moshulik

Nah... hai sa marturisesc si eu, desi nu cred ca se considera cazatura, pentru ca motorul era practic oprit cand l-am scapat pe jos. Deci... Veneam de pe o strada laterala perpendicualara pe Magheru si aveam de gand sa fac stanga. Metoda - Ma angajez regulamentar in depasirea coloanei oprita la semafor, pe dreapta, pentru ca spatiul dintre bordura si coloana imi permitea. Cand ajungeam aproape de semafor, aveam de gand sa ma incadrez printre masini pe banda a doua, pentru a putea lua virajul cum trebuie. Insa... ghinion de noroc... Cum ajung aproape de varful coloanei, se da verde. Ce gandesc eu... O calc tare, sa iau demaraj suficient incat sa nu-i jenez pe aia din masini carora urma sa le tai fatza (voiau sa mearga inainte). Accelerez, asez motorul pe curba, ma inclin, totul era ok. Insa, cum sprintasem cam tare, am mai prins ceva pietoni pe trecere. Erau si doi militzieni pe-acolo si ce mi-am zis.. daca stau sa joc ratzele si vanatorii cu pietonii, ma dau militzienii prin statzie si-mi iau carnetul. Asa ca m-am decis la frana brusca si tentativa de oprire. Ei bine... m-am oprit la tentativa. Am franat brusc, am ridicat inainte motorul si am reusit sa aterizez pe aripa dreapta, aproape pe loc, mai mult l-am scapat din maini dupa ce ma oprisem. Mi-am extras piciorul de sub fier , l-am ridicat si gata. Militzianul nu a comentat nimic, s-a asigurat ca sunt in regula si gata. A... si de ce a alunecat motoru - dungile alea galbene vopsite de pe zonele din intersectzia propriu-zisa erau ude (stropise o leaca de ploaie) si acolo a apucat sa alunece roata, cat eram inclinat pe stanga, apoi a prins asfalt nevopsit, roata s-a oprit din derapaj, dar socul a fost suficient cat sa produca aplecarea si caderea pe dreata (nu cumva asta inseamna high-side ? )...

Hm... daca tot nu iti mai trebuie limitatorul, poate mi-l dai mie, sa-l pun pe simson, ca am stricat deja 3 vitezometre pana acum. Vitezometreul este etalonat doar pana la 120km/h, iar eu, desi incerc sa merg stabil la 120, daca vad un deal sau ceva, nu ma pot abtzine, zic ca trebe sa-i mai dau o leaca de gaz, sa urce dealul, insa imi scapa mana si cred ca sare pe la 140km/h. Cert este ca vitezometrul nu a fost calculat bine relativ la puterea motorului si asta e... defect de fabricatzie.. Se rupe acul indicator imediat ce trec de 120km/h. Iar cum un ceas indicator costa vreo 800.000 de lei la reprezentantza, as prefera sa-i pun un limitator (ofer 1.200.000 de lei), ca sa scutesc banii datzi pe vitezometre... Astept o oferta serioasa si o poza daca se poate.

Singura masina de reglat spitze de biciclete de care stiu se afla in Pitesti, la unu care sta pe undeva prin zona "Magnolia". Cine e de acolo, stie, intreaba, afla. Altfel, reglajul la mana nu o sa iasa niciodata. La motocicleta poate iese, ca geanta e mai rigida decat la bicicleta, dar daca geanta e deformata si vrei sa o indreptzi din spitze, nu cred ca se mai poate fara masina. Metode clasice - se suspenda roata, se tzine creta in apropierea gentzii si unde atinge - se slabesc spitzele de pe partea respectiva si se strang cele din partea opusa. Chiar si asa, dupa ce o duci la linie, la planeizarea fetelor laterale, urmeaza distractzia daca ai pierdut diametrele - si iar sa vezi distractzie - creta o sa deseneze un cerc care trebuie sa pastreze distantza constanta fatza de marginea jantei - aceeasi treaba ca mai inainte - slabiri, strangeri, refacerea diametrelor - urmeaza din nou surpriza - referificarea planeitatzii - si tot asa... Chiar si asa, daca iese si la planeitate si la diametre, tot nu ai sigurantza ca spitzele sunt intinse la maxim, deci dupa cativa kilometri se indoaie la loc daca spitzele nu sunt intinse bine de tot. Concluzia - doar pe masina de spitzat se poate face treaba ca lumea. Partea nasoala e ca iti mai trebuie cateva spitze de rezerva, pentru ca in cursul operatiunii de spitzare pe masina se mai rupe cate o spitza, doua.... Bafta la cautari, dar daca gasesti atelier de spitzat cu creta si cu mana, nu le-o da pe mana, cauta atelier cu masina.

Hm... Doar pentru sofer-pasager, nu are sens sa te complici cu electronice. Chiar ajung la concluzia ca tuburile alea de cauciuc cu denumire frantzuseazca sunt mai eficiente )) Ai comunicare full duplex, largime de banda limitata de viteza de propagare a sunetului, pierderi de retzea aproape zero, rezistentza mare la interferentze, fidelitate sonora maxima, nu apar distorsiuni de frecventza ))) Nu mai vorbesc de consum de energie ZERO, costuri de exploatare ZERO, investitzie initziala redusa. Acuma... ca realizare practica - trebuie vreo 5 furtune - 4 scurte si unu mai lung si doua teuri. Cred ca din orice magazin dacia se gasesc chestiile astea si ma gandesc in primul rand la teul ala de la carburator, impreuna cu racordurile alea de cauciuc tare - pentru cate un post - difuzor/microfon, apoi un furtun mai lung, pana la pasager. Acuma.. tzine de constructzia fiecarei casti si de imaginatzia fiecaruia cum se pot ambala toate chestiile astea intr-o casca... dar cred ca merita si e mai sigur decat zeci de fire si mufe predispuse la rupere....

Coooorect, in principiu. In esentza, condensatorul "rezoneaza" cu reactantza inductiva a circuitului primar al bobinei de inductzie doar la o a numita frecventza - turatzie de regim a motorului, deci e impropriu spus ca acest condensator are rolul de a "stinge scanteile" de la platina, desi asta este intr-adevar rezultatul observabil. Daca se foloseste un releu trenzistorizat, asta produce un efect de "prag", deci nu mai este vorba ca "scanteile de la platini mananca din scanteia de la bujie". Totusi, si in cazul releului tranzistorizat este nevoie de un condensator, cu exact aceeasi valoare magica. Daca e prea mare, iar nu e bine deloc, pentru ca in timpul dintre doua scantei nu are timp sa se incarce suficient incat sa atinga la borne tensiunea nominala. Daca e prea mic, se umple prea repede, atinge la borne tensiunea maxima, dar in consecintza acumuleaza prea putzina sarcina electrica. La motoare monocilindrice (e timp mai mult intre doua scanteieri) cred ca s-ar putea incerca montarea in paralel a mai multor astfel de condensatori, dar doar in ipoteza ruptorului tranzistorizat, altfel apare efectul ala de scanteiere la platina care intr-adevar indulceste frontul de rupere a circuitului si deci reduce scanteia la bujie.

Condensatoarele de la platini au valori intre 0.22 si 0.25 uF (micro farazi) (tolerantza de fabricatzie) si o tensiune maxima la care rezista de 1000 de V.

Bravo barosane. Originala znamenie ti-ai mai luat.

http://www.tehnic.go.ro/aprindere.htm Asta nu e o aprindere electronica propriu-zisa, ci se numeste "protectzie platini" sau "releu tranzistorizat". Oricum, da rezultate excelente. Daca vrei o aprindere electronica propriu-zisa, cauta pe google : aprindere electronica descarcare capacitiva (capacitive discharge). Iar daca tot ai timp si chef sa faci ceva ca lumea, cea mai performanta este aprindere electronica multiscanteie (multi spark). Totusi, recomand prima schema, e mai simpla, mai fiabila, merge din prima si are avantajul ca in caz de defectare se poate trece imediat pe clasica, deoarece condensatorul ramane in circuit.

Va recomand cu caldura un atelier de strungarie, rectificari, orice fierarie care nu iese din pila si bormasina. Atelierul este in esentza altelierul de rectificat chiulase din cadrul service-ului Titulescu - la intersectzia dintre Calea Grivitzei si Strada Titulescu. Pun si o harta mai jos. Cei de acolo sunt de treaba, fac treaba buna, repede si de calitate, la pretz corect. Se ajunge rapid - metrou Gara Basarabi sau cu masina (ca motoru e defect ) venind pe calea Grivitzei dinspre gara. Rezolva tot ce tzine de strungarie. De turnat pistoane de exemplu nu cred ca se ocupa... dar de bucsat cilindri, chiulase, rectificat chiulase, chestii de-astea, e ok.

Mutatzi si voi Partizanu sambata, eu zic ca au ceva mai multe de spus decat vita de vie.

Da... la asta nu m-am gandit. Cred ca e mult mai usor sa faci avansul doar din electronica. Oricum, nu cred ca ai nevoie de microcontroler, pentru ca (pentru mine unul) e destul de lung drumul de la teorie pana la realitzare - soft, interfata comp, programare, testare etc. etc... Eu as incerca sa fac un modul analogic care sa introduca intarzieri in circuitul de aprindere, invers proportionale cu viteza de rotatzie. Se face deci cu doua monostabile - unul e declansat de deschiderea platinei (ce se face la "avans maxim"), si asteapta un timp (milisecunde) pana da scanteia (calibrat sistemul incat asta sa se intample la "avans minim" la ralanti). Un al doilea monostabil dozeaza aceasta perioada de asteptare in functie de turatzia motorului. Eu zic sa mergi la "Reparatii radio-tv", sa-i zici mosului ce vrea sa faca circuitul tau si zic ca te rezolva, sunt super meseriasi pe electronica analogica astia. O sa incerc sa ma gandesc si eu la o schema de cuplaj al celor doua monostabile.

Avansul reglat acum la motor este un compromis (intre cum ar trebui sa fie la ralanti si cum ar trebui sa fie la turatzie mare). Totusi, datorita plajei mici de turatzie, aproximatzia aceasta nu este prea fortzata. Categoric ca un avans variabil ar da rezultate foarte bune (prima senzatzie - uniformizarea plajei de putere), insa pe de alta parte nu potzi castiga prea mult fara riscuri - anume va incepe sa traga din ce in ce mai tare, pe masura ce creste turatzia, dar fiabilitatea si ungerea motorului rusesc cred ca o sa duca la uzura rapida (nu te potzi abtzine sa nu-i dai gaz, fara avans el are practic o "limitare electronica"). Eu zic ca merita incercat, preferabil pe ij planeta, ca are un singur piston, o singura platina, o cama. Cauta un delcou busit de masina - orice delcou are avans centrifugal (pe langa ala vacuumatic) si ii jumulesti sistemul centrifugal, platoul cu platini, cama, si vezi cum imaginezi un sistem de prindere reversibil - adica sa poti da inapoi filmul la o adica... - (taiat, gaurit, filetat...).

Bujia sigur isi ia un soc de la piston - acesta are joc fie in boltz fie in ambielaj si doar la turatzii mari capata suficienta inertzie incat sa ajunga sa atinga bujia. Totusi, ar trebuie sa se vada o urma pe electrodul secundar - partea cea mai expusa contactului cu pistonul. Alt motiv nu vad... poate bujii prea proaste care nu pot prelua socul termic... dar e putzin probabil...

Maestre, s-ar putea sa ai dreptate. Dar parca tot nu cred eu ca neamtzul a putut sa gandeasca asa ceva... Principalul inconvenient al ipotezei tale este ca e cam absurda teoria asta cu "pupatul". Daca cilindrul de fonta ajunge in contact cu gulerul ala din tavanul camerei de ardere, ADIO strangere pe chiulasa. Iar eu unul nu am vazut nici un simson pana acum care sa aiba acolo vreo urma de contact. Deci nu se poate proiecta chestia asta asa cum zici tu - cu strangere simultana si Aluminiu pe Aluminiu si aluminiu pe clingherit. Sa zicem ca se poate, din prima, dar apoi, dupa o leaca de functionare, daca se bate garnitura de clingherit, chiulasa o sa ramana agatzata in cilindru si dispare strangerea de pe garnitura. In cartea tehnica scrie clar rolul gulerului ala - anume protejarea garniturii de clingherit la contactul direct cu camera de foc. Deocamdata am pregatit o garnitura de clingherit grafitat, inelul de tabla de cutie de bere si o leaca de strat (mai mult de culoare) de silicon dat pe suprafetzele de aluminiu rectificate la strung. Diseara urmeaza montarea pe motor... Un alt necaz naspa este partea de jos, unde se aseaza cilindrul pe blocul motor - aici mi s-a intamplat o data sa nu pot insuruba prezonul inferior in bloc exact la maxim (dupa ce rupsesem un prezon) si din cauza asta cilindrul nu se aseza pe bloc, ci ramanea suspendat in prezon (pe conicitate), abia apoi, din vibratzii, explozii, se ducea mai jos si adio strangere pe chiulasa.... Deh... lantzul slabiciunilor. Asadar treaba super profi profi ar fi fost sa rectific si suprafetzele astea doua - suprafatza inferioara a cilindrului si suprafatza reciproca din blocul motor... deocamdata incerc sa le las tot asa, cu garnitura de carton care e deja acolo, in campul muncii... Iar back on topic.... Cum e cu chestiile alea... ? Ce e morisca aia de aluminiu ? e doar un semering mai mare sau o stropitoare care arunca ulei pe rotzile de distributzie... ?

Am vazut si eu un motor de-asta bricolat, a stat vreo doi ani sub o folie in Crangasi, nu prea am putut sa vad prea bine ce e cu el. O singura data l-am prins pe tipul respectiv lucrand la motor. Motorul + cutia erau de la o masina japoneza (a carei carcasa mi se pare ca inca este in fatza blocului) - cred ca era o toyota, oricum, era un model vechi, iar motorul era boxer, din amintirile mele. Pe langa prinderea pe cadru, singura modificare vizibila mai era legarea transmisiei la cardanul de nipru - asta era facuta prin aplicarea cate unui pinion pe fiecare ax - ce iesea din cutie si axul cardanic si legate printr-un lantz puternic. Desigur, mai trebuie si un rulment pe axul cardanic, rigidizat in cadru, plus o fixare suplimentara a cutiei de viteze in cadru. Acuma.. nici mie nu mi-e prea clar cum iesea axul ala prin spatele cutiei de viteze (cel mai probabil insa masina avea tractziune spate, deci de-asta nu avea iesiri pentru planetare). In concluzie - motorul ala era exact candidatul perfect - boxer - sa se aseze frumos pe cadru -, iar masina sa fie cu tractziune spate, pentru a se putea folosi civilizat cutia de viteze originala - raportul total de transmisie - c.v.+grup cardanic se aranjeaza convenabil din pinioanele de legatura intre c.v. si axul cardanic. In orice caz, transmisia spate cred ca e absolut necesara pentru masina donatoare, pentru a se putea folosi cutia originala, altfel apar probleme maaaaari de rezistentza a cutiei de nipru si mai ales de n-shpe flanse de adaptare a motorului pe ambreiaj/cutie... Pentru a lua motorul cu tot cu cutie (cutie cu transmisie fatza) s-ar putea ajunge la varianta de mai sus, dar ar insemna o data - obturarea gaurilor pentru planetare si apoi prelungirea axului secundar din c.v. incat sa iasa prin spatele acesteia - asta inseamna insa saparea unui lagar , rulment + semering.... Asadar, in vreun drum la munte, pe DN1, am vazut in vreo doua locuri niste cimitire de masini. Probabil se gaseste vreo "donatoare" care sa corespunda cerintzelor. Cum insa e absurd sa faci chestia asta doar ca sa faci vrumvrum prin curte.... ajungem tot de unde am plecat...

Mesajul anterior este ERONAT. Nu am cum sa-mi demontez motorul, deoarece este DEJA DEMONTAT. Al doilea motiv este ca de azi ma opresc din a mai merge pe "calea intunecata", cu solutzii ieftine - pentru ca se dovedesc a fi prea scumpe... Azi am fost prima data la "doctor", la strungar, sa iau fatza dreapta la chiulasa si cilindru. De asemenea, fiind un optimist innascut, prefer sa nu stiu ce balauri am pe la "capacul numarul doi" decat sa gasesc vreo buba si sa nu mai dorm noaptea cu gandul la aia. Merg pe principiul "fiabilizarii" - daca merge, nu repara sau 'da-i in gura cat poate, ca daca are ceva de gand sa crape, sa crape pe langa casa, nu la drum lung'.

Al meu e "JHA-PHU" sau cateodata cand ma supara e "JE-GOO" . Nume de klingonieni rai. Poze sunt la motocicleta mea - un simson supra-numit Bestia Germana . Stiti ce bine e sa-ti urasti motoru ? Ca de prea multa iubire, adica sa-i iei piese noi, tratamente numa la 'doctor', mangaieri cu carpa de praf, ulei scump, rezulta numa suferintza. In schimb, cand ii dai in gura asa, cu ura, toata lumea are de castigat . Placerea e dulba )))

Eu zic cumpara nimbusuri (cum sunt la magnetou) si pune acolo - avantajul nimbusului e ca potzi sa-i dai gaura lejer, pe loc, alaturi, pe unde va trece o sarma, prin toate. Eu nu am dat jos niciodata capacul de la distributzie. Care e semnul ca alea sunt desfacute ?

Mda... macar atata placere ai la motoru de simson, sunetul de mitraliera, comparativ cu zbangu ala de lighean batut cu lingura de tabla de la fumigene ))))))

Maan, e beton. Acceptzi sfaturi ? 1. Rotzile... trebe facut ceva, dar nu stiu ce ... Poate doar lustruire, curatzare, nichelare etc - oricum mi-e teama ca ai iesi mai scump decat daca ai lua altele. Pe fatza cel putzin s-ar preta o frana pe disc, pe spate merge lasata asa, doar lustruita. 2. Furca vine foarte frumos, dar prinderea rotzii este cam inexpresiva - Mai adauga doua tije - tzevi de inox, pur artizanal, mai adauga si in partea de jos doua profile de-alea de tabla care sa imite aceeasi forma ca si comenzile avansate - in felul asta simulezi un "springer". Aceleasi "actipilde" cred ca ar merge si pe axul rotzii spate, urmand linia flacarilor desenate din tabla de pe chestia aia dinainte, cutia aia care aduce a radiator la prima vedere. 3. Comenzile - Ar fi bestial sa potzi renuntza la manete - sa ramana ghidonul cat mai chel - in stanga e usor, potzi sa pui ambreiajul pe o comanda de tip rotativ, pe rola, ca acceleratzia. Frana de mana oricum e un "accesoriu". Daca pui frana pe disc in fatza ai putea face pompa de frana sa fie actzionata tot de pedala - mai greu cu dozajul raportului de franare, in fine, astea-s povesti. 4. Gaura aia mare de sub sha trebuie umpluta cu un filtru de aer nichelat, cat mai gras si frumos. Unde ai putea gasi ceva de genul asta la pretz rezonabil ... nu stiu. Ai putea incerca sa pleci de la un sifon de-alea facute din tzeava de inox si sa-l lustruiesti bine bine de tot.

Cu cat intelegem mai repede ca asta e starea naturala a romaniei, nu exceptzia, cu atat mai bine...

Am ajuns eu in Regie. Eu cu nevasta, Harley_x (Madalina), Tavi si Bobby. Am asteptat o juma de ora sa bage roc, ne-am luat cate-o bere (non-alcool) sau cate-un suc (se numea coctail fara alcool), am mai asteptat o juma de ora sa bage roc, mi-am zgait ochii la niste enduroaie, dar de la 22:00 pana la 24:00 nu a fost nici un pic de roc, asa ca m-am carat.

Sa profitam de ocazie pentru a obtzine sprijinul lor (si escorta) pentru campania de constientizare.

Deci... cu farul stins, in functzie de turatzia motorului, voltmetrul trebuia sa indice mult peste 12V, nu intre 11 si 12, ci intre 12.5 si 13.5, daca sistemul de incarcare ar fi in firea lui.

Asta nu inseamna ca ai rezolvat problema. Ci doar ai tratat efectele problemei. Bateria trebuie sa fie incarcata de sistemul electric (generatorul de curent) al motocicletei. Bateria trebuie sa furnizeze curent doar la pornire, atat, apoi ea devine un consumator care se alimenteaza de la sursa de energie (alternator, dinam, magnetou, ce-o fi ala) a motocicletei. Deci ceea ce trebuia tu sa faci era sa masori tensiunea care ajunge la bornele bateriei cu motorul pornit (sa se invarta generatorul de curent). Daca in momentul asta nu ai o tensiune de peste 12.5 voltzi, inseamna ca bateria aia nu va primi deloc curent din sistem si nu va face decat sa se descarce, incet, incet..... O alta proba ar fi ca dupa ce pornesti motorul (cu bateria de masina), sa deconectezi aceasta baterie si motorul ar trebui sa continue sa mearga (sa-si ia curentul de scanteie direct din alternator), dar nici in cazul asta nu ai sigurantza ca tensiunea in sistem urca la 12.5 Voltzi, deci bateria tot nu se va incarca in veci....) Manevra asta se zice ca ar fi riscanta, deci merge sa lasi bateria de masina cuplata, sa pui si voltmetrul si sa vezi daca tensiunea indicata la bornele bateriei creste peste 12.5 - 13 V (valoare mai mare decat cat arata cand motorul e oprit) cand turezi motorul.