Lupu

DR 650 vechi e ceva mai vanos / cuplos decat SE-ul. E ceva mai confortabil (dar pt confort cauti alte motociclete nu DR ) si e mai stabil pe drum decat SE-ul. Dar e tehnologie mai veche. Motorul de pe SE e net superior ca si constructie, chiar daca e ceva mai putin vanos intra mai repede si mai frumos in ture. In rest confirm - DR-ul vechi n-are voie sa nu o ia la prima pedala. Nu stiu de ce se sperie lumea de pedala aia. Bine dupa un timp te "boieresti" si nu mai ai chef dar asta e altceva SE-ul mi-a placut mult atat ca motocicleta de oras cat si pt "rasuri" in offroad (fara pretentii de namoale grele, mai mult rally). La drum te cam sparge vantul ca e usoara si subtirica plus seaua aia care iti intra in khur adaaaanc.

Bagami-as picioru'. Nea' Zidare mi-ai facut o pofta de motocicleta AIA (fix AIA [ma rog modelu' ala]) Ma fac eu mare si imi iau iar DR. @Marius - iti dau pe PM nr meu. Am scris si AICI niste chestii legate de problemele lor native. A mea cand am dat-o n-avea probleme. Am dat-o de prost de plictiseala.

Se pun una sau doua benzi de adeziv transparent de tip "scoci" pe partea exterioara dealungul piz... aaa gaurii. Pe partea OPUSA (la interior) se pune poxipol metalic completand frumos sa fie "la nivel". Se lasa 24 de ore sa se usuce si se indeparteaza "scociul". Efect garantat. Serios acuma... ce dreaq sa-i mai faci la ala? Cere altul... Ia ca sa ai de rezerva.

Florine, omu' a zis SE nu RSE . Ia vezi AICI Marius.

Treaba mai e ca nu prea e agreat sa tii constant doar la o anumita turatie. E cel mai bine sa variezi, bineinteles fara a supratura. Chestia reala e ca in cele mai multe fabrici se practica un inceput de rodaj "de banc" inainte de a se da vehiculul in folosinta.

Am gasit. nevermind

Da, "toate noi vopsite". Care e problema daca motocicleta arata "ca si noua"? Si nu vad ce relevanta ar avea kilometri avand in vedere ca motorul este reconditionat. Poate nu mai e decat carterul original din el. Care e baiul? Tot ce conteaza e rezultatul final. E totusi o motocicleta clasica restaurata/reconditionata. E o motocicleta cu atas clasica la 20% din pretul uneia noi care arata si probabil functioneaza 99% ca si una noua. Vrei sa cumperi sau doar "te interesezi"?

) Exista dar inca nu-i pusa pe "hartie". Sper sa o materializez in curand :friends:

Era o dimineata frumoasa de primavara. Gigel se trezise de ceva vreme. A coborat rapid scarile, a intrat in bucatarie si a pornit radio-ul, apoi a deschis larg geamul care dadea spre veranda. Aerul curat de primavara a intrat imediat prin fereastra larg deschisa parfumand incaperea cu miros proaspat de liliac. Gigel a scos capul pe fereastra si a privit la motocicleta parcata cuminte in fata casei. Un zambet i s-a schitat imediat pe fata inca somnoroasa. La radio se vorbea ceva despre o activitate meteorologica ciudata la sud de tara noastra ce incepuse inca din timpul noptii. Gigel a infulecat repede ouale ochiuri cu jumari, s-a sters la gura in graba si – ridicandu-se de la masa – a tras cheile care sedeau atarnate intr-un cui pe perete deasupra mesei. Nu putea sa se gandeasca decat la o plimbare matinala in care se va bucura din plin de aerul proaspat si racoros precum si de minunatul sunet al motorului boxer. Fluierand un cantec haiducesc a iesit afara cu casca atarnata pe bratul stang. A aruncat o privire pe strada. Cativa copii porneau in drum spre scoala, un vecin isi spala autoturismul, o baba matura lent trotuarul mai mult mangaind-ul si jucandu-se cu matura printre firele de colb. Nu se grabea. De ce s-ar fi grabit? Nu se auzeau decat ciripiturile pasarelelor si latratul unui caine suparat la cateva case distanta. „O dimineata perfecta!” isi spuse Gigel. Cu o miscare rapida, reflexa, vara cheia in contact si dadu sa se aplece sa invarta robinetul de benzina, moment in care auzi un zgomot ciudat ca un tunet indepartat in atmosfera urmat imediat de altul si altul si altul. In clipa aceea nu s-a gandit decat la sunetul unor artificii. Cine putea celebra ceva cu artificii in lumina diminetii? Arunca o privire spre cer si vazu trei – patru puncte luminoase ce pareau sa se apropie cu o viteza uluitoare. Scapa casca de pe brat si ramase cu privirea atintita spre vazduh. Pasarelele isi intrerupsera trilul melodios iar cainele latra simtitor mai puternic si mai isteric. Gigel ramase inmarmurit. Putea vedea cum punctele care se apropiasera se sting si din cer se contureaza niste corpuri asemanatoare unor popice. La radio emisiunea fu intrerupta de o stire flash – crainicul anunta cu spaima in voce prezenta unui corp ceresc de mari dimensiuni care intra in atmosfera Pamantului insotit de turbulente atmosferice nemaintalnite. Gigel nu putu sa-si creada ochii si urechile. In acel moment auzi cateva bufnituri puternice de joasa frecventa care aproape ii infundara urechile. Corpurile asemanatoare popicelor explodara in atmosfera, aproape de pamant generand niste unde de soc aproape vizibile cu ochiul liber. Radioul muri subit. Pe strazi incepu sa se auda lumea panicata. Gigel facu ochii cat cepele si isi schimba expresia faciala din mirare in panica – un corp asemanator unui turn imens patrunse in atmosfera cazand cu mare viteza si generand un zgomot infundat ce facea sa vibreze totul in jur. Ferestre, garduri, chiar si motocicleta ce sedea cuminte pe cric. In cateva secunde obiectul se prabusi cutremurator exact in centrul localitatii, pare-se taman peste cladirea primariei renovata sarguincios in toamna ce trecuse. Gigel se gandi imediat la o ruta de scapare. Rasuci robinetul de benzina si se apleca sa apese pe supra-alimentarile carburatoarelor pentru a le inunda cu benzina proaspata. Degetele nimerisera cu greu locasele deoarece mainile ii tremurau puternic. Auzea vecini disperati incercand sa porneasca autoturismele fara succes. „Ala a fost puls electromagnetic!” se gandi Gigel. „Dumnezeii ma-sii...” Puse contactul si – spre surprinderea sa – becul verde ce indica pozitia „neutral-ului” precum si becul rosu corespunzator (lipsei) presiunii uleiului se aprinsera. Opri contactul si dadu fara vlaga doua pedale, puse rapid contactul din nou si incerca sa dea o pedala vartoasa dar se dezechilibra si cazu langa motocicleta. Afara tipetele se iteteau, se auzeau zgomote ciudate si un fum alb incepea sa se imprastie usurel din zona zero. Gigel se ridica in graba si se arunca la propriu pe pedala de pornire. Motorul se invarti fara nici un rezultat. „Dumnezeii ma-sii, asta mai lipsea, rahat de aprindere electronica!” Fara sa stea pe ganduri navali in casa, trase capacul de la pivnita si se arunca pur si simplu inauntru. Dadu in laturi borcanele cu muraturi cu o forta fulgeratoare. Doua din ele cazura si se sparsera de podeaua pivnitei. In compania mirosului de otet trase de pe un raft o lada de lemn si o azvarli pe podea varsandu-i in cadere tot continutul. Se apuca sa rascoleasca in gramada de piese aruncand in laturi doua – trei corpuri de carburatoare K65, o cupla cardanica, doua semnalizatoare si apuca vartos un platou cu reglaj de avans centrifugal precum si o bobina de inductie ce parea nou nouta. Cu pumnii stransi, tinand cu disperare de piesele necesare se repezi pe scari si iesi afara, desfacu din doua miscari seaua si scoase rapid sculele necesare efectuarii transplantului. In doua – trei minute aprinderea electronica era aruncata pe veranda si in locul ei asezata frumos si corect aprinderea veche si bobina de inductie. Contact, pedala, nimic... pedala dupa pedala, nimic. „Bagami-as sa imi bag ceva in ele de piese noi!!” striga Gigel cu disperare in gura mare. In departare se auzeau pocnete ca de arme si panica generala. Autoturismele erau abandonate cu usile deschise iar proprietarii le paraseau alergand de mama focului. Gigel se repezi din nou in casa, sari in pivnita deschisa, apuca de gat o damigeana plina cu vin alb – productie proprie si o rasturna in mijlocul pivnitei. Damigeana se conforma rostogolinduse la vreo doi metri de Gigel care acum cauta cu disperare intr-o alta lada. Era de fapt o veche lada folosita pe vremuri de intreprinderea de panificatie pentru transportul painii catre magazinele de desfacere ale economiei socialiste. Avea desigur un placaj dispus pe fund pentru a impiedica maruntisurile sa alunce printre ochiurile lazii. Intr-atata panica Gigel ranji triumfator si – cu bobina de inductie gasita in lada – se napusti afara din beci. In doua minute bobina veche gasita in lada era montata in locul celei noi. Contact, pedala si motorul boxer incepu sa duduie frumos scotand putin fum albastru aproape insesizabil vizual ci mai mult olfactiv. Isi puse manusile si casca dand prilej agregatului sa faca totusi un pas mic inspre regimul sau termic de lucru. Deschise in graba poarta si cu cateva miscari scurte dadu motocicleta afara in strada. Un grup de oameni disperati vazura vehiculul pornit si - cu figuri disperate – incepura sa alerge spre Gigel. Nu era vreme de contemplatie. Ambreiaj, bocancul apasa scurt dar precis schimbatorul si motocicleta porni in tromba accelerata vartos de Gigel. Sunetul boxerului turat se putea auzi cu siguranta pana la cateva strazi distanta. Gigel pilota fara a se gandi la nimic altceva, ocolind haosul instalat pe strazile oraselului. Animale ce alergau care-ncotro, oameni disperati ce incercau sa scape cum puteau de asuprirea necunoscuta, automobile abandonate – lucruri ce constituiau acum peisajul unui orasel alteori linistit. Gigel ajunse pe soseaua nationala si incepu sa se indeparteze vertiginos de orasul atacat. Arunca o privire in oglinda si observa doua lumini – erau doua vehicule ciudate ce veneau tot dinspre oras pesemne spre locatia sa. Fara sa stea la discutii Gigel apasa scurt cu bocancul catre o viteza inferioara si apoi accelera cu forta. Privi fugitiv bordul. Vitezometrul arata 100 km/h. Boxerul se tura fara sa stea la discutii. Esapamentul arunca ceva fum negru-albastrui. Schimba apoi in viteza a patra si accelera din nou. Ambreiajul automat facilita o schimbare rapida si precisa in care motocicleta aproape ca nu a pierdut din demaraj. Ragetul puternicului motor rusesc rasuna pe soseaua nationala. Gigel arunca din nou o privire in oglinda. Vehiculele se apropiau rapid. Putea observa ca aratau ca un fel de ski-jet-uri plutitoare iar calaretii lor erau imbracati in niste costume care semanau cu niste armuri ciudate. Ciudat de inspaimantatoare... Gigel accelera in continuare. 120 km/h. Boxerul mai avea ceva resursa dar Gigel niciodata nu trasese atat de mult de mansonul acceleratiei in viteza a patra. Lui ii placeau plimbarile linistite in care putea admira natura bucurandu-se de sunetul grav si placut al boxerului sau. 130 km/h. La o noua privire in oglinda Gigel constata ca inamicul era mult mai aproape decat ar fi crezut. Privirea lui Gigel se arunca pe bord – 140 km/h si... „Nu se poate! Nu acum!” - becul rosu ce indica lipsa presiunii uleiului era aprins. „Dumnezeii ma-tii nu acum!” Roata spate a motocicletei se infrana subit derapand spre dreapta. Gigel incerca in van sa contrabracheze. Motocicleta cazu cu tot cu Gigel pe partea stanga si incepu sa alunce pe carosabil catre tufele de pe marginea drumului. Scantei, vazduhul, agresorii care acum erau aproape – asta vedea Gigel in timp ce se rostogolea pe langa motocicleta. Se oprira amandoi exact pe marginea prafoasa a carosabilului, langa tufe. Gigel nu simtea nimic. Privea strainii care se oprisera si coborasera de pe „caii” lor de inalta tehnologie. „Baga-ti-ai p..a!” se gandi. Strainii inaintara usor spre Gigel comunicand intre ei intr-un limbaj ciudat. Se auzea din interiorul castii ca si cum s-ar auzi dintr-o statie militara. La un moment dat unul din straini incepu sa butoneze o bratara pe care o avea asezata pe armura la mana stanga. Se apropie de Gigel, se uita la el atent apoi la motociclceta rasturnata la vreo doi metri de el. Gigel nu-si putu stapani uimirea facand ochii cat cepele cand strainul grai intr-o romana cu un accent ciudat: „Ce e asta?” – aratand spre motocicleta. Gigel nu putea sa scoata un sunet. „Am intrebat ce e asta?”. Gigel abia grai: „E motocicleta mea!” Strainul privi catre celalalt coleg si incepu sa rada intr-un mod ciudat. „Colegul” rase si el aprobator, la fel de ciudat. Motociclistul nostru pur si simplu nu putea sa creada ce i se intampla. „Motocicleta! Dar ce e???” Gigel privi uluit spre strain incercand sa-l fixeze ochi in ochi insa era impiedicat de viziera intunecata a acestuia. Apoi, fortandu-se putin grai pe o voce ridicata: „Nipru! Nipru e! Mama dracului s-o ia!” Incerca sa se ridice dar durerea ce aparea sub forma unei serii de cutite, sabii si alte obiecte contondente infipte in zona mainii drepte si a spatelui nu il lasa. Strainul scoase un fel de pusca si o indrepta spre Gigel, apoi o lasa jos si se sprijini in ea cu mana dreapta. Mana stanga cu bratara o indrepta inspre motocicleta si o misca de cateva ori pe deasupra ei ca si cum ar scana ceva. Apuca apoi pusca cu ambele brate si o ridica putin si grai catre Gigel: „Nipru ca Nipru dar daca nu-i verifici uleiul iti bagi p..a in ea!” Gigel simti un gol in stomac si un fior pe sira spinarii si dadu sa se ridice. Strainul ridica pusca si il lovi cu patul drept in frunte. Gigel cazu pe spate si simti cum i se intuneca imaginea. „Asa e! Nu l-am verificat...”

Caut si eu un arc de cric central de Nipru / Ural / M. Ar avea cineva unu' in plus de vanzare?

Are cineva de vanzare un arc de cric central pentru Nipru / Ural / M-72 gen...?

A fost o intreaga discutie pe tema asta pe undeva pe-aici...

Pariez 95% pe baterie. Poa' sa aiba voltaj. Daca n-are amperaj... Pune o baterie foarte buna (chiar noua) si vezi atunci daca mai e cazul sa masori sau nu.

E bun Valvoline 20W50, puneam pe vremuri dar nu am mai avut o sursa ca lumea, nu mai stiu cum e...

Adevarat, o mare prostie. Asta si aia cu "ce daca mergea cu 200 km/h in oras? mergea pe drum cu prioritate". Te doare mintea.

15W50 semisintetic... Yacco MVX 500 4T, Motul 5100. Cu incredere baga astea. Stai ca or sa apara acum si altii care o sa inceapa sa enumere Valvoline, Repsol, Motorex, bla bla bla. Tu baga una din astea doua. Ca asa zic eu, din testate.

Multumesc!

Culoarea originala e intr-adevar "alb". Prima inmatriculare a fost facuta in tara in 1993 (acelasi an cu anul fabricatiei) si a stat asa pana in iunie 2011 cand a fost cumparat/inmatriculat de actualul proprietar din acte. Chestia e ca are prinderi de atas pe ea. Nu stiu daca alea de politie aveau. Cine e mai in tema poate sa ne spuna daca aveau prinderi sau nu. Din auzite stiu si eu ca Niprele cu roti de 18 aveau si grup de fuga si erau - in speta - solo, folosite pentru politie/chestii/etc. Dar s-ar putea sa fie un mit neconfirmat.

Niprul e in Bucuresti de azi noapte (pe la 4:00 AM mai precis ). Este MT-11 fabricat in 1993 cu roti pe 18". In acte e trecuta "solo" fiindca actualmente este solo. Viteza maxima trecuta-n carte e "95 km/h" pentru curiosi. Nu stiu daca are grup de fuga sau nu, inca nu m-am dat cu ea fiindca probabil daca ma dadeam nu o mai luam. Este un pic cam "shuie" gen suspensii cam moi, rotile se invart putin cam greu, etc dar sunt chestii specifice varstei si se vor rezolva in curand. Motorul se aude bestial. Si cand zic bestial nu glumesc. Se aude curat curat curat si toarce f frumos. Are 9500 km in bord, dreacu stie daca-s ai ei dar asa, for the record... Omul a fost super-ok deocamdata (mai ramane sa ma puna in contact cu cel pe numele caruia este acum Niprul ca sa imi dea Fiscalul, dar nu cred sa fie probleme), am primit si un sac cu neshte diverse repere bonus, etc, de-astea... Urmeaza modificarile - furca alungita, ghidon ape hanger, suspensie hard-tail, roata de BMW pe spate, NOS, etc P.S.: GLUMEAM cu modificarile P.S.2: acu'-s la al doilea Nipru

De avut ai voie dar o sa fie o adevarata provocare. Caucioace cramponate si asfalt ud de la zeama aia topita, gheatza, zapada neuniforma si jegoasa... he he o adevarata placere.

Ca orice alta motocicleta, cum o intretii asa o ai. Nu are probleme "specifice", si - vorba lui @frigider - asta trebuia sa te intrebi inainte sa o iei! La cat mai multi km!

Wow LOL da, corect. Deci ERATA - nu stiu de ce dracu ma gandeam la lantul balansierilor :lol: Nu, nu iti tre' nici o scula speciala la distributie...

E simplu, treaba de 2 ore maxim. Fara sa scurgi uleiul, dai motocicleta pe partea ailalta, desfaci suroabele, desfaci capacul si-l dai la o parte (cu grija la firele de curent). Apoi... iti trebuie o PRESA ca sa dai afara volanta/magnetoul. Am auzit ca unii s-au chinuit sa il schimbe fara sa dea volanta afara. Cred ca iti ia 2 zile de chinuiala. Faci la strungar o presa simpla si va merge la 2-3 folosiri (pana sa se fuche ca-s facute din "fier mort" ). Apoi dai jos lantul si il pui pe ala nou cu grija la semne ca altfel o sa mearga dezechilibrat. Montezi la loc "intinzatorul" ala manual, volanta, capacul si cam aia e.

E acelasi motor pe ele! @Hellicks_Helmet: iese bine, iese bine, ce modificari de estetica ii mai aduci?

Uite AICI lant DID, pret foarte bun, Romi e baiat serios, iti vine in maxim 5 - 6 zile. Nu fac reclama, e doar o recomandare. P.S.: ala care n-a auzit ca DID face si lanturi de distributie e un papagal. Toti papagalii se apuca sa vanda acum diverse si "se pricep" de numa numa...