Sari la conținut

B.B.

Super Membru
 Vezi Profil  Vezi activitatea

  • Număr conținut

    19.820

  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

 Tip conținut 

Orice postat de B.B.

  1. B.B.
    Da, am inteles ce zici si tu, si e Ok si asta.
  2. B.B.
    Adica asfaltul nefiind uniform, in puncte de contact diferite avem coeficienti de frecare diferiti ai asfaltului. Poate un punct nimereste pe o piatra din asfalt, altul pe praf, altul pe zgura, etc. Coef maxim de frecare dintr-un anumit punct va fi coef de frecare final. Cu cat numarul de puncte de contact N este mai mare (o supraf mai mare) sansele sa-l gasim pe MIU(coef de frecare) ideal cresc.
  3. B.B.
    Eu am luat N ca numar de puncte de contact, nu N forta... ma gandeam ca o sa apara confuzie.
  4. B.B.
    Si ca sa va spun tot eu de ce suprafata de contact conteaza in cazul cauciucului pe asfalt. O suprafata de contact mai mare maximizeaza coeficientul de frecare dintre cele 2 suprafete. Daca asfaltul si cauciucul se ating in N puncte coeficientul de frecare final va fi maximul coeficientilor de frecare ai celor N puncte de contact. Cum asfaltul nu e uniform, nici cauciucul nu e uniform, cu cat N e mai mare cu atat coeficientul de frecare va fi mai mare de unde rezulta ca si forta de frecare se maximizeaza. Mai pe inteles, daca cauciucul si asfaltul se ating in N puncte, acel punct din asfalt care are coef de frecare cel mai mare va da coef de frecare final. Marind suprafata avem mult mai mari sanse sa-l gasim pe acel MIU ideal care asigura frecarea maxima. In cazul ideal cu suprafete ideal uniforme, marimea suprafetei nu conteaza, dar in realitate da, asa cum am zis mai sus.
  5. B.B.
    Pneurile enduro au crampoane, la o supraf mai mare ai mai multe crampoane infipte in pamant. Dar acolo deja nu mai e frecare, e agatare.. rotile enduro merg ca rotile dintate..
  6. B.B.
    Hai sa recapitulam. Cineva a intrebat care e presiunea corecta pt motocicleta lui. Au raspuns reisarii de serviciu si i-au recomandat niste valori extrem de mici. Am intervenit eu si i-am spus ca valorile recomandate de producatorul motocicletei sunt cele corecte. Au intervenit reisarii de serviciu si au spus ca nu, producatorii de motociclete sunt nebuni. Ok, am intervenit eu cu argumente, cum ca un pneu bun, nou, face fata foarte bine solicitarilor de pe strada si chiar pe pista (testat de mine si de altii) chiar si la acea presiune nebuneasca impusa de producatorul motocicletei. Au intervenit reisarii de serviciu ai au spus ca nu, ai aderenta mai buna cu presiune mica. Eu am intrebat de ce? Pai asa, ce stii tu, au raspuns reisarii de serviciu. Pai Honda, etc, am replicat eu. Nu vere, esti prost, nu stii nimic, daca vrei aderenta baga 2.0 Bun, am intrebat deschizatorul de topic ce pneuri are. Cel care a deschis topicul a raspuns: sunt vechi de 1an, au fost date pe pista si cam tocite pe o parte. Eu i-am zis ca daca au fost date pe pista sa le arunce, chiar daca arata bine sunt coapte (tari) si sa cumpere unele noi, sa puna presiunea impusa de producatorul motocicletei si sa mai incerce, eventual sa exerseze plecarea de pe loc daca nu o stapaneste bine. Au intervenit reisarii de serviciu si au zis ca-s nebun. Io, nu Honda, Honda au gresit dar le e lene sa recunoasca, tre sa ma sacrific eu. :| Apoi reisarii au venit cu inca o traznaie - cica daca is cu presiune mica, pata de contact e mai mare, rezulta aderenta mai buna. Eu am replicat aratandu-le ca legile frecarii nu au nici o legatura cu marimea petei de contact. Au intevernit iar reisarii si au zis ca nu stiu nimic, sa ma duc la scoala, pneurile au frecare dinamica, depinde si suprafata, miu de fapt e suprafata, lianti, catacombe, milei, etc. Eu i-am contrazis in continuare si le-am explicat ca desi pare dinamica frecare intre roata si asfalt e cat se poate de statica. Ei au contraargumentat fara argumente ca nu e asa, au recurs la aceleasi idei pline de nonsens ca si la inceput, ca cu cat e pata mai mare sunt sanse mai mari sa faca contact roata cu asfaltul etc. Eu le explic ca indiferent in cate puncte atinge roata asfaltul, cand o atinge are aceeasi aderenta chiar daca atinge in 1mm patrat sau in 100cm patrati. Important este ca Normala sa apese suficient pt a avea aderenta, daca o roata e in aer sau nu e apasata pe asfalt e clar ca nu va avea aderenta, dar nu ca nu se atinge in suficiente puncte (ceeea ce este o aberatie) ci pentru ca nu exista suficienta forta sa o apese pe supraf respectiva, in cazul unei motorete, masa. Odata ce forta e suficienta ca si consecinta vor aparea si suficiente puncte de contact, dar nu au nici o legatura cu aderenta rotii. Roata are aceeasi aderenta daca e apasata cu aceeasi forta pe o coarda de metal lata de 2cm sau pe o placa de metal lata cat toata roata. Ah, legat de asta, aveti idee cat de grea e o locomotiva? Ati vazut ca rotile trenului sunt f inguste? Au cam 8cm..si calca pe sine pe o suprafata lunga de 1-2cm. Deci toata locomotiva sta pe sine cam pe 8 x 16cm patrati = 128cm patrati si totusi al dracului nu derapeaza si nu deraiaza nicaieri, basca mai pleaca si de pe loc si pune si frana. Daca aberatiile voastre ar fi adevarate trenul ar trebui sa aiba niste roti late de 2m comparativ cu motocicleta sau masina. Voi nu puteti concepe asta, stiu ca e greu, dar latimea cauciucurilor au pur rol de rezistenta, acele pneuri tre sa fie suficient de mari ca sa sustina masa motocicletei/masinii/camionului - nu au legatura cu aderenta acestora. O bicicleta cu roti fff subtiri poate atinge viteze destul de mari si nu derapeaza absolut de loc. La tren nu se pune problema, pt ca rotile sunt de fier, fierul e mult mai rezistent decat cauciucul, deci roti inguste pot sustine greutatea lui. Daca am avea un tir cu roti ca trenul, dar de cauciuc, s-ar uza in 10km de mers, de fapt cauciucul nu ar putea sustine greutatea camionului.. ar merge pe jante oricat ai mari presiunea in ele, sau ar bubui. Si pe final o sa concluzionez cu semnatura lui Yoghi: Never argue with idiots. They drag you down to their level then beat you with experience!
  7. B.B.
    Daca ar fi avut garnitura la chiulasa arsa ar fi scos fum alb la greu, mai ales la prima pornire.
  8. B.B.
    " nu se produce adeziunea de suprafata ca atunci cand il lasi minute si testezi dupa." numa aberatii debitezi - deci daca lasi un cauciuc cateva minute are aderenta mai mare decat daca l-ai tine o secunda.. " s-a dovedit ca si timpul in care suprafetele stau in comun are efect. " s-a dovedit ce? ca s-au lipit? ba, la aia cu mingea sau rotile dezumflate ti-am mai explicat odata mai sus pe topic ca nu are legatura cu frecarea ci e altceva. Si legat de ce framantari ai tu mai sus, pune o cana pe masa si las-o 50 de ani si vezi daca s-a lipit intre timp.. Legat de basica umflata cu aer, si cauciucl si mingea au un volum constant, desi presiunea poate fi diferita. Eu vorbeam de rolul de amortizare al pneului sau al mingii, principalul lui rol e sa fie elastic ca si carcasa, dar amortizarea in sine e data de aerul din interior, care dupa cele mai recente cercetari e compresibil. Si faceam discutia referitor la carcasele pneurilor ntec, caca-tec, whatever-tec ale lui Cesar, care cica ar fi mai rigide si le trebuie presiune mai mica. Pai nea Cesar, daca is asa rigide nu le mai umfla deloc. Ori Ntec astea is de-alea pline de carucior? Creca alea ar fi mai bune pt voi, nu ati mai avea dileme cu presiunea.
  9. B.B.
    Nah ca ai stiut sa o denumesti - eh, aia e explicatia pt b374 de ce consuma mai mult motorul cu roti dezumflate, nu are leg cu forta de frecare.
  10. B.B.
    Ti-am raspuns mai sus.
  11. B.B.
    Nu, nu are legatura. Cand cauciucurile sunt moi motorul se lupta cu elasticitatea rotilor moi, o parte din energia motorului se consuma pentru a mentine cauciucurile drepte si a transmite energia la suprafata de contact. In loc sa miste masina din loc, motorul intai trebuie sa impinga elasticitatea pneurilor si abia apoi masina. E ca si cum ai merge tu pe o gelatina.
  12. B.B.
    Cesar nu e decat un mascarici cu gura mare, aka un clovn politicos care injura doar in gand si cand se oftica de moare. Toate lucrurile pe care le expun sunt stiute si extra stiute de toti producatorii, si ar trebui sa le stiti si voi. In loc sa fiti fericiti ca va luminez cu informatii corecte si nu va las aburiti de pseudocunoscatori ca Cesar, care abereaza pe un ton evlavios niste nonsensuri mai mari ca ei, voi tot de mine va luati. Pai tocmai de la asta am pornit ca HONDA recomanda un 2,9 si nu 2,0 cat cezar cu KAKAT_TEC lui, tocmai pentru ca acei iNGINERI DE LA HONDA CUNOSC FIZICA SI STIU CA MARIMEA SUPRAFETEI DE CONTACT NU CONTEAZA, ci doar calitatea cauciucului. Aberatiile cu cauciucuri moi, da, ajuta la frecare dar prin faptul ca se incing mai tare nu pentru ca o sa creasca suprafata de contact, coef de frecare creste in cazul cauciuclui cand e incalzit si daca vrei iti fac si o schema cum un cauciuc moale se incalzeste de 2 ori mai repede ca unul tare. Un cauciuc moale se deformeaza mai repde si pe o suprafata mai mare, acea deformare ducand la incalzirea lui. Bah probaic moderatorule, ce legatura avea acea intrebare cu ce se discuta pe topic? ai PM, daca vrei sa ma intrebi ceva. La fel si cu acest post, pe care o sa-l sterg mai tarziu, e OFFTOPIC.
  13. B.B.
    Ia vezi tu unde e folosti termenul ARIE si cum se gaseste acel MIU: Coefficient of friction The 'coefficient of friction' (COF), also known as a 'frictional coefficient' or 'friction coefficient' and symbolized by the Greek letter µ, is a dimensionless scalar value which describes the ratio of the force of friction between two bodies and the force pressing them together. The coefficient of friction depends on the materials used; for example, ice on steel has a low coefficient of friction, while rubber on pavement has a high coefficient of friction. Coefficients of friction range from near zero to greater than one – under good conditions, a tire on concrete may have a coefficient of friction of 1.7.[citation needed] For surfaces at rest relative to each other \mu = \mu_\mathrm{s}\,, where \mu_\mathrm{s}\, is the coefficient of static friction. This is usually larger than its kinetic counterpart. For surfaces in relative motion \mu = \mu_\mathrm{k}\,, where \mu_\mathrm{k}\, is the coefficient of kinetic friction. The Coulomb friction is equal to F_\mathrm{f}\,, and the frictional force on each surface is exerted in the direction opposite to its motion relative to the other surface. The coefficient of friction is an empirical measurement – it has to be measured experimentally, and cannot be found through calculations. Rougher surfaces tend to have higher effective values. Both static and kinetic coefficients of friction depend on the pair of surfaces in contact; for a given pair of surfaces, the coefficient of static friction is usually larger than that of kinetic friction; in some sets the two coefficients are equal, such as teflon-on-teflon. Most dry materials in combination have friction coefficient values between 0.3 and 0.6. Values outside this range are rarer, but teflon, for example, can have a coefficient as low as 0.04. A value of zero would mean no friction at all, an elusive property – even magnetic levitation vehicles have drag. Rubber in contact with other surfaces can yield friction coefficients from 1 to 2. Occasionally it is maintained that µ is always < 1, but this is not true. While in most relevant applications µ < 1, a value above 1 merely implies that the force required to slide an object along the surface is greater than the normal force of the surface on the object. For example, silicone rubber or acrylic rubber-coated surfaces have a coefficient of friction that can be substantially larger than 1. While it is often stated that the COF is a "material property," it is better categorized as a "system property." Unlike true material properties (such as conductivity, dielectric constant, yield strength), the COF for any two materials depends on system variables like temperature, velocity, atmosphere and also what are now popularly described as aging and deaging times; as well as on geometric properties of the interface between the materials. For example, a copper pin sliding against a thick copper plate can have a COF that varies from 0.6 at low speeds (metal sliding against metal) to below 0.2 at high speeds when the copper surface begins to melt due to frictional heating. The latter speed, of course, does not determine the COF uniquely; if the pin diameter is increased so that the frictional heating is removed rapidly, the temperature drops, the pin remains solid and the COF rises to that of a 'low speed' test.[citation needed] Era sa zic io ce fac pe votul tau...
  14. B.B.
    Ti-am spus legea frecarii uscate, dar tu tot nu mi-ai spus cum influenteaza marimea suprafetei de contact. sa mori tu baga NATURA suprafetei de contact, tipul materialului suprafetelor de contact dar nu marimea de suprafata, arie. Bah, tu in afara de a face reclama la probaic si gargara, altceva nu faci aici pe forum.
  15. B.B.
    Pai ce alunecare se produce intre cauciuc si asflat? Ti-am scris mai devreme CAT CASA ca e frecare statica, ce alunecare visezi tu?
  16. B.B.
    Tu cu cine vorbeai mai cartof?
  17. B.B.
    Asta e o mare aberatie, si daca ala considera ca de asta au masinile cauciucuri late inseamna ca e un mare bou: "Further, the size of the contact area is very important in car tires because the traction is dynamic rather than static; that is, it changes as the tire rolls along. The maximum coefficient of friction can occur anywhere in the contact area, so that the greater the area, the greater the likelihood of maximum traction. Thus, under identical load and on the same dry surface, the wider tire has a greater contact area and develops higher traction, resulting in greater stopping ability." Deci, repet, e un mare bou. Am citit si eu mai demult aberatia asta de articol, probabil e scris de vreunu ca Cesarel. Nu mai luati de bune tot ce e pe net, nu e intotdeauna adevarat. greater the likelyhood? - asta e exprimare de studiu stiintific sau ala bala portocala..
  18. B.B.
    Legea matematica am scris-o bah mai devreme, Ff = miu x F - unde miu e coef de frecare si F e rezultanta fortelor cu care se apasa cele 2 obiecte intre ele. In cazul a ceva ce sta pe terra F ala poate fi considerat G al acelui obiect. E bine asa ma aviatorule? Crezi ca am facut scoala la cucuietii din deal ma? Am fost la olimpiade la mate si la fizica toata viata, deci nu o suge in mate-fizica cu mine, te rog mult. Eu iti recomand sa-ti pastrezi recomandarile pentru userii de pe Pro-baic unde iti e locul, stiu ca aici te dai mare intelept iar dincolo incepi si faci misto de toata lumea cu care esti "sfatos" aici. Taci dreq.
  19. B.B.
    Bah tu esti prost, am mai zis odata. na ca-ti dau de pe net exprimarea: "Caracteristici: Forta de frecare statica apare la suprafata de contact dintre doua corpuri aflate in repaus relativ si se datoreaza intrepatrunderii neregularitatilor celor doua suprafete. Forta de frecare la alunecare apare la suprafata de contact dintre doua corpuri care aluneca unul peste celalalt. Orientarea fortei de frecare la alunecare: a) are directia de miscare a corpului are sens opus miscarii corpului c) intotdeauna la suprafata de contact apar doua forte de frecare la alunecare (actiunea si reactiunea) LEGE Forta de frecare la alunecare nu depinde de aria suprafetei de contact dintre corp si plan. LEGE Forta de frecare la alunecare este direct proportionala cu forta normala de apasare. (Ff~N)" si tot de pe net, ceea ce nu pricepi tu de mai iei cu labareri "An example of static friction is the force that prevents a car wheel from slipping as it rolls on the ground. Even though the wheel is in motion, the patch of the tire in contact with the ground is stationary relative to the ground, so it is static rather than kinetic friction." ARE O PU_LA Si daca are care e legatura cu ce vorbim noi aici, adica ca forta de frecare statica NU depinde de marimea suprafetei de contact?? Ce legatura are liantul ca nu inteleg???????????????? ????????????????????????? ??????????????????????????????????????
  20. B.B.
    Bah, cezarel, frecare statica ai si intre cauciuc si asfalt, chiar daca motocicleta se misca fata de asfalt, cauciucul nu se misca nicaieri, cauciucul e lipit de asfalt permanent. Este doar apasat si ridicat de pe asfalt pe masura ce roata se invarte si cercul se desfasoara, dar cauciucul nu se freaca dinamic cu asfaltul. Frecare dinamica este doar cand tarai rotile pe asfalt, cand blochezi rotile si incepi sa aluneci, atunci da. Daca nu pricepi asta si consideri ca ai frecare dinamica intre cauciuc si asfalt esti chiar bou si nu mai discut de la acest punct.
  21. B.B.
    Au un (cuvant urat), ai scos acuma din burta. Ma duc acu si storc cauciucurile sa vad daca curge ulei din ele.. Deci dupa mintea ta cauciucul lasa dara ca melcul, beshi ma cu idioteniile tale si nu mai intoxica lumea, megi la tine pe probaic unde inghit aia galustile pe care le scoti, aici nu ti-ai gasit fraieri. Bai tu vorvesti serios? Citese nene legile frecarii cate vrei tu si o sa vezi ca marimea nu conteaza, ti-am zis la ce conteaza, pt a sustine masa, dar teoretic supraf de contact poate fi si un singur punct..! Am enuntat-o mai sus, dar esti chioara ca nu ai vazut.
  22. B.B.
    Numai aberatii debitezi, unde dracu ai tu corp in miscare? Din punct de vedere al frecarii, la un moment arbitrar T, se misca undeva cauciucul fata de asfalt??? Unde? Daca s-ar misca atunci ar derapa, motocicleta nu ar mai sta pe 2 roti, intelegi. Motocicleta merge pe roti, nu e sanie, nu se taraie pe asfalt ca sa ai forta de frecare dinamica... Nu conteaza marimea suprafetei de contact.
  23. B.B.
    Taci mah ca numa prostii debitezi..
  24. B.B.
    Ti-am explicat mai sus, marimea/latimea se foloseste pt a sustine o masa mai mare si nu pt aderenta. Formula fortei de frecare care tine roata pe asfalt e tot N ori miu.
  25. B.B.
    Da, dar totdata le face mai fleoscaite si tu nu mai ai raspuns la fel acolo sus.... Si mai e o chestie, aderenta nu e mai mare cu o pata mai mare, pt ca forta de frecare nu e dependenta de marimea suprafetei ci numai de N(normala) (adica greutatea in cazul moto) si coeficientul de frecare. Adica mai pe inteles, la fel de bine aluneca sau in cazul de fata NU aluneca un cauciuc de bicicleta lat de 2cm si unul moto de 20cm, e acelasi lucru, amandoua au aceeasi aderenta. Consistenta lor, acel coeficient de frecare le face mai aderente sau nu. Cauciucuri mai late la moto, si mai incolo mai late la camioane se pun din considerente de rezistenta, un cauciuc mai lat va sustine o masa mai mare, o greutate mai mare, dar NU-L VA FACE MAI ADERENT. DEci asta cu pata mai lata pica din start, abureala de 2 lei
×
×
  • Creează nouă...