi, opt zile sunt total insuficiente... Este atata splendoare a naturii, atata istorie frumoasa si... atata imprevizibil pe drumurile nesfarsitei "tranzitii" incat este, de fapt, imposibil si o impietate sa relatezi un astfel de raid... pe scurt.

 

 

"Adventure R", KTM 620 LC4. Adica o motocicleta enduro. Ceva ce nu s-ar potrivi in nici un caz cu un "trip" numai pe sosea. Se potriveste perfect! Cu ceea ce noi numim "autostrazi", "drumuri nationale" sau orice fel de drumuri, chipurile asfaltate... Daca i-ai spune producatorului cat de "touring" este motocicleta lui gen Paris-Dakar nu te-ar crede, ba chiar s-ar supara. Si totusi este... in Romania! De fapt, nu cred ca avand o altfel de motocicleta ai dovedi acest traseu.

"Vitezist" din nastere, "long-rider" prin vocatie, "endurist" din curiozitate, trebuie sa recunosc ca "volens nolens" enduro-ul este la el acasa pe plaiurile mioritice... unde cateodata drumul este pe camp!

 

 

... Prea inalta, prea incomoda, trepte de viteza calculate "altfel"... un cosmar de vreo 30 km inclusiv iesirea din oras. Adica, de fapt, cat sa realizezi ca este un enduro, ca accelerezi si nu franezi la denivelari, ca treci "fluierand" peste sinele de cale ferata, ca nu te intereseaza deloc inexactitatile de constructie ale soselei, ca poti sa "musti" din acostament daca cineva venit din fata iti taie virajul, in sfarsit, ca poti evita greselile fatale ale cuiva de pe contrasens. Sau, pur si simplu, poti sa iesi "in peisaj" la un picnic.

 

 

Traseul a inceput si s-a terminat la sediul firmei Egly din Satu Mare. Ii multumim si pe aceasta cale dlui director Zsolt Szilveszter ca a avut incredere sa ne dea "pe mana" aceasta adevarata bijuterie tehnica si ne pare rau ca nu a avut timp sa fim impreuna in acest raid. Drumul l-am inceput intr-o dupa-amiaza de septembrie, cu motocicleta minutios preparata si verificata. "Daca ai probleme, suna-ma si venim cu duba pentru depanare. Oricum, ia un set de placute de frana si macar o bujie...", spune Zsolt. "Si daca o sa cadeti numai de trei ori pe zi, totul e OK", glumeste el.

Impresionant. De fapt, numai un motociclist adevarat ca el poate sti ce solicitant este acest tur al Romaniei. Oricum, nu am de gand sa dau vreodata telefon, vreau sa inchei cu forte proprii acest raid. Dar nu ii spun, sa nu ma inteleaga gresit.

Pornim!... Satu Mare-Negresti Oas. Interesant: primul rau pe care il trecem se numeste chiar "Tur"!

 

 

Sapanta. Dincolo de minunatul peisaj si talentul exceptional al femeilor care impletesc minunate scoarte si tes splendide ii, Sapanta este vestita prin unicitatea si pitorescul "Cimitirului Vesel". Adevarat monument al artei populare, cu cruci sculptate de mesterul Ion Stan Patraus, autorul unor epitafuri deosebit de interesante ce insotesc scenele care ii reprezinta pe cei raposati intr-un moment caracteristic din viata.

 

 

"Mai bine in vizita aici la inceput, decat definitiv la sfarsit", glumesc gandindu-ma la pericolele unui drum atat de lung prin Romania... Dupa 205 km, incheiem prima zi la Borsa, intr-un superb si foarte tonifiant peisaj.

 

 

A doua zi nu putem decat sa ne bucuram de performantele acestui gen de motocicleta. Am mers prin Pasul Prislop, una dintre cele mai inalte trecatori rutiere ale tarii. Am trecut "ca gandul" prin Valea Vantului, am intrat pe Valea Bistritei Aurii si ne-au bucurat privirea case cu fatade decorate cu motive geometrice asemanatoare cusaturilor de pe iile femeilor. Am parasit Valea Bistritei, cu minunatele ei "toance" si "chei", in favoarea faimoaselor manastiri: Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, Arbore si Putna. Opere unice in istoria artei universale, este chiar un sacrilegiu sa le vezi "en pasant". Din pacate, trebuia sa ne incadram in timp.

Mai departe: Putna-Radauti-Suceava, inca115 km. Totalul zilei: 344 km.

 

 

Putna este firesc si vrajit legata de Stefan cel Mare, dar, vrand-nevrand, treci prin Marginea si iti amintesti ca este un centru al ceramicii negre ale carei origini ajung pana in epoca bronzului. De vis! Sa strunesti un armasar naravas, un "cal de lupta al timpurilor moderne" care te poarta prin istorie...

Suceava, unde si poposim. Elegantele si impunatoarele constructii moderne dispar parca in fata vechilor monumente ce amintesc glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei.

 

Ziua a treia a fost mult prea lunga: 526 km. Si a inceput bine de dimineata. Am trecut prin Dorohoi, oras uitat parca de lume, si a urmat o adevarata etapa hard enduro de toata frumusetea! O lume intreaga stie cine a fost George Enescu, dar ca sa-i aduci un omagiu la casa memoriala iti trebuie un Hummer sau un... KTM! Ca altfel nu ajungi deloc. Drumul arata, fara exagerare, de parca s-ar fi facut exercitii de bombardament. Pacat! Acolo ai impresia ca sublimul simfoniilor enesciene este transpunerea in muzica a splendorii inegalabile a peisajului. Ne-am odihnit putin sufletul si am reluat lupta cu gropile. Ma rog, de fapt a fost distractiv "sa zbori ca piatra pe apa" cu 90 km/h peste hartoapele intinse pe vreo 40 km! Adventure-ul imi devenea din ce in ce mai drag. Am atins din nou granita in zona lacului Stanca-Costesti si ne-am indreptat spre Iasi. Alt oras care ar fi trebuit "savurat" pe indelete. N-aveam timp. Era deja dupa-amiaza, ploaia venea amenintator din urma, asa ca... "pe cai"! Pe la ora zece seara am ajuns in Galati. Bineinteles, prima grija a fost sa ne cautam prietenii motociclisti din "Club G".

Ratacisem, evident, numerele lor de telefon si ne-am invartit o ora prin centru in speranta ca o sa-i gasim pe la vreo terasa. Normal, exact in seara aceea nu iesisera la plimbare...

 

 

I-am gasit a doua zi, dupa ce am facut putin pe detectivii. Bucurie mare, subiecte de conversatie inepuizabile, un pranz in grup si abia la ora 17,00 ne-am hotarat cu greu "sa ridicam ancora". Am trecut Dunarea cu bacul si ne-am indreptat spre Tulcea. Cu regret am lasat Delta si cetatile Dobrogei pentru altadata, oricum era prea frig si vremea prea urata. Ne-am grabit sa ajungem la Vama Veche, pentru ca turul tarii sa fie cat mai complet posibil. La sfarsitul lui septembrie litoralul este de-a dreptul pustiu. Ciudat, cat de deprimanta este marea in afara sezonului turistic. Cateva hoteluri deschise, total neospitaliere si cu preturi care sunau a fanfaronada si bataie de joc crunta, ne-au facut sa apreciem buna primire a unei gazde decente in 2 Mai. Rulajul zilei: 263 km.

 

 

Dimineata, un vant care ameninta sa se transforme in uragan si niste nori de catran ne "strica ploile" si ne gonesc spre Bucuresti. Monumentul de la Adamclisi si urmele cetatii Tropaeum Traiani nu puteau sa ne "scape". De cateva ori, insa, era sa-mi scape din mana motocicleta smulsa de vantul de pe sosea... Foarte inalta si usoara, nu-i place deloc mersul in viteza pe furtuna.

 

 

Si ca sa fiu mai catolic decat papa, in loc sa vin frumos de la Calarasi direct la Bucuresti, am facut stanga si am trecut prin Oltenita si Giurgiu. Doar faceam turul Romaniei "cat mai pe granita"... Ce daca era vijelie?!

In sfarsit, dupa ce "ni se falfaie" vreo 425 km, intram triumfal in Bucuresti.

 

 

Interesanta senzatie: sa fii acasa, dar, de fapt, la jumatatea drumului... Ne-am permis doua zile de ragaz "strategic", asteptand sa se indrepte vremea, care nu a tinut deloc cu noi in prima parte a acestui raid. Profitand de repaus, facem o vizita dupa toate regulile artei curtoaziei sponsorului nostru - Multioil Romania, importatorul celebrelor produse Repsol. Sa nu exageram, totusi. "Let's go!" Am "taiat-o" prin Pitesti spre Craiova, evitand, ca intotdeauna, zona Alexandria-Caracal. Am reintalnit Dunarea la Turnu Severin si ne-a insotit pana la Orsova. Din pacate, de data asta, fiind noapte, ca o vedeta internationala ce este, nu s-a lasat fotografiata. Putin mai departe, Herculane, cu al sau semizeu ocrotitor, trebuia sa ne fie iarasi loc de popas, ca de obicei in peregrinarile noastre moto, pentru ca raul Cerna murmura atat de frumos... "Noapte buna!"

 

 

 

Se incheia o etapa de 392 km. A doua zi la pranz, spre Oravita peisajul este absolut dumnezeiesc. Dealuri impadurite, vai luminoase, totul este fantastic de lin, cald si odihnitor. Casele sunt frumoase si curate, iar pe sosea trec alene care incarcate, trase de boi.

 

 

Aici chiar ca uiti urgent de nebunia lumii moderne, care nu ne uita ea pe noi si iata-ne ajunsi in Timisoara. Am admirat in graba frumosul oras, pret de cateva poze, vroiam sa ajungem in aceeasi zi la Satu Mare. N-am ajuns. Dupa mai bine de 2.300 km rulati cu KTM-ul a venit si randul unui incident mecanic! Bilele unui rulment de la roata din spate au gasit de cuviinta sa evadeze din colivia lor de otel, producand un scrasnet sinistru. Motocicleta nu mai tine bine drumul, este tarziu si in bezna idilica de pe sosea nu ai ce face decat sa strangi din dinti si sa incerci sa rulezi pana "la prima"... Continuam drumul la marele risc, dar ajungem in Arad! Totusi, aceasta etapa s-a incheiat si inca rezonabil. Ajungem teferi in oras si adaugam la bord inca 260 km.

De o amabilitate exceptionala, directorul hotelului "Petrol Residence" ne-a pus la dispozitie apartamentul de protocol. La cat eram de necajiti, obositi, infrigurati si murdari pana la coate, eleganta si confortul camerelor au fost chiar ca o mana cereasca. Era si cazul! Multumim din suflet acestui domn, un om intre oameni, oricare ar fi numele lui.

 

 

Dimineata cumparam un banal "6205", il inlocuim, ocazie cu care schimbam placutele de frana-spate si ne vedem de drum. Chiar "mi-am adus aminte" ca in afara de cafelele matinale ar fi cazul sa mai si mancam ceva si, dincolo de Salonta, descoperim cochetul han Madaras. Aici bunul-simt este la el acasa, se gateste excelent si preturile sunt mai mult decat rezonabile.

 

Nitel cam prea ghiftuiti am ajuns la Oradea. Foarte frumos orasul; l-am vazut pe tot. Nu ca as fi vrut. Am urmat indicatoarele de Satu Mare, care erau din belsug si atat de bine puse ca am trecut de doua-trei ori prin acelasi loc! Pana la urma am intrebat cateva persoane si am scapat din labirint. Enervat bine de tot, cand am vazut dupa vreo 10 km, in comuna Biharia, un mare panou "Vizitati cetatea..." mi-am zis ca n-ar fi o idee proasta. N-a fost. Ne-am distrat copios! Era mai mare panoul decat "cetatea", reprezentata de o movilitade pamant, in motul careia statea infipt un catarg... gol. Asta este! Grabit sa ajung la destinatie, in Carei am avut o discutie amicala cu un politist simpatic, aferent unui aparat radar, referitoare la faptul ca "zburam prea jos si prea repede"...

I-am promis ca nu mai fac, el nu m-a crezut, dar ii placeau motocicletele si i-a mers la inima ideea cu "Turul Romaniei".

 

 

Astfel am aflat si unde trebuia sa "aterizam", ca uitasem complet pe ce strada este depozitul KTM din Satu Mare... Si asa, "in viteza", pe fondul unui superb apus de soare, am incheiat acest tur de forta de 2.662 km pe motocicleta, o adevarata si romantica aventura.

O "aventura rotunda", implinita cu un diametru zburdalnic de inca 1.600 km, daca mai punem la socoteala si drumul Bucuresti-Baia Mare-Satu Mare si retur. Dar asta este o alta poveste...

 

 

Carnet de bord

Realizator: revista "auto motor si sport".

Pilot: Dan Nastase.

Copilot, "tripmaster" si fotograf: Manuela Bulat.

Sponsori:

- firma Multioil Romania, director Thanos Babalas;

- firma Egly Romania, director Zsolt Szilveszter.

Motocicleta: KTM Adventure R LC4 620.

Motor in 4 timpi cu un cilindru si 4 supape. Capacitate cilindrica: 625 cmc. Pornire la demaror. Suspensii fata WP - Extreme 50, spate WP - Monoshock. Capacitatea rezervorului: 28 litri. Greutate la gol: 154 kg. Benzina: superplus. Consum: intre 5,4 si 8,2 litri/100 km. Ulei de motor: Repsol 4T sintetic. Consum ulei: 0 litri.

 

Deoarece slide-urile originale s-au pierdut, ne cerem scuze pentru calitatea pozelor introduse.

Editat Noiembrie 7, 2012 de Dan Nastase

[remu1]

Admirabil reportaj domnule @Dan Nastase !

[sergiu_sergiu]

Chiar excelent!

[Dan Nastase]

Domnilor, sincer va multumesc!

 

Scuze pentru calitate foto si imi pare foarte rau ca nu mai am originalele...

 

Sa ne traiasca pasiunea,

Sa auzim numai de bine!

[Budd]

Cine este Manuela?

[Alexey04]

Salutari si felicitari pentru alegerea facuta!

 

O intrebare: Adventure-ul tau vad ca e din primele modele (01-02?)...are ulei si in cadru, ca la Duke?

[sergiu_sergiu]

Salutari si felicitari pentru alegerea facuta!

 

O intrebare: Adventure-ul tau vad ca e din primele modele (01-02?)...are ulei si in cadru, ca la Duke?

Salut, da, are ulei in cadru, toate modelele lc4 de 640 au din cate stiu eu (duke, adv, sm, etc) pana prin 2006, cand au fost inlocuite cu lc4 de 690

[PICAMAR]

Salut Sergiu. Desi sunt posesor de cativa ani, n-am apucat sa scriu si eu pe acest topic. De ce, nu stiu.

Acum sunt la a doaua motocicleta, prima a fost un LC4 de 400. Cand am cumarat-o pe aceasta, la 3400 km, nu prea imi permiteam sa merg cum eram obisnuit cu cea veche, dar dupa ce i-am reglat suspensiile pentru nevoile mele, treaba s-a schimbat.

Acum are 13.500 km si, in afara de a-i adauga cateva accesorii, altceva nu am schimbat la ea. Doar intretinerea periodica. Si merge perfect si impecabil.

Am ajuns cu ea in locuri unde nu credeam ca pot sa urc. Mi se pare foarte echilibrata, ciclistica e ca la un KTM, adica foarte buna, suspensiile ma ajuta foarte mult, dar cred ca o sa-i schimb pinioanele ca s-o fac mai de off-road. Asa cum e din fabrica, trebuie sa utilizez cam mult viteza I pe urcari.

Desi de fiecare data ii fac un semn de buna purtare, totusi arata foarte bine si-mi e tare drag de ea.

Dar ca orice din lumea asta, are si unele incoveniente: uneori e cam inalta pentru mine, ceea ce inseamna ca in unele momente nu mai ajung cu piciorul jos si inevitabil va trebui s-o ridic. Iar alt incovenient este faptul ca nu are si cric lateral, de multe ori fiind greu s-o ridic pe cel central. Dar faptul ca e inalta are si avataje si ma ajuta mult in trafic, pentru ca ma face foarte vizibil, multe masini se dau pur si simplu la o parte, fara sa le fortez cumva. Si tot pentru ca e inalta vad multe obstacole din timp, astfel ca nu ma surprind.

Cu echipamentul potrivit pot sa merg sute de km fara sa obosesc, deci problema cu vibratiile nu stiu daca e reala. Pe mine nu ma deranjeaza.

Daca as schimba-o as face-o pentru un Adventure 990 + un EXC. Cred ca multi ar vrea asa ceva, nu?

[sergiu_sergiu]

Salut,

nu are cric lateral? da un semn ca am eu unul mai vechi da mai trebuie sa mesteresti ceva la el (trebuie prelungita o teava)

 

app, incepe reconstructia cam intr-o saptamana pentru cine urmarea topicul pe advrider

[ady21blaga]

Salutare. Am si eu KTM LC4 adventure de 1 an de zile si pot sa spun ca e o motocicleta fantastica dar pretentioasa. Si este normal pana la urma, ca o motocicleta cu un setup de fabrica foarte apropiat de unul de rally raid sa necesite servisare si atentie mai des decat batranele si fiabilele Honda Dominator sau Yamaha Tenere. La inceput m-am speriat de cate probleme poate sa aiba motocicleta asta (citeam pe formul advrider despre n problemute si despre fiabilitatea acestui motor), dar cand am vazut ce poate pe offroad ... i-am iertat toate pacatele. Pana sa apara F800 gs - ul sau noul tenere, aceasta motocicleta era imbatabila (in regim de soft enduro - rally raid) din toate punctele de vedere (putere, suspensii, ciclistica). Inainte de KTM am avut un transalp, si poate de accea mi se pare lc4 asa de pretentios. Transalpul e o motocicleta foarte fiabila, mai ales cele facute pana in 94 in japonia. 3 ani de zile nu am avut absolut nici o problema cu acest motor, facea fata la asfalt cat si la offroad insa nu excela in niciuna dintre suprafete. La offroad avea garda joasa, era greoi si suspensia gafaia, la asfalt aveai nevoie de viteza a 6-sea si niste caluti in plus, mai ales cand puneai cate un sac de cartofi in spate. Cand am ales KTM-ul mi-a fost destul de clar ca o sa-mi cam iau adio de la asfalt, dar spre surprinderea mea nu se chinuie deloc pe aceasta suprafata cu raportul la pinioane potrivit. Singurul care are de suferit este fundul. Insa la drum rau .... motorul asta face minuni, suspensia este incredibila, puterea si cuplul monociclindrului la turatii joase este unica la acest motor, ciclistica este cea de enduro.

Si acum ajunge cu laudele ... sa trecem la lucrurile care "ne enerveaza" si care nu sunt putine.

Problemute avute pana acum:

* ambreajul hidraulic "Magura" ma lasa cand mi-e lumea mai draga (cateodata la 2 luni, cateodata la 2 - 3 ture) - problema s-a rezolvat cu inlocuirea lichidului Magura cu lichid de transimise ATF (este mai gros). Nu lipseste din rucsac lichidul, cheia de 14 si in cel mai rau caz niste banda teflonata de instalatii

* aprinderea de la buton - cateodata nu vrea pursisimplu, reusesc cu ajutorul decompresorului si cateva rugaciuni. La pedala nu dau pt ca ma doare spatele (acu multi ani m-am ales cu o frumoasa hernie de disco operabila)

* rulmentii din motor - astia is foarte problematici, din cauza vibratiilor motorului .... cedeaza destul de des (isi fac joc = > sunete ciudate prin motor), si nu sunt ieftini. Eu am schimbat 3 buc deja.

* releul de incarcare - asta cedeaza daca incarci motorul cu multi consumatori (proiectoare, manere incalzite, etc)

* statorul - asta acum da semne de oboseala la mine, in loc sa incarce 14V .... baga 13 sau la turatii mari 12,5

* etrierii - si-au facut joc in bucse rezultand o franare proasta si o senzatie de joc in furca.

* sunete ciudate pe la ambreaj (suna a trusa de scule agitata) - asta ma deranja tare si s-a rezolvat prin schimbarea unui rulment la oala cu placi.

* mizerie in carburator - se intampla destul de des si s-a rezolvat cu banalul filtru de hartie.

* deoarece am gasit bucati de metal pe busonul cu magneti - am desfacut motorul pt o constatare (totul era ok, se pare ca a ramas de la o veche biela exfoliata, care fusese schimbata)

* suruburi slabite - in fiecare primavara ... strang la suruburi (se desfac din cauza vibratiilor) ... se rezolva cu locktite si rabdare. Cel mai grav e ca a iesit odata piulita care strangea pinionul de atac.

Alte probleme grave (din auzite sau citite de pe advrider): rulmenti care se crapa in motor (din cauza ca nu ii schimba la timp), cilindru crapat (din cauza ca nu schimba biela + rulmenti la timp), faptul ca la 50.000 trebe schimbat biela si piston (asa se recomanda - asta probabil in regim de enduro), aprinderea la cele pana in 2001 - este catastrofa - cedeaza 90 % din cazuri.

Deasemenea multi se plang de vibratiile puternice care le produce acest motor. Pai tocmai de aici au reusit sa scoata acest raport de cuplu/putere la turatii joase, scotand de pe vibrochen acea contragreutate care o au in mod normal celalalte motoare. Acel balansor mai scoate din vibratii dar ... tot este un motor cu vibratii puternice, dupa o tura lunga ajungi acasa destul de obosit.

Ar mai fi acel ambreaj hidraulic Magura .... care cedeaza intr-un final si este destul de scump de inlocuit deoarece nu se gasesc piese noi separat (doar master cilinder sau cel de la maneta - complet).

In concluzie ... toate pacatele acestui motor sunt iertate, toti banii bagati, nervi s.a.m.d. sunt trecuti cu vederea cand vezi ce poate .... si in ce conditii poate si cat de mult te ajuta la mersul in regim de enduro - rally raid pe drumuri rele.

o poza cu adventure-ul meu:

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=326754794072958&set=a.326754664072971.74664.100002153196294&type=3&theater

Sper ca nu v-am speriat prea tare - ma refer la vitorii posesori de lc4 - nu e dracul asa negru cum pare. Sa auzim de bine.