uzunu

Mda, din ciclul: "Luati-va Hornet. Iarta greselile incepatorilor si nu lasa carne pe asfalt, de ai sau nu echipament. Ca doar Honda... e Honda, nu?"

zeroo, da, domnu', ramas cu niste amintiri tare faine. planurile le vom face, dar fara mobre si cu muliple rauri de bere fade, din cheile Sohodolului, drumul e mai la vest. verifica track-ul GPS pe care l-a pus Traian pe prima pagina

Asa, bun, ultima zi. Lucian pleaca catre Alexandria, la niste rude, noi urmam sa urcam catre Campu lui Neag, pe forestiera. Iar am probleme cu prinsul bagajelor, mai ales ca una dintre chingi se rupsese. Oh well, traiasca GPSu', altfel greseam drumul la singura lui rascruce. Forestiera? Ok, exceptand ceva zone de namol si o coborare in cap de multi kilometri. Asa coborare incat motorul meu ajunge la punctul de fiebere Primele urme de civilizatie sunt cateva case, stim acum ca am luat-o bine. Si cateva masini. Oprim frumusel pe marginea unei curbe si admiram. Pentru ca valea din fata asta indeamna. Cristi, Delia si Traian anunta inca de pe acum faptul ca ne vor parasi si ei in Petrosani. Si, dup-aia, asfalt pana in orasul huilei. 3 sandwich-uri intra in mine. Eu sunt gata, sa vad daca mai nimeresc drumul catre Voineasa. Imposibil de ratat. Fumul gratarelor e greu de trecut cu vederea, mai ales ca toti petrosenenii au venit in poiana de dinaintea cheilor pentru carne si manele. Si un drum pe care n-as baga masina nici daca ar fi ultimul lucru din lume de facut. Cel putin ultima parte, dezastru. Un mic zambet malefic in coltul gurii cand zbor pe langa conserve. Deh, ce vad e fix pe gustul meu Inapoi pe Tranalpina pana la punctul marcat ieri pe GPS. Cum intersectia aia era deja ocupata de o masina, mai mergem cateva sute de metri sa halim si noi. O mica scurtatura pe iarba, o mica frana si poc. Eu uitat ca merg pe iarba. Eu uitat ca nu mai am crampoane pe spate. Eu stupid. Eu pe jos, cu mobra curgand benzina. Singur, in pozitia aia, nu pot s-o ridic. Ma ajuta bavarezii. Damage report? In afara de benzina scursa? Zero. I love this bike! Conserva de pateu care ne-a mai ramas, ceva castraveti, umplut rezervorul la mobra, imprumutat doua chingi de la Robi si pe cai. Drum de creasta. Mai lejer decat TA si mai pamantos. Dar mult mai spectaculos. Urcam pe varful unui munte si ne facem poze. Codrut si filmeaza, dar uita ca sapuniera lui nu stie sa auda. Continuam cu un strop de zapada, cu padure, iar cu creasta, trecem "fraudulos" prin mijlocul unei stani (da, baieti, lasati caterinca de la a doua poarta) si drumul incepe sa devina din ce in ce mai greu. Intai nu prea se mai vede, desi se disting niste sleauri. Codrut poc. Se uita la Robi cum a luat gresit o saritoare, dar nu s-a mai uitat pe unde merge. Cand sa plecam, o privire in dreapta. OMG. Stiti cum stau fetele la show-uri de mobre cu picioarele pe frana in loc de scarite, nu? Eh, acum scarita chiar era frana. Facuse un foarte frumos back-flip. A durat ceva pana am indoit-o la loc, timp in care se intoarce si Robert. Incetisor, plecam si noi, Robi in spate. Oprim sa-l asteptam cativa zeci de metri mai departe. Vreo 5 minute, timp in care claxonam ca disperatii. Pana la urma ne intoarcem si vedem burta BMW-ului. Fix in acelasi loc. Fara damage, de data asta. Mai mergem ceva. Oprire de relaxare. Si Codrut care vine fara motor. "Am dat de o piatra si mi-a sarit arcul de la cric". Incercam cu unul din cele doua de la celalalt Bimmer. Prea scurt. Inapoi, sa-l gasim, nicio sansa. Si ne bucuram ca traim in Romania. Pentru ca unde altundeva am fi putut gasi sarma in mijlocul muntelui, la mare departare de civilizatie? Si urmeaza coborarea. Probabil cea mai grea pe care am facut-o. Sleauri facute de torente de apa, atat de mari incat inghiteau motoretele cu totul. Si baietii care cadeau ca mustele. Mi-e doar mi s-a fiert motorul. Trasa aproape de hard enduro, dar reusim. La asfalt, privim inapoi. Suntem la cativa km de Voineasa, pe malul raului, pe asfalt, uitandu-ne inapoi la o forestiera care nu spune absolut nimic. O intrare banala in padure, care nu se tradeaza. Mai bine, poate, oricum multi care ar vedea urcarea ar face stanga imprejur. Acum, inapoi spre Bucale. La Brezoi, in benzinarie, facem cunostinta cu un tip care face transporturi de BMW-uri, motociclist si el, dar cu CBR. Deja asfaltul nu mai inseamna nimic, il mancam pe paine, radarele nu mai conteaza, iar perspectiva mersului pe autostrada ma ingrozeste. Suntem acasa. Dupa trei zile de haiducie, de mers pe unde duce drumul, de uitat de civilizatie, de asfalt, de conservari, de Romania. Si totul intr-o companie excelenta. Pentru mine asta inseamna motociclism.

Bun, inainte de a ma apuca de scris si ultima zi, arunc niste poze de pe la toti, mai putin Traian care si le-a expus deja

Ma stiu ca avand mofturi intocmai ca o gravida. Si ma dadeam deuna zi pe un 650GS. Si-mi placu. Si ce zic, cand ajung acasa? Hai sa vedem scoruri pe mobile.de. Dar ia, de curiozitate, cat or fi si bimmerele mari? In buget. 1100GS, chiar si 1150GS care merg pana in 5000E. Si stau si cuget. Dar pun intrebari si pe forum: - F650 GS Dakar din 2002-2004 pana in 20.000km sau 1100GS pana in 50.000km sau 1150GS cu 80.000km? - Presupun ca o trecere de la 140kg la 250kg e destul de semnificativa, mai ales la partea de enduro a touringului - Trotineta trebuie sa atinga 3 mari idealuri: sa pot face trasee forestiere ceva mai dure decat Transalpina; sa care ca un animal timp de 15.000km intr-o luna; sa consume putin. Care s-ar potrivi? Si da, trebuie sa recunosc ca ideea unui 1100GS mi se pare chiar sexy

da, ma, dar nu chiar ca si Cristi Am auzit ca vrei o combinatie care sa ma includa si pe mine... ma mai gandesc

Da, am vazut si eu pozele intr-un final Am uitat de test-drive-urile de dupa campare. Eu pe Transalp si pe BMW, raman fascinat de ABS si suspensiile GS-ului si scot TAu' din schema pentru cumparare. Cristi a ramas profund impresionat de katoom, iar Codrut, doar impresionat

Mda, cum nu am avut inca timp sa pun mana pe poze, o sa-i rog pe ceilalti sa le arunce. Ma rezum doar la a da din taste deocamdata. Treziti de cafea fara zahar si apa rece de munte, stabilim un traseu aproximativ. Ce-i sigur e ca trebuie sa ajungem la Obarsia Lotrului. Pe cai, pe ei si pe mama lor. Si pe asfalt deocamdata. Prima impresie: plin de mobre. Am vazut cel putin 20 numai pe forestiere. Inclusiv unele campate undeva dupa Sugag. Bineinteles ca bagajele mele stau sa cada si, pana sa vina Codrut (cred) cu o idee mai buna, tot stau cu mana stanga pe ele dupa fiecare hop. Se merge lejer, fara lap-time, fara stres, la admirat peisajul. Doar din cand in cand mai iese cineva din coloana pentru o portie scurta de adrenalina prafuita. Lacul Oasa? Checked. Si misto. Ma tot intreb pentru ce oare sunt ditamai viaductele peste lac pana imi aduc aminte ca-i drum strategic. Lucian se joaca cu 990u', lui Codrut ii cade o conserva de carne (apoi aflam ca toata mancarea a ajuns imprastiata pe traseu), iar eu ma bag la derapaje si mers mai tare pana in Obarsie. Ultimul ajunge Cristi, normal, doar el are cea mai putin endureroasa mobra si mai tine si pasager. Ce facem? O luam spre Petrosani si, apoi, catre Herculane sau facem restul de Transalpina si innoptam in Runcu? Runcu. O iau ca fraierul catre stanga (ramasesem cu harta aiurea in cap), imi dau seama de greseala, ne intoarcem si dam de Transalpina. Pana la pod. Lucian primul, fara stres, prin vad. Opresc inainte si le zic celorlalti sa astepte sa le fac poze. Ma fac fleasca la picioare (am descoperit acasa o gaura in gheata cat China, probabil de la vreo craca mai mare) si ma apuc de tras cadre. Ultimul ramane Cristi cu al lui Transalp, nu inainte de a lasa-o pe Delia din spate. Cu putina frica, trece, dar acum trebuie sa vina si fata. Se incearca ridicarea unui "baraj" din pietre, fara prea mari sanse de izbanda. Tzop-tzop-poc Cum e zicala aia cu "de ce ti-e frica, de aia nu scapi", Delia rateaza o piatra si intra cu un picior pana pe la genunchi in apa, dar macar trece. Bun, urcam prin padure. E prima data pe Transalpina pentru aproape toti si pietrele mari de pe urcare ma cam pun la incercare. Ajunsi, cu bine, pe la 1800 de metri, pauza. Apa, tigari, cateva vorbe cu doi baieti care coborau, hlizit de un Cayenne cu roti de strada care, si el, cobora cu viteza melcului, Lucian care nu mai avea nevoie de altceva, eu, mai cu mot, care vreau sa fac free-ride. Cu multe "wow"-uri scapate in casca, cu multe opriri de admirat peisajul, sus, la o intersectie, opresc sa ma uit pe harta. Drumul spre stanga duce catre Voineasa. Asta-i drumul pentru maine. Notat punct pe GPS, continuam drumul pana la 2150m. Montaniarzi, biciclisti ("Uita-te la noi, niste putori"), alti mobristi, acelasi drum de piatra, un Logan care facea rallye si un vant care doboara catai KTMu'. Urmatoarea oprire, in pasul Urdele. GPS-ul spune ca-s vreo 2200m, cu Codrut urc pana in varf. Clar, neaclimatizat, cu tone de cola si tutun in sange, sus ajung extenuat si tragand aer de parca ar fi fost ultimele franturi de oxigen. Dar frumos. Pacat ca nu putem sta. Poate mai bine. Jos, poze cu toti, poze cu GPSu', poze, poze, poze. Coborarea pe piatra, cu bijuteriile in rezervor, cu alti mobristi care urca, pana in foarte comerciala Ranca unde, se pare, masinile au 3 metri latime si nu pot trece printre trotinete. Mda, si un "motociclist fara oua" (aka ATV-ist) care incearca sa se dea mare. Lucian "scapa" putin mana in gaz. Presupunem ca si-a "tunat" putin dantura ATV-istu' dupa treaba asta. Apoi vine asfaltul si curbele frumoase catre Tg. Jiu. Cu tot cu imbecili. Primul, o Octavia careia 100 la ora pe serpentine nu-i erau de ajuns si, pe mine, ma depaseste la limita, cu masina venind de pe contrasens de trebuie sa franez si sa ies pe dreapta, apoi o fufa care depaseste o coloana de nunta in curba fara vizibilitate, de-l face pe Lucian sa franeze la limita. Jos strangem randurile si goana spre Tg. Jiu. In benzinarie, unul dintre cei de la statie ne indruma spre un popas pe drumul catre Baia de Arama, la intrarea catre Runcu. Inchis, evident, dupa cum aveam sa aflam. Si ne invartim vreo ora prin Runcu ca sa gasim singurul restaurant care nu serveste mancare din cauza de lene. Deh, Romania. Las' ca facem foc si radem carne la tepuse. Si ne continuam drumul pe Cheile Sohodolului. IN-CRE-DI-BIL. Nu exista superlative pentru ce se poate vedea acolo. Mergeam in prima viteza, cu 10 la ora si admiram. Ok, incercam sa scot din imagine si fauna de grataragii, dar tot ramane de nedescris ceea ce se poate vedea acolo. Am marcat locatia pentru tura Romaniei. Clar acolo e de innoptat in timpul saptamanii. Dar mergem ceva mai departe sa gasim un loc ceva mai restras de campat. Tot in chei, dar la Patrunsa (cu hohotele de ras de rigoare). Strangem lemne ca pentru prajit un mistret, punem corturile, ne intrebam "De ce p^!@ mea n-am luat decat 2 litri de bere?!", vodka merge bine cu schwepps, mancam pe saturate carnati si kaiser, ramanem muti de uimire la vederea licuricilor care impanzeau padurea. Lucian adoarme langa foc, semn ca ar trebui sa strangem sandramaua si sa ne culcam si noi. Cu morcov in zona moale si dorsala pt mine, zona imi arata destul de prielnica pentru ursi. Si, cum dormeam cu Traian in cort, la un mom dat auzim zgomote suspecte. "Ba, asta parca n-ar fi sforait..." "Mda..." "Ia lanterna." Dureaza vreo 5 minute pana ne facem curaj sa deschidem cortul sa verificam. Stanga? Nimic. Dreapta? Nimic. In fata? Cortul lui Lucian. Cu el inauntru si cu foaia de cort care tremura de sforaituri. Slava cerului. Back to sleep. Ne vedem maine.

/index.php?...p;#entry1314244 Am facut topic aici.

Cam asa ar suna un week-end perfect. Din fericire, asa a si fost. Si telefonul nu a sunat. Totul a pornit de la o conversatie cu Traian, acum vreo luna jumate. Pornisem de la a face Transalpina in 3 zile. Dar era prea putin. Asa ca m-am apucat de crosetat trasee, gasit informatii despre locuri interesante si, in final, cautat mai multi parteneri de drum. Traseul nu l-am respectat pe deplin, dar totul a mers ca la carte. Trebuia sa ne intalnim la 12 la Academie. Primul vine Lucian. 990 aproape nou. Mici verificari de rutina: lichid de racire, ulei, benzina... Shit, ulei. Era incalzita si, totusi, nu era strop pe joja. Se duce la Cotroceni sa cumpere. Intre timp, vin Codrut si Robert. Ne uitam din nou pe harti, radem, glumim, bla-bla. Timp de vreo 45 de minute. In final, ajunge si Lucian cu uleiul dupa ce a colindat orasul si-i dam bice. Dupa alimentare, la 1 suntem pe autostrada. Si ce poate fi mai plictisitor decat 120 de km de drum drept, petrecuti la 100 la ora?! Practic? Nimic. Ei se mai duc tare, ma asteapta. Deh, racire pe aer (fiert la 36 de grade), ulei la 100 de grade, daca ma bag la o depasire sare temperatura imediat peste 120. Ajungem intr-o benzinarie la Curtea de Arges si fac o descoperire epocala. Cardul meu se prajeste, bine-mersi, acasa. Si eu mi-am luat ditai caramida si nu pot sa fac vreo poza cu ea. Bine ca Traian vine cu a lui si, poate, are si un card in plus. Intram pe Transfagarasan. Forestiera de control pe dreapta lacului. Mi-am amintit de ce o urasc. Pentru ca nu iti arata nimic, pentru ca nu are zone de relaxare si pentru ca un derapaj gresit inseamna o cadere de vreo 50 de metri. Si cum iesim de pe ea, incepe ploaia. Imi amintesc ca exista un "tunel" la inceputul urcarii si ma grabesc pana acolo. Lumea pune combinezoane luate din Practiker. Eu nu. Eu nu stiu de pontul asta. Eu umed. Ca de obicei. Codrut e la primul TF. Si este impresionat. La Balea Lac oprim sa mancam o ciorba. Imi iau frumos geanta de pe motor (nefiind rezistenta la apa) si arunc izoprenul pe pamant. Bun, mancam, bem, plecam. Tot ploua, dar geanta mea e intr-o punga de plastic. Curba la stanga, acceleratie, frana, curba la dreapta si tot asa pana cand... franaaaaaaaaaaaaa!!!!! Shit again. Codrut, din spatele meu, opreste nedumerit. "Izoprenul. Mi-am uitat izoprenul sus". Deja intram in padure. Acum gaz pana sus. Asta desi nu am incredere deloc cu gumele mele pe ud. Pana intram in nor si nu se mai vede nimic. E practic noapte si vizibilitate la maxim 10 metri. Stiu unde am aruncat izoprenul, dar nu-i acolo. Deja ma imaginam dimineata scuipandu-mi plamanii. In cabana, nimeni nu a vazut nimic. Cu moralul la pamant, ma intorc spre mobra. Pana cand il vad pe Codrut cu un rulou argintiu in mana. OLE! L-a gasit un muncitor. La intoarcere ii vedem pe baieti dand cox grav. Bineinteles ca s-au gandit ca a picat vreunul din noi, dar nu aveam cum sa ii anuntam. La Avrig bag benzina. E deja 7:30, la 7 ar fi trebuit sa fim in Sebes. Sun, baietii sunt acolo, dar noi clar vom intarzia. S-a mai racit afara, pot sa dau gaz mai tare fara frica de crapat motor. Iar benzina pentru ceilalti in Sibiu, iar gaz pana in Sebes. Si ajungem cu intarziere de 2 ore jumate. Intarziere care mi se datoreaza exclusiv (opriri dese pt benzina, probleme cu un contact al bateriei, lipsa mea de incredere in gume). Dar acum suntem toti. Traian a venit cu al lui Pegaso, iar Cristi e venit cu Delia pe Transalp. Decidem ca nu are rost sa fortam sa ajungem pe noapte mai sus si cautam loc de cort pana in Sugag. L-am gasit pe unul dintre cele mai bune, intr-o poiana mare, probabil una dintre preferatele grataragiilor sebeseni. Nu mai conteaza, e 10:30, campam. Dau fuga dupa bere in Sugag la singurul magazin inca deschis, bem cat putem, mancam ce avem si culcare. Maine inca nu suntem siguri ca stim traseul de urmat PS: pozele pt prima zi vor aparea diseara.

Sunt de acord cu ideea, insa nu stiu cand as avea timp sa si vin

Nu, e vorba de locul unde vom pune corturile, depinde de vreme si de lumina disponibila, ori la Obarsia, ori in Urdele.

Traseul s-a tot schimbat in ultimele zile, in principiu urmand sa facem: vineri: A1 - Pitesti - Curtea de Arges - TF - Sibiu - Sebes - Obarsia Lotrului/Pasul Urdele sambata: Obarsia Lotrului/Pasul Urdele - Petrosani - Vulcan - Campu lui Neag - Runcu/Cerna-sat - B Herculane Duminica: B Herculane - Baia de Arama - Runcu - Tg Jiu - Novaci - Obarsia Lotrului - Voineasa - Brezoi - Rm Valcea - Pitesti - A1

Daca e sa vorbim, din nou, despre chestia asta, te anunt ca, acum, nu mai poti ajunge la Portita decat pe la Periboina. Si sa treci pe la Periboina, trebuie sa fii al dracului de convins ca vrei sa faci asta. Cat despre aflarea zonei de alte natiuni conlocuitoare, deja se intampla. Pana la Erighiol, cel putin, plaja e plina si de oameni normali, dar si de SUV-uri cu manele. Dupa Erighiol e ok deoarece este bariera peste pod si nu se aventureaza nimeni mai departe. In definitiv, cine ar veni intr-un loc unde semnalul la telefon nu-i peste tot, cel mai apropiat "club" e la 50km distanta, iar magazinul satesc vinde doar salam, mere si bere la 2.5 litri? Wikimapia e un foarte bun indicator pentru gradul in care este cunoscuta o locatie. Sunt doar doua "place"-uri care vor fi scoase, indiferent daca-mi risc contul sau nu. Si inca o chestie: uitati ce veti gasi la Vadu in cativa ani http://www.awdi.ro/realestate/masterplan_corbu_vadu.php

Cred ca-i doar invartit din furca. Solutii: - desfaci suruburile si, cu roata suspendata, rasucesti tuburile - dai de cateva ori cu ghidonul intr-un copac - cazi pe partea cealalta Eu am rezolvat-o, de fiecare data, cu cea de-a treia varianta

pai e azi, la 8 pt mine, pana nu ma culc, nu trec la ziua urmatoare. scuze de confuzie

Incearca s-o pornesti la cald cu socul pe jumatate tras. La mine merge de fiecare data.

Fain, ok, cei care vor sa vina/inca sunt in dubii, ii astept maine la ora 8 la terasa "Pe Baricade" pentru a discuta traseul. O sa vin cu mai multe harti, inclusiv montane. S-ar parea ca, de la Campu lui Neag exista forestiera pana la Runcu, iar prin zona sunt cateva locatii bestiale (/index.php?showtopic=209707).

E destul de greu de coordonat o tura in conditiile in care se pleaca independent din Cluj si Bucuresti. Despre cazare, vom campa in ambele zile langa o localitate, astfel incat cei care nu vor sa stea la cort isi pot gasi cate o pensiune. Pentru oprirea din prima noapte, ramane de stabilit, de comun acord, la Sibiu daca va fi vorba de Voineasa, lacul Vidra, Obarsia Lotrului sau pasul Urdele. A doua noapte este in Baile Herculane. Stiu de problema ursilor, dar nu suntem in Bucegi. Pe de alta parte, tin sa reamintesc ca-i tura adventure. Care mai e povestea pe care o spun copiilor daca totul era planificat la milimetru de acasa si, pe drum, nu m-am confruntat cu nicio problema?

O sa ne intalnim pe traseu din cate se pare, numai ca noi facem drumul in sens invers. Cat despre Valea Cernei, cu atentie, din doua surse diferite se pare ca drumul pe la Cerna Sat e rupt. /index.php?showtopic=230805

Este vorba de acelasi accident, descrierea barbatului corespunde cu ceea ce am vazut si eu. Am trecut inapoi acum jumatate de ora pe acolo si, intr-adevar, motociclistul era intins pe asfalt si nu mai era nicio ambulanta. Condoleante!

E vorba de o vitezana, alb cu rosu, B - 87 - NIM. Baiatul era pe jos, in momentul asta incearca SMURD-ul sa-l resusciteze, fata a plecat spre spital. Nu puteam sta prea mult si, oricum, nu aveam cu ce ajuta. Este deja un grup de motociclisti acolo. Din ce mi-am putut da seama, Opelul ori vroia sa schimbe banda, ori sa treaca peste dubla continua pentru a intra in benzinarie, pe sensul catre Casa Presei. Si, din ce am putut vedea, accidentul s-a petrecut la viteza destul de mica, conserva si motocicleta erau foarte aproape una de cealalta, iar avariile pareau minore. Locul accidentului: http://wikimapia.org/#lat=44.4865061&l...amp;m=a&v=2

Da, da, merci de informatii. O sa ma gandesc la o solutie.

Ok, multam fain pentru informatii. Si bravos pentru aventura

Se poate un track GPS/harta desenata pentru zona Vulcan - Campu lui Neag - Pestera cu Corali - Cerna Sat - Baile Herculane, te rog? Si nu ati continuat DN66A exact pt ca...? Ati ratat drumul sau... nu mai era drum?