adiy

cu care ai fost la Diham?

poti fi un bun istoric dar sa nu fi luat parte la un eveniment istoric.... adica daca stii ce inseamna cuvantul wheelie si in norvegiana (de ex) asta nu inseamna ca,,, chiar stii sa mergi p-o roata mai bine ca altcineva care nu cunoaste cuvantul pe care l-ai folosit. ) sharf ....nu tre' sa fi facut scoala de fotografie in germania iar zeiss sa-ti fi fost prof de optica ca sa scoti o imagine clara cu telefonul. adica o faci fara sa stii si e mai imporatnt rezultatul decat o poza miscata, nefocalizata etc facuta de unu care stie ce-i aia sharp. eu propun sa se premieze ala care face diapozitive alb-negru (d-alea profi cu 300 lei 5 cadre) si-i dau eu suta inapoi pe 15 dia bune. daca cineva scoate negativele pe sticla cu un ''obiectiv''(a se citi gaurica mica mica) capabil de F 64 eu platesc premiul de 1500 lei daca cele 15 pozitii sunt "sharf" si contin si motociclete care alearga in timul concursului sau imagini din timpul concertelor. ok. clar ce m-a deranjat e ca nu se cunoaste mare lucru despre treaba asta cu fotograifa despre care zici ''uau fain vreau poza asta" dar e considerat bulangiu ca a cerut si el un ban de sprei de cutatat lentilele. e la fel ca si pe motor... multa lume merge pe motor dar nu toti sunt capabili sa parcurga o pista de motocros iar si mai putini sunt cei care urca pe podium la o competitie

m-am uitat la poze pe site. ce sa zic sunt corecte din punct de vedere tehnic insa niciuna sa zici ''asta da" Potrivit dictionarului “ Random House Dictionary of the English Language” reportajul reprezinta relatarea unei actiuni , eveniment, etc. bazata pe observare directa, sau pe cercetare amanuntita si documentata. Relatarea susamintita este destinata persoanelor care n-au fost de fata, sau au avut un acces limitat la desfasurarea evenimentului respectiv . In consecinta, prin fotoreportaj se prezinta un fapt autentic, real , nefiind admise fictiunea sau transfigurarea, iar concluziile apartin numai privitorului. Mentionam faptul ca fotoreporterul trebuie sa-si pastreze neutralitatea fata de subiect, intervenind doar prin mijloace tehnice, menite sa imbogateasca dinamismul si plasticitatea imaginilor. Pe de alta parte, subiectul trebuie sa prezinte interes si importanta pentru privitor, determinandu-l sa adopte o anumita atitudine, imaginile continand suficiente elemente care sa-l lamureasca cat mai rapid si cat mai clar asupra circumstantelor producerii evenimentului (raspunsuri la intrebarile : cine?, unde?, cum?, cand? si de ce?) In acest scop, imaginile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie complete, concrete, autentice si cat mai usor de descifrat; - sa fie prezentate in succesiunea desfasurarii evenimentelor in timp ; - sa ilustreze clar pozitia in spatiu si timp pe care a avut-o cel care a fotografiat; Din punct de vedere al interesului pe care il trezeste fotografia de reportaj: - aceasta trebuie sa informeze privitorul numai asupra evenimentelor care ar putea sa-l intereseze - prezentarea imaginii trebuie sa fie inedita, respectiv imaginea sa nu fie banala Modalitatea de prezentare a imaginilor este variata, de la prezentarea succesiva a unor imagini care prezinta desfasurarea evenimentului in timp, prezentarea celor mai semnificative imagini legate intre ele printr-un comentariu explicativ, sau realizarea unui reportaj literar ilustrat. Scopul fiind informarea privitorului, forma de prezentare va depinde de bogatia materialului in imagini disponibil, de valoarea lui demonstrativa, de spatiul de prezentare de care se dispune, de stilul publicatiei in care se prezinta, de calitatea cititorilor carora se adreseaza si de talentul autorilor. Prezentarea imaginilor intr-o succesiune, urmareste receptarea subiectului in mod treptat. Intai se prezinta circumstantele care completeaza subiectul cu toate semnificatiile sale si in cele din urma, dupa ce privitorul a asimilat aceste informatii, se prezinta imaginile cele mai tensionate, cele mai dramatice. Astfel, perceptia evenimentului se face abia dupa parcurgerea tuturor imaginilor, ceeace apropie fotoreportajul de tehnica filmului, unde mesajul se transmite treptat intr-un ritm ales de autor. Mesaj completat m-am uitat la poze pe site. ce sa zic sunt corecte din punct de vedere tehnic insa niciuna sa zici ''asta da" multi inteleg fotografia ca fiind ceva usor si placut...ba chiar ar trebui sa platesti ca doar e o distractie. Va asigur ca nu-i asa. se fac bataturi in palme de la aparatul de fotografiat mai ceva decat de la lopata (poate nu credeti dar e adevarat). poti trage de fiare dar sunt zile cand faci febra musculara de la aparatul foto. in zile calduroase (sau incaperi) iti curge transpiratia in ochi de te ustura de zici c-ai sudat si te-a luat flama. dupa o zi intreaca de stat in picioare cu 3-5 kg in mana nus' cat de fain e ca sa mai dai si bani. astea sunt cateva din aspectele fizice. aspecte financiare....ok camera mi-am luat-o mare scofala ca poate costa cat un logan si inca n-am tot ce-mi trebuie.... o declansare din cele 300 000 cat e garantat aparatu.... dar....sa cureti senzoru in camp electrostatic =100 ron s cureti obiectivu=250 ron sa risti sa-ti sara niste noroi pe sticla de minim 700 de euro....iaca. etc e...tc. oare fotografii care fac poze pt fotomodele le dau bani pt ca-s frumoase si au onoarea sa le fotografieze? mai jos e o mica dar o mica parte din chestiile teoretice pe care tre sa le stie un fotograf care nu vine pe moca. Potrivit dictionarului “ Random House Dictionary of the English Language” reportajul reprezinta relatarea unei actiuni , eveniment, etc. bazata pe observare directa, sau pe cercetare amanuntita si documentata. Relatarea susamintita este destinata persoanelor care n-au fost de fata, sau au avut un acces limitat la desfasurarea evenimentului respectiv . In consecinta, prin fotoreportaj se prezinta un fapt autentic, real , nefiind admise fictiunea sau transfigurarea, iar concluziile apartin numai privitorului. Mentionam faptul ca fotoreporterul trebuie sa-si pastreze neutralitatea fata de subiect, intervenind doar prin mijloace tehnice, menite sa imbogateasca dinamismul si plasticitatea imaginilor. Pe de alta parte, subiectul trebuie sa prezinte interes si importanta pentru privitor, determinandu-l sa adopte o anumita atitudine, imaginile continand suficiente elemente care sa-l lamureasca cat mai rapid si cat mai clar asupra circumstantelor producerii evenimentului (raspunsuri la intrebarile : cine?, unde?, cum?, cand? si de ce?) In acest scop, imaginile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie complete, concrete, autentice si cat mai usor de descifrat; - sa fie prezentate in succesiunea desfasurarii evenimentelor in timp ; - sa ilustreze clar pozitia in spatiu si timp pe care a avut-o cel care a fotografiat; Din punct de vedere al interesului pe care il trezeste fotografia de reportaj: - aceasta trebuie sa informeze privitorul numai asupra evenimentelor care ar putea sa-l intereseze - prezentarea imaginii trebuie sa fie inedita, respectiv imaginea sa nu fie banala Modalitatea de prezentare a imaginilor este variata, de la prezentarea succesiva a unor imagini care prezinta desfasurarea evenimentului in timp, prezentarea celor mai semnificative imagini legate intre ele printr-un comentariu explicativ, sau realizarea unui reportaj literar ilustrat. Scopul fiind informarea privitorului, forma de prezentare va depinde de bogatia materialului in imagini disponibil, de valoarea lui demonstrativa, de spatiul de prezentare de care se dispune, de stilul publicatiei in care se prezinta, de calitatea cititorilor carora se adreseaza si de talentul autorilor. Prezentarea imaginilor intr-o succesiune, urmareste receptarea subiectului in mod treptat. Intai se prezinta circumstantele care completeaza subiectul cu toate semnificatiile sale si in cele din urma, dupa ce privitorul a asimilat aceste informatii, se prezinta imaginile cele mai tensionate, cele mai dramatice. Astfel, perceptia evenimentului se face abia dupa parcurgerea tuturor imaginilor, ceeace apropie fotoreportajul de tehnica filmului, unde mesajul se transmite treptat intr-un ritm ales de autor. In functie de stilul prezentarii, succesiunea poate fi schimbata, in sensul ca se pot prezenta intai imaginile cele mai revelatoare, urmate apoi discursul explicativ . Pentru obtinerea materialului dorit, fotoreporterul ar trebui sa se pregateasca in prealabil ca un cineast pentru o filmare : - isi asigura actele necesare pentru a putea participa la eveniment (legitimatie, acreditare, recomandare etc. ); - isi face o documentare cat mai completa asupra evenimentului si a locului in care se desfasoara acesta ; - isi stabileste structura materialului pe care trebuie sa-l obtina; - isi stabileste locul (locurile) din care va fotografia ; - isi asigura dotarea tehnica materiala ; Din punct de vedere al structurii materialului, acesta ar trebui sa contina : - fixarea premiselor despre subiect ; - desfasurarea actiunii propriu zise ; - concluziile; Este bine ca asupra tuturor acestor detalii si asupra celor care se obtin suplimentar la fotografiere, sa se faca notite, care pot fi utile atat in redactie celor care editeaza materialul cat si ulterior la fotografierea altor evenimente similare. Trebuie mentionat faptul ca in afara de fotoreporterii angajati la redactiile unor publicatii, exista si multi fotoreporteri liber profesionisti ( freelanceri ) care lucrand pe cont propriu ofera publicatiilor, fotografiile pe care au reusit sa le obtina. O caracteristica a fotografiei de reportaj este lipsa totala a legaturii dintre subiecte si fotograf . Personajele vor fi surprinse in activitatea lor fara a se stabili un contact direct. Legatura directa ( reprezentata de privirea subiectului in directia fotografului ) introduce suspiciunea unei colaborari intre cei doi, a efectuarii unei regii, a lipsei de autenticitate. Imaginile trebuie sa contina atribute ale: - autenticitatii - spontaneitatii - concentrarii subiectelor in activitatea lor - situatii inedite Fotoreportajul sportiv Caracteristica cea mai importanta a acestor evenimente, este dinamicitatea lor, vite- za cu care se desfasoara actiunea. Reportajul trebuie sa cuprinda imaginile cu ceremonia de deschidere, startul intre- cerii, momentele cele mai tensionate din timpul desfasurarii intrecerii, reactiile sportivilor si ale publicului, sportivii la terminarea intrecerii, premierea, ansambluri generale ale locului de desfasurare a intrecerii . Datorita rapiditatii deosebite cu care se desfasoara intrecerile, va fi dificil sa se obtina imagini clare. Din aceasta cauza, fotoreporterul va trebui sa cunoasca foarte bine sportul respectiv si pe sportivi, pentru a putea anticipa evenimentele, pentru a prinde scenele culminante pe care le va astepta in locul si in momentul in care se vor produce. Fotoreportajul de sport este ; - o provocare ( a reusi sa prinzi marcarea golului, trecerea stachetei, introducerea mingii in cos la baschet, punctarea la box etc. ) - o competitie ( fotoreporterii , urmareasc toate meciurile unei competitii, deplasandu-se in toate locurile de desfasurare, ca si sportivii ) - o virtuozitate ( conditii deosebite de fotografiere care includ iluminarea slaba, miscari rapide, camp de claritate redus ) In timpul desfasurarii intrecerii, se vor urmari locurile in care miscarea are viteza cea mai scazuta ( punctul mort ), datorita schimbarii sensului miscarii ( de exemplu, la sarituri punctul mort se afla la inaltimea maxima, la jocurile cu mingea, in clipa lovirii ei mingea isi schimba sensul de miscare si are viteza 0, la aruncari si lovituri la inceputul si sfarsitul traiectoriei membrele au viteza 0, gimnastii in balans in punctul de amplitudine maxima au viteza 0, ) etc. Se urmareste prin vizor subiectul in miscare ( panoramare = paning) declansandu-se, pentru ca viteza relativa fata de aparat sa fie numai diferenta dintre viteza de deplasare a aparatului de fotografiat si viteza de deplasare a subiectului. Viteza relativa dintre subiect si aparatul de fotografiat, va fi influentata si de unghiul pe care il formeaza axa de vizare cu directia de deplasare a subiectului. Cea mai mare viteza relativa, va fi in cazul in care axa de vizare este perpendiculara pe directia de miscare a subiectului Sunt cazuri, in care se utilizeaza intentionat distantele focale mici, cu campuri mari de profunzime, pentru ca intreaga actiune urmarita, sa se incadreze in campul de profunzime. Pentru a castiga camp de profunzime se utilizeaza pelicula sensibila care permite o diafragmare mai accentuata a obiectivului. Arta fotoreporterului sportiv, nu este insa aceea de a obtine in permanenta imagini clare, deoarece logic miscarea se reprezinta prin neclaritate, ori o imagine perfect clara in toate amanuntele ei, va fi o imagine statica care nu poate descrie dinamismul unei intreceri. In acest caz, arta fotoreporterului consta in obtinerea de imagini, in care, desi se percep clar sportivii, parti ale trupului lor sau ale obiectului de joc vor fi in neclaritate de miscare. Din aceasta cauza, la acest gen fotografic nu se va face economie de pelicula , executandu-se multe imagini pentru acelasi moment (aparatele cu declansare in cadenta) si alegandu-se ulterior imaginile cele mai reusite. O alta problema a fotoreporterului sportiv, va fi aceea, a distantei si pozitiei fata de subiect. De obicei, terenurile de joc, sunt protejate impotriva intrusilor, iar fotografilor, li se va permite accesul, numai in locuri dinainte stabilite. Sunt manifestari sportive la care foto-grafii n-au acces pe marginea terenului fiind obligati sa fotografieze din tribune. Din aceasta pozitie, nu se poate schimba punctul de statie in timpul intrecerilor si nici n-ar fi timp pentru aceasta, Din aceasta cauza, punctul initial de statie se va alege cu grija, pe baza de inspiratie. De aceasta inspiratie, vor depinde fazele interesante care se vor obtine. Pentru a-si largi posibilitatile, fotoreporterul poate utiliza si camere fotografice telecomandate, pozitionate in locuri fixe. Din specificul acestor manifestatii, rezulta necesitatea utilizarii unor obiective cu distante focale mari ( 300-400 mm) cat mai luminoase, impreuna cu monopiede ( sau trepiede ) si pelicula cat mai sensibila. Se utilizeaza aparate de fotografiat reflex , actionate cu motor, pentru rapiditatea armarii si pentru a obtine serii de imagini din care ulterior sa se poata selecta imaginea optima. Problema timpului de expunere este cea mai importanta. Dupa cum am prezentat anterior, obtinerea unor elemente ale competitorilor, in neclaritate de miscare, sugereaza dinamicitatea. Pe de alta parte, pentru a realiza imagini cu aceste neclaritati, trebuie sa ales timpul de expunere corespunzator .Acesta se calculeaza functie de mai multi factori : - conditiile existente de iluminare - viteza cu care se desfasoara actiunea - distanta de fotografiere Ultima conditie este foarte importanta, deoarece la distante mici de fotografiere vitezele relative de deplasare ale subiectelor (deplasarea unghiulara a acestora ) sunt mari. Cum nu exista posibilitatea de a se calcula expunerea in timpul fotografierii, sunt necesare exercitii si probe anterioare, pe care trebuie sa le faca fotograful, pentru fiecare tip de intrecere si fiecare pozitie de statie. Din aceasta cauza apare specializarea fotoreporterilor sportivi pentru fiecare tip de intrecere. La unele intreceri sportive desfasurate in interior ,se pot utiliza blitzuri puternice, a caror viteza de sincronizare cu aparatul trebuie sa fie cat mai scurta. Pentru competitiile care se desfasoara in exterior, fotograful poate lucra cu blitzul in regim fill-in, caz in care se va asigura ca blitzul nu stanjeneste activitatea sportivilor. Alt sistem practicat de fotoreporter pentru a obtine o sensibilitate sporita a materialului fotosensibil in conditii slabe de iluminare, este subexpunerea urmata de supradevelopare. Materialele astfel lucrate, se vor nota pentru a se putea efectua compensarile necesare, la developare. Ultimele aspecte care nu trebuie neglijate sunt : prezentarea pozitiei caracteristice a sportivilor si angajarea lor efectiva, in competitie. Ca privitori ai unui reportaj sportiv, niciodata nu trebuie sa avem indoieli cu privire la tipul de competitie care ni se prezinta si nici la angajarea efectiva in aceasta. Imagini cu sportivi in alergare fara minge ( de exemplu fotbalisti, handbalisti care se repliaza dupa actiune), fara parteneri de intrecere ( alergatori solitari, fara concurenti, portari deconectati, jucatori in asteptare, etc ), scad nu numai dinamismul Imaginii, dar pun la indoiala autenticitatea competitiei . Curse Este deosebit de dificil sa se fotografieze aceeasi cursa din mai multe locuri (excep- tand solutia utilizarii aparatelor comandate prin radio ), asa incat se fotografiaza in general momentele cheie, plecarea , sosirea si parcurgerea curbelor. Functie de punctul de statie ales se utilizeaza distante focale de 180; 400 mm.urma- rindu-se ca in imagine, sa se vada numerele de concurs ale concurentilor. Timpul de expunere, depinzand de distanta de fotografiere si de miscarea de urma-rire ( panning ) pe care o executa fotoreporterul cu aparatul de fotografiat, va asigura o mica neclaritate de miscare, pentru a asigura dinamicitatea imaginii. (se foloseste des, teh-nica reducerii vitezei relative a subiectului prin miscarea de urmarire a acestuia cu aparatul de fotografiat .

clar ca-i japca. treaba sta in felul urmator: 1)eu vin ma agit sa fac poze (acestea trebuiesc sa fie facute pe toata perioada festivalului) i le dau organizatorului si-mi iau suta inapoi. deci ei au facut gratis rost de un fotograf mai mult sau mai putin profesiuonist sau dar care oricum face poze bune....nu oricine da 1000 de euro cel putin pe un aparat sa nu-l stie sa-l foloseasca. 2) ma si agit sa le posetez (munca, publicitate, titluri la poze, sa editez poze etc) iara o munca care vine gratis 3) din atatia fotografi si poze imposibil sa nu se faca poze mai bune decat le-ar face 1-2 fotografi profi in adevaratul sens dar pe care trebuie sa-i platesti pt o zi intreaga cu cel putin 500 de euro fiecare. iaca cum cu 1500 de lei ai rezolvat totul. oricum buna ideea si de ce nu....poate fi o oportunitate de lansare sau o experienta buna in foto pt cei care sunt pasionati. la inceput se lucreaza si pe moca ca sa te afirmi. )ma intreb ce s-or face daca nu vine decat unul si cel mai prost.....in definitiv banu sa iasa

zero la schimb. daca ai lichid acolo goleste vasu....acolo ai lichid doar ccand incingi prea tare motoru. vasul de expansiune e facut sa nu pierzi lichidul daca fiebi motoru ....cu tipmul lcichidul se reintroduce in circuit. ( unul din motivele pt care dr-z-ul e asa greu)

atunci n-aveai decat ktm-ul ) faceam special ca sa nu vii aici mi se pare cea mai naspa portiune insa diferenta de nivel nu pare asa mare.

ala e pt aerisire. bagi lichid pana se umple radiatoru din dreapta apoi pui capacu, dai drumu la motor putin, dupa aia opresti motoru, completezi pana se umple, cand se umple desfaci surubelul din stanga pana iese lichid. daca nu iese, cu surubelu slabit mai adaugi lichid pana o sa iasa pe langa surubel. strangi surubelu, pui capacu repornesti motoru si maii verifici odatta nivelul. daca e cazu mai comletezi si repeti operatia. poti sa dai drumu la motor si fara sa pui capacul la radiator.

se poate suda

ENGINE COOLANT At the time of manufacture, the cooling system is filled with a 50:50 mixture of distilled water and ethylene glycol antifreeze. This mixture will provide optimum corrosion and heat protection, and will protect the cooling system from freezing at above -31 "C (-24°F). If the motorcycle is to be exposed to temperatures below -31 "C (-2q0F), thc pcrccntagc of antifreeze should be increased to 55% or 60%, according to figure 2. The characteristics of different antifreeze vary; therefore, be sure lo use the speclfied antlfreeze. Engine coolant: Mix antifreeze designed for aluminum radiators with distilled water only. Waterlantifreeze mixture ratio: 50:50 - 40:60 A C A U T ~ O ~ - * Mix a high quality ethylene glycol based antifreeze with distilled water only. Do not mix an alcohol based antifreeze or different brands of antifreeze. * The percentage of antifreeze in the coolant should be between 50 to 60%. If the percentage of antifreeze is above or below this range the coolant's frost protection and rust-inhibiting capabilities will be reduced. Always keep the antifreeze content above 50% even if the atmospheric temperature does not go below the freezing point. Engine coolant capacity: 1 250 ml(1.3 US qt, 1.1 Imp qt)

cea mai buna combinatie (zic eu) pt dr-z daca-l folositi in scopul in care a fost gandit. cand gumele sunt calde si asfaltul cald si ok ma inclin fara probleme pana imi polizez bocancii.sus pe munte unde-i mai mult piatra merg excelent... eu zic ca chiar mai bine decat cauciucurile de cross...singura buba e noroiul facut de tractoare si pantele mari(aproape normal sa ai dificultati). insa....daca esti ambitios reusesti

pai tocmai ca orgoliile si prejudecatile nu ne mai lasa sa ne intalnim in livada.....daca mergi p-o roata pan oras nu esti om.. cred ca am fost la inceut (la inceputul meu in d-alde moto)ca si acum si buni si rai si "teribilisti" si..... asta insa nu ne-a impiedicat sa gasim noi oameni faini si/sau prieteni. cred ca oamenii sunt la fel si acum....adica din 10 imposibil sa nu gasesti unu de calitate si asta merita poate "sacrificul" de a fi vazut cu d-alde prefixracer. acum cercurile s-au strans....motociclismul s-a maturizat si pedepseste aspru teribilismul. pe noi cine ne-a pedepsit? motoretismul a fost ceea ce inseamna el pana in 2007 cand nu era nimeni la conducere....doar cei mai experimentati de la care furam meseria. conducea cel/cei care stiau cele mai multe despre pasiunea asta. acum in frunte merge omul politic si normal sa se duca draq. ce ture faceam sau ce betii mai bagam pan oras miercurea asa cum eram si buni si rai. acum...am urmat ca oile pe cativa care vroiau mai mult pt ei si iaca ce fain e. motociclismul inseamna libertate in primul rand....cred ca toata lumea stie asta....insa, iaca ca apar cluburi de motociclism care ingradesc libertatea. libertatea de a merge pe motor cu altii din afara clubului de exemplu. oare cei de la conducere cum inteleg ei mersul pe motor daca-si bat joc de insasi fundamentul acestui hobby? sa fie clar. vorbesc despre principiu si nu fac nicio aluzie. e o parere a mea generala (toata tara nu numai bv. iar in bv sunt aproape de cei care se pot simti criticati si iau apararea celor cu care n-am nicio treaba) despre ce se intampla.

pe mine m-au fascinat (si numai asta folosesc) continental tkc 80. sunt fantastice ca aderenta si on si off (nimic extrem ca doar sunt 50-50)

toata faza e ca nu exista "pe hartie" motoreta care sa fie superioara din toate punctele de vedere alteia, cu atat mai mult cand vrei sa compari 2 motorete gandite pt 2 scopuri diferite. desigur parerile personale sunt subiective si da, nu motoreta e de vina. eu aici consider ca bmw-ul isi face reclama mincinoasa. ca nestiutor, conform celor vazute, as putea zice ca hp-2 e cea mai buna motoreta cu care sa concurezi la ertzberg ( mai buna decat wr, exc, xr etc) pt ca, ala a urcat unde multi cu motorete dedicate n-au urcat. mai e buna si pt drumuri lungi ca are motor mare si fiabil . drept urmare o sa-mi iau una si, o sa ma trezesc ca sparg capacele de la distributie pe un drum forestier. mesteru ala cred ca si pe choper baga pe multi sub masa la enduro.

un eveniment intr-adevar de exceptie dar....daca ''in familie'' cum se poarta, nu s-a gasit niciun nepot atestat in lb engelza....cum sa platesti tu pe altu care stie? banu sa iasa! mai trist e ca cel care a scris se considera perfect deci, mai bine nu se poate. pacat ca sunt asa putini romani in concurs dar e vina noasta ca ne-am apucat de enduro si nu de fotbal. sunt putini cei capabili sa se sustina financiar si sa-si riste oasele invatand si concurand la asemenea nivel.

cand ne-am dat impreuna n-a fost chiar asa daca-mi aduc aminte bine....transmitere putere la sol pe pantele alea mari chiar daca aveai gume cross iar dr-z-ul avea tkc 80 tocite iar ktm-ul slicuri.....suspensiile cand am trecut peste portiunea cu movile parca ziceai ca nu-s pt aia.... traseul ala cu portiuni mai tehnice si cu peisaje super cred ca e doar chestie de obisnuinta. poate mai facem o plimbarica d-aia vreodata. noi sa fim sanatosi ca motorete se gasesc.

. Mesaj completat una e frumoasa foc, cealalta e urata rau

placutele de frana pt SM sunt mai mici decat cele pt S(etrierele nu-s la fel chiar daca par) deci daca iei SM si pui roata de enduro, discul fiind mai mic si roata mai mare vei suprasolicita placutele. mie mi se pare mai simplu si mai usor de schimbat sa pui un disc de S pe roata de SM (nu stiu daca se si pupa. asta tre sa te interesezi). frana are destula forta sa faci stoppie cu roata de 21 deci cu aia de 17 ar fi si mai usor. eu am facut enduro cu-n dr-z SM si daca e uscat e ok insa daca e ud...e mai ca pe zapada (deci tot fain). suspensiile pe ambele modele sunt reglabile si au o plaja destul de mare. SM-ul are unghiul de bracaj mai mare decat S-ul mie asta nu mi-a placut si m-a decis sa optez pt un S in loc de SM. personal recomand pe S gume continental tkc 80. is oleaca mai scumpe dar fac fata cu brio la tot ce pot eu face cu dual-sportul asta.

cu asa gps se ajunge unde vrei. uite de dragul vremurilor de demult am facut un traseu la prima vedere. ar trebui sa fie lejer. poate aveti curoizitatea sa-l faceti. PODU OLT->BIXAD daca va iese mai fac . pt detalii un telefon pe mess.

am inteles ca tu nu te-ai lovit in masina care a franat fara motiv ci in cea care a evitat deci, mai era loc de ceva franare pana la masina care a franat fara motiv? daca e asa cum am inteles eu si un metru de franare scade considerabil viteza la impact(care nu a fost prea mare). acum tu stii daca te-ai uitat sau nu la masina a II-a sau daca mai e ceva de imbunatatit. important e sa tragi concluziile unde mai trebuie lucrat. insanatosire grabnica!

Nu privi moarea in ochi caci te va lua. uita-te pe unde sa fugi si vei scapa. FIXATION-POINT. E mai greu sa inveti sa franezi decat sa mergi pe o roata. (multi merg mult mai bine ca Rossi p-o roata dar nu stiu sa franeze mai bine ca el) Invata sa mergi pe o motocicleta care te lasa sa inveti. (dual-sport)

apropo de cauciucuri si alte aspecte tehnice care se dicuta p-aci. sub rubrica "accidente" scrie, "sa invatam din greselile altora" deci se poate discuta ce s-a facut bine si ce nu, din ce cauza. chiar daca se mai spun si prostii e foarte bine pt ca poate se gaseste cineva sa lamureasca pe cei care nu stim tocmai exact. astfel poate invatam ceva.acest lucru poate fi chiar un mare castig. referitor la cauciucuri ca sunt mult aduse in discutie.....un cauciuc de curse "super glue" nu te ajuta cu nimic sa franezi mai repede decat o "opinca" daca nici cu opinca nu stii sa actionezi cum trebuie franele. Altfel spus, daca nu sunt in stare sa ating limita aderentei cu "opinca" degeaba imi pun alte gume. Eu mai intai mi-as pune intrebarea: pot specula diferenta pe franare dintre o guma mai tocita si/sau mai veche ca ani din acelasi brand sau gume noi din branduri diferite? daca nu....la antrenament ca asta ma va face sa aiba sens sa schimb cauciucurile. zic si eu, nu vreau sa ofensez pe nimeni. cei care stiu stiu cei care nu, poate se gandesc la chestia asta. personal am franat odata violent pe sosea la o trecere de pietoni, motoru meu fiind echipat cu gume de cross si am fost lovit din spate de un supermoto la vreo 2 secunde dupa ce m-am oprit complet. Am fost lovit din 2 motive: FIXATION POINT(singur pe 2 benzi pe sens) + CAUCIUCURI mai neadecvate ca ale mele pe supermoto ???? Sa invatam din greselile altora si/sau din ''prostiile" pe care le debitam p-aci. e mai ieftin!

am mai zis si ma repet cu speranta ca sunt si care inteleg: - fixation point- ai intrat acolo unde te-ai uitat desi aveai loc sa ocolesti a II-a masina si sa mai castigi cativa metri de franare. ANTRENAMENT- mergi pe un drum cu multe gropi si incearca sa le ocolesti astfel vei invata sa cauti trasa nu sa te uiti la obstacol. - franare- invata sa franezi violent. Antrenament: mergi intr-un poligon ceva si trage o linie de la care incepi sa franezi din ce in ce mai tare pana vezi cu ce se manaca. un set de placute costa mai putin decat ce ai patit tu si gandeste-te ca se poate si mai rau. sanatate!

astea sunt ultimele lucruri pe care un motociclist trebuie sa le aiba in reflex. altfel ce am mai posta p-aci?

depinde de fiecare ce vrea sa vada sau ce cauta sa prezinte. am incarcat 2 poze, facute chiar azi, in acelasi loc. sa vedeti o oarecare diferenta. daca nu citeam topicul asta nici prin cap nu-mi trecea sa fac poza cu gunoaiele. e usor sa fii jigodie.

de exemplu ,o yamaha xt 125 e iertatoare un V-max nu. cu prima trebuie sa fii ghinionist rau sa cazi, cu a II-a te vei constientiza mai des ca esti norocos . la aceeasi clasa sunt toate p-acolo. nu prea se poate vorbi de asta. diferenta intre iertatoare sau nu, in acest caz, poate sa fie raspunsul motorului la acceleratie.