Sari la conținut

Accident Cu Morti, Plevnei, Bucuresti


Purghy
 Share

Postări Recomandate

  • Răspunsuri 898
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Posted Images

12:30 la arc, adik peste45 de minute

 

pot sa mai iau si eu un pasager daca e neaparata nevoie....

Editat de noro
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Va multumesc din suflet pentru tot sprijinul astazi. A fost extraordinar!

Mai am o rugaminte. Am vorbit astazi cu cineva care a zis ca poate sa faca rost de intregul film de la inmormantare de la antena1. In toata invalmaseala am uitat sa-l intreb macar cum il cheama. L-as ruga sa dea un semn, daca mai citeste topicul. Am vorbit si eu cu cineva dar nu stiu cat de sigur este.

 

Va multumesc inca o data pentru tot si acum intr-adevar se poate inchide topicul ,caci TRAIAN si ELA s-au ridicat fericiti la CEL DE SUS.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

daca are cineva filmulete sau poze de astazi l-as ruga sa puna link sau foto aici sa luam si noi.

 

@ Alinutza_R: eu cred ca am facut si noi ce am putut si sincer am fost impresionat de atatea multumiri din partea rudelor lui Traian si ai Elei

 

sper ca si altii sa fi inteles cate ceva din marsul de astazi

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ati facut mai mult decat ne asteptam. Multumesc din suflet si scuze daca am fost cam insistenta...am cam tras de topic...dar sunt fericita ca mi-am indeplinit o dorinta (mai bine zis mi-ati indeplinit-o) venind atatia si desi nu am (INCA) motor , am intrat in familia "moto", familia voastra. Abia astept sa dau de A si sa vin si eu asa cum ati venit voi.

 

 

Am trei poze si restul am filmat. Pun doar pozele iar filmuletele nu stiu cum. Daca le vreti imi explicati cum sa fac sa le puteti lua. Sunt filmate de o manuta amatoare asa sa nu va asteptati la ceva prea clar. :ok:

post-24680-1192897078_thumb.jpg

post-24680-1192897100_thumb.jpg

post-24680-1192897124_thumb.jpg

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

am citit in fiecare zii acest topic, sunt uimit de hotararea foarte mare din partea Alinutza_R,

cred ca Traian si Ela sunt foarte multumiti de cei ramasi ca nu iau uitat si nu le pare rau ca au avut o prietena ca Alinutza, veneam si eu daca aveam un motor mai mare

felicitari Alinutza_R pt tot ce ai scris si ce ai facut, bafta la obtinerea carnetului

dumnezeu sai ierte si sai odihneasca in liniste pe cei 2 tineri :ok:

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Intradevar meriti toate felicitarile pentru ce ai facut,mai rar asa prieten bun. R.I.P. inca o data pentru Traian si pentru Ela sa ii odihneasca Dumnezeu :ok: si TOT RESPECTUL PENTRU TINE.Multa bafta cu permisul :eek:

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Am facut un topic special cu pozele de la comemorarea de sambata 20 octombrie. /index.php?showtopic=146903

 

Altfel s-ar fi pierdut prin numarul mare de pagini ale acestui topic si ar fi fost mare pacat sa nu se stie ca la pomenirea de 40 de zile ei n-au fost uitati, ba din contra.

 

Poze, pareri, impresii postati acolo va rog, e un topic mai vizibil si dedicat memoriei lor.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

A fost absolut impresonant! E prima data cand am participat la asa ceva si pot spune ca m-a miscat. Mai ales cand au inceput sa urle motoarele in fata cimitirului unde odihnesc cei doi si pe Plevnei la locul accidentului. A fost foarte ok felul in cere ne-am organizat si in care am mers prin oras dupa aia. Aproape ca a fost mai ordonat decat la mitingul facut imediat dupa moartea lor, la casa poporului.

Felicitari tuturor celor care au venit!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

draga Alinutza_R sper sa nu cer multe, teas ruga daca poti sa faci rost de niste poze cu Traian si Ela si sa incerci sa scrii o mica povestioara sa o adaugi pe http://www.motomemorial.ro/

mi se pare cel mai nedrept accident din aceast sezon

asfalt uscat !

Editat de valisorin
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Poze am cu gramada... Am sa scriu, promit. Merci pentru adresa. Nu mai am cuvinte, nu stiu ce sa mai scriu. Pana acum "luptam" pentru "intalnire" , acum ...

 

<<A fost absolut impresonant! E prima data cand am participat la asa ceva si pot spune ca m-a miscat. Mai ales cand au inceput sa urle motoarele in fata cimitirului unde odihnesc cei doi si pe Plevnei la locul accidentului.>> La inmormatarea lor gandeste-te ca au fost 100 si astfel au facut in fata bisericii si in fata cimitirului! Oricum le multumesc tuturor care au venit atat la inmormantare cat si pomana! Sa dea Domnul ca , macar in cativa ani, sa se poata circula civilizat atat pe 4 cat si pe 2 roti si sa existe acel respect unii fata de ceilalti , respect care noua, romanilor, ne lipseste cu desavarsire!

 

 

Asfalt uscat si "la cat mai putine intalniri din acestea"!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Aceste randuri se adreseaza tuturor celor care ati fost alaturi de copiii nostrii, Ela si Traian, atat in timpul vietisoarelor lor cat si in perioada inaltarii lor ‘spre iubirea si fericirea vesnica’.

 

Sunt mama Elei si va multumim din suflet, atat eu cat si mama lui Traian, pentru tot ce ati facut pentru ingerasii nostri.

Acum, cele 2 familii suntem una singura. Nu exista zi sa nu ne vedem si sa nu mergem impreuna la cimitir.

Ce pot sa va povestesc despre Ela si Traian…..

Au fost niste copii minunati si deosebiti. Acest lucru poate sa-l spuna fiecare parinte, dar cred ca ei au depasit cu mult limitele normalului, pentru varsta lor, in tot ceea ce priveste puterea de a iubi aproapele, de a gandi si de a vedea ziua de maine.

Cum a inceput povestea lor…..

Ela era eleva in clasa a VII la Lazar. O fetita oarecare in preajma primilor fiori ai dragostei. O fetita care radea mereu, chiar si in somn (nu glumesc!).Si iata ca a aparut Traian, un nou coleg in clasa. Imi povestea destul de des despre el, eu ca mama am inteles imediat ca fetita mea era indragostita. El, Traian, ca orice nou coleg sosit intr-o clasa, dar si foarte dragut, era placut de multe fete de varsta lor. Grupul prietenilor Elei l-a inclus si pe el.

A venit si clasa a VIII . Pregatirile pentru probele examenului le-au facut impreuna. Examenele le-au dat in aceeasi sala. Si acum ii vad iesind impreuna de la proba de geografie si se contraziceau pentru raspunsul corect la una dintre intrebari’ bratul Sulina’ sau ‘bratul Chilia’…

Clasa a IX i-a mai despartit un pic, Traian la Colegiul T. Vianu, iar Ela la Sf. Sava. Dar iubirea din sufletul fetitei mele nu s-a stins. Traian a trecut mai rar pe la noi, tatal lui avand mari probleme de sanatate. In fiecare vara au fost impreuna la mare cu grupul de prieteni.

Traian avea si o grea responsabilitate, mare parte din grijile casei si mai ales cele materiale i-au revenit, mama fiind pensionara din anul 1992, iar tatal primind pensie din primavara acestui an.

Din toamna anului trecut, iubirea lor a rennascut si n-a existat zi fara sa se intalneasca sau cel putin sa comunice de cateva ori pe zi. Revelionul 2007 i-a gasit pe cele mai inalte culmi ale iubirii si fericirii, chiar daca mama mea decedase in ajunul Craciunului. Ela nu ar mai fi vrut sa mearga cu grupul de colegi la munte, dar eu am insistat sa nu renunte, convingand-o ca si mamaie ar fi dorit asta.

Cele 8 luni si 13 zile ale anului au fost traite intr-o iubire si dragoste reciproca de care altii sunt convinsa ca nu au parte intr-o viata intreaga. Parinti, sora, prieteni, colegi, profesori existau aievea in jurul lor…. doar iubirea lor exista cu adevarat pentru ei. Numai Lori, sora Elei, si eu stiu cate referate si teme le faceam….. Dupa o zi de stat impreuna, seara de seara blocul V90 din str. Sebastian rasuna de zgomotul unui scuter sau unei moticiclete…. “Mami ies si eu afara putin … a venit Florin (Traian)”, Traian venea sa o mai vadasi inainte de culcare.

 

Majoratul Elei, 17 martie 2007. M-a rugat sa nu avem niciun invitat pentru ca ea va merge la munte cu Traian. Seara s-a intors fetita mea radiind numai lumina si bucurie in jur. Pe degetelul ei stralucea un inelus primit de la Traian in coditii descrise de ea cam asa: pe la mijlocul distantei dintre Cota 1400 si Cota 2000 telecabina in care se aflau s-a oprit, Traian, in genunchi, i-a oferit o cutiuta spunandu-i ca daca nu o primeste o ‘va arunca’ in prapastie, toti cei prezenti aplaudand. Inelutul cu 2 pietricele, Traian si Ela, a insotind-o permanent, si sunt convinsa ca, daca nu i-a putut salva in timpul accidentului, i-a ridicat impreuna fericiti la cer.

(In asteptarea obiectelor lor personale la politie, nu am fost lasati sa ajungem la locul accidentului, tot ne ziceam ca poate nu este vorba despre ei. Cand am primit lucrusoarele lor, inelul a fost primul obiect care mi-a cazut in mana……)

Toata vara fetita mea a ‘mancat surubele pe paine’ dupa spusele mamei lui Traian, alaturi de Traian pentru a face banutii lor ca sa-si cumpere motocicleta. Chiar daca eu le-am oferit bani, ei au refuzat pentru ca doreau sa fie obtinuta din munca lor.

Erau atat de fericiti !!!!! Prietenele ei mi-au confirmat asta. „Maria, Ioana, Silvia, Madalina…. nu te supara ca nu te mai caut la telefon, dar sunt atat de fericita” le spunea fetita mea. Nici ele nu incercau sa o mai sune, parca temandu-se ca-i fura cateva minute din fercire alaturi de Traian.

In aceste momente imi reapar in memorie secventele din filmul, ce coincidenta, vazut de Ela de zeci de ori, ‘PASAREA SPIN’, cand acel cantec minunat al pasarii spin se inalta spre cer o singura data, inaintea mortii.

 

Copiii nostri s-au inaltat la cer in plina iubire, dragoste si fericire, iar voi toti i-ati facut fericiti pentru ca nu i-ati uitat, chiar daca o parte dintre voi nu i-ati cunoscut, si le-ati fost alaturi.

Multumim tuturor pentru prezenta la inaltarea lor la 40 de zile. Ca parinti, noi am avut locul nostru in viata lor, dar lumea motoarelor era mai presus de orice pentru ei. Voi cei din lumea motoarelor, lumea tinerilor din ziua de astazi, sunteti lumea in care copiii nostri au trait cele mai minunate clipe. Multe va doriti in viata, sunt foarte greu de realizat, dar motorul il puteti avea prin munca voastra. Acest motor ramane un simbol al tineretii, Traian spunand deseori mamei lui ca motocicleta este viata lui, fiind ascultat si inteles de catre ea.

 

Dumnezeu sa-i primeasca in lumea cea dreapta si plina de lumina dragostei si a iubirii pe care copiii nostri au inceput-o aici, unde noi am ramas sa le purtam vesnica amintire!

 

Doina si Dragos Diaconeasa, Mia si Sebastian Dan - niste parinti cu inimile pline de iubire netarmurita pentru copiii lor minunati si cu speranta unei drepte judecati ale celor vinovati.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vesnica pomenire.. si Dumnezeu sa`i odihneasca in pace...Doamne, nici nu vreu sa ma gandesc la situatia in care eu sa scriu despre copilul meu...mort ;) Parca erau dintr`o poveste

Editat de umbbra
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Stimata doamna,

 

Va multumim pentru randurile anterioare. Dupa asemenea intamplari stai si te intrebi de ce nevinovatii patesc asa tragedii ;)

 

D-zeu sa-i odihneasca-n pace.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.


MOTOCICLISM.ro
Grup Facebook: +36000 membri
Înscrie-te în grup
Discutii despre motociclism pe Facebook
 
BIKESHOP.ro
Grup Facebook: +18000 membri
Înscrie-te în grup
Anunturi de vanzare - cumparare pe Facebook.


×
×
  • Creează nouă...