experiment de conserva

[dead_man_walking]

show must go on ......

 

 

 

[PepsiMan]

Am pus posturile intr-un fisier word si le-am dus la serviciu...

Acum toti din cei care au citit asteapta cu sufletul la gura un nou post din partea userului Conserva.

Cu ziceam in alt topic....

Userul anului dupa parerea mea este : Conserva....

 

 

Tot respectul pentru dansul si cati mai multi km pe viitor....

Editat Noiembrie 24, 2005 de PepsiMan

[Mr.Wattmaster]

Vai, am citit topicul cap-coada... deosebit!

Ar merita sa fie pus "sticky" sa-l vada cat mai multi si sa-l citeasca. Un exemplu bun de consultat pentru viitori motociclisti.

 

Conserva, scrieti atat de bine ca sunteti peste multi reporteri pe care-i stiu. (deh, lucrez in presa)

O reala placere sa citesc acest topic, nu doar il citim cu inters ci il savuram M-a amuzat teribil istorisirea confundarii cu un politist de catre soferii de rand.

 

La cat mai multi km si cat mai multe posturi!

Editat Noiembrie 25, 2005 de Mr.Watt

[conserva]

@Mr.Watt: "Un exemplu bun de consultat pentru viitori motociclisti."

 

 

Reconfortanta concluzie. As putea chiar sa mi-o iau in cap. Adevarul e pe undeva pe aici.

Si as mai adauga ceva:

 

Un contraexemplu la fel de bun de evitat pentru viitorii motociclisti.

 

Si cu asta cred ca am spus tot. Restul e chestiune de nuantza.

 

 

M-am referit la ultimul mesaj al acestui topic si pentru a va sugera ca as vrea

sa va raspund tuturor intr-un fel sau altul, daca ar fi psibil. Poate saptamina viitoare

o sa fiu ceva mai vorbaret.

 

Am incercat s-mi imaginez profilul cititorului de aici, cu mijloacele conceptuale

de amator de care dispun. Concluzia este dezarmanta pe de-o parte. Pe de alta parte

aici e tot sharmu' - conserva cu de toate.

[haralambie]

am citit si eu tot cap coada... cam mult de citit. am carti pe aici care stau incepute de multa vreme si din care nu am citit decat primele pagini. am citit ceva mult mai placut aici. citeam acum niste studii legate de cum trebuie sa fie un text ca sa fie placut la citire (privit strict din punctul de vedere al constructiei frazelor, alegerii cuvinteleor, silabificare etc) si am intreb daca textele de aici corespund. sunt oricum foarte placute cititului si ma intreb daca se incadreaza in tiparul stintific al unui text bun.

 

cat mai multe aventuri si cat mai multe povestiri. eu astept sa citesc in continuare.

 

ps eu am carnet de 4 ani si cand am dat eu examenul nu erau multi oameni peste 30 ani. prietena mea a dar examenul toamna asta si am stat de vorba cu oameni de 60 ani veniti sa dea examenul. un tip foarte simpatic fusese adus la examen de copilul care avea cam 30 ani pe motor .. lumea descopera un anumit tip de placere.

 

pss acum 2 ani cand am mers in barcelona la o facultate , am vazut o honda cbr900 ..mi-a explicat prietena ca este a unui profesor al ei ..la cateva secunde a aparut un domn, in costum, si-a pus casca si a plecat. nu avea alte protectii si nu voi comenta asta. cred ca bucuria , placerea si pasiunea nu au uneori varsta. si am descoperit ca oamenii stiu sa se bucure mai bine cand "le vine mintea la cap"

[flx]

@Mr.Watt: "Un exemplu bun de consultat pentru viitori motociclisti."

Reconfortanta concluzie. As putea chiar sa mi-o iau in cap. Adevarul e pe undeva pe aici.

Si as mai adauga ceva:

 

Un contraexemplu la fel de bun de evitat pentru viitorii motociclisti.

 

Si cu asta cred ca am spus tot. Restul e chestiune de nuantza.

 

 

M-am referit la ultimul mesaj al acestui topic si pentru a va sugera ca as vrea

sa va raspund tuturor intr-un fel sau altul, daca ar fi psibil. Poate saptamina viitoare

o sa fiu ceva mai vorbaret.

 

Am incercat s-mi imaginez profilul cititorului de aici, cu mijloacele conceptuale

de amator de care dispun. Concluzia este dezarmanta pe de-o parte. Pe de alta parte

aici e tot sharmu' - conserva cu de toate.

 

conserva cu de toate, exact asa cum scria si pe eticheta de la bun inceput

[conserva]

Urari de la multi ani pentru tot poporu'.

 

Intru si eu pe net sa mai vaz ce face populatia motociclista si ce vad? - se plimba unii pe la mihailesti

in grup, in timp ce eu navigam printre urmele dezmatului din bucuresti. Asa-i daca nu mai intri pe net

si nu mai stii ce face lumea. Da' tot a fost bine - mi-am incarcat bateria lu' aia mica in noaptea de revelion

asa ca azi am reusit s-o pornesc. N-am reusit sa merg pe 31 - dec. din lipsa de baterie, dar pe 1 am bagat.

Nu stiu de unde, dar simteam ca in traditia milenara a poporului roman , pe 1 ianuarie se merge cu

motocicleta. Eu pastrez cu sfintenie traditia, e adevarat nu prea milenara, dar e al doilea an in care

nu ratez plimbarea de 1 ianuarie. Singurul lucru pe care l-am ratat - fapt cu care m-am obisnuit - e gasca.

Pe scurt gasca intr-o parte - eu in cealalta parte. Asa ca ma uit la pozele unora, dar fara prea mare

invidie - mi-am luat si eu o portie - e adevarat ca nu am facut nici o poza. Deci lansarea noului sezon

o putem considera indeplinita.

[ray]

La multi ani si sa ne traiesti

Imi pare rau ca n-am reusit sa comunicam suficient de bine, mi-ar fi placut sa te avem tovaras de drum

poate facem schimb de telefoane, si cand mai organizam d-astea sunam si conservele!

[conserva]

1 ianuarie 2005 vs. 1 ianuarie 2006

 

Fix un an intre doua evenimente. Dar sa ne intoarcem putin in urma, in decembrie 2004. Vremea era in general

buna; mai prindeam cite o zi in care sa dau drumul la motor, macar sa-l aud cum suna.

 

Aveam treaba cu formalitatile. Trebuia sa inmatriculez motoru. La politie coada mare. Se daduse zvonul ca

se schimba legea cu imobilizarile si o gramada de firme navalisera sa-si vinda autoturismele din

patrimoniu. Nu stiu daca legea a mai aparut, dar eu coada am mincat-o. Vroiam sa fie totul in

regula ca poate , cine stie, daca vremea devine prielnica, as putea sa profit, sa nu se poata zice ca

mi-am luat motocicleta iarna ca sa am cu ce merge la primavara. La politie am dat de prima belea. Un

politist supradotat se prinde ca asigurarea mea de pe certificatul de inmatriculare provizoriu,

are seria motorului gresita. Era schimbata o cifra. Eu incerc sa-l conving, sa nu obseve amanuntul, ca oricum

trebuie sa fac alta asigurare in curind, dar n-a tinut. Ma trimite sa repar greseala, adica sa ma

plimb din nou pe la magazinul Suzuki, sa aflu cine a facut asigurarea, sa notific eroarea si

sa obtin un alt RCA, sau o corectie pe cel vechi - cine stie cite zile pierdute. Atunci imi vine

o idee, privid cu disperare la coada din spate, si gindindu-ma cit am muncit ca sa ajung la

ghiseu. Nu s-ar putea sa fac alta asigurare la firmele din preajma si sa ma intorc fara sa

mai stau la coada? Zice ca da - dar trebuie sa o mai platesc odata. Oricum ieseam mai ieftin

decit sa bat bucurestiul pentru o corectura, nemaivorbind timpul. Drept care execut lucratura - ma

mai asigur odata si ma reintorc la ghiseu prin fata, fara sa scap de explicatii date unei cozi

mult prea vigilenta si nerabdatoare. Scap de teancul de hirtoage din mina - astept cu emotie sa vad

daca sunt toate - e bine zice - politistul, nu am nevoie de numar preferential - poate merge mai repede,

sper eu, si ma duc sa fac alta coada, ca sa platesc numerele. O fac si pe asta si gata - ies in strada - afara

era o seara mohorita, dar mie mi se parea cea mai frumoasa zi - dupa ce scapasem de inghesuiala

de acolo. Dupa vreo doua zile mi-am ridicat certificatul si numerele - adica numarul.

Intre timp mai prind citeva zile cu vreme relativ bunicica si ma mai sui pe motor. Ma invirt pe

aleile din preajma, mai ies putin pe strada in trafic, asa ca sa tatonez terenul; bag de seama

ca astia cu conservele vor sa ma ucida- ce le-oi fi facut, n-au loc de mine?

 

Dupa ce mi-am luat numarul m-am hotarit sa-l port, pentru ca deja incepusem sa mai ies cite

putin pe strada si nu aveam chef de dialoguri educative cu politia. Vechiul numar trona

intr-o deplina ilegalitate, mizgalit cu creionul pe o bucata de hirtie, invelita intr-un plastic,

lipit cu ceva scotch, opera celor de la Suzuki. Imi inspectez sculele din dotare: flex,bormasina,

chei, surubelnite, fierastrau electric, compresor, suruburi...daca as avea tehnologia as putea

sa-mi montez numarul. M-am hotarit sa studiez problema la fata locului. Ma duc la garaj sa ma documentez.

Intuiam ca e vorba de cel putin doua gauri. Asez placuta cu numarul cam prin locul

in care parea ca i se potriveste; o rotesc putin stinga , o rotesc dreapta,

incerc sa stabilesc pozitia gaurilor. Mai era o problema - ce diametru trebuie sa aiba.

Depinde de suruburi. Mai depinde si de piulite. Daca stabilesc toate astea si ma hotarasc

trebuie sa stabilesc si aliniamentul. Desi proiectul incepuse sa se contureze,

apar mici indoieli. Daca nu le aliniez corect?, Dar daca pozitia nu e cea corecta? Oare se pune

mai jos sau mai sus? daca gresesc o gaura - ce fac? Mai stau odata la coada sa fac rost de alt

numar? Pina aici. Desi sansele sa devin un mare ciopperist incepusera sa prinda contur, ma hotarasc

sa ma dau pe mina profesionistilor. Parca era un service pe linga "Udriste" unde se monteaza

numere la masini. O fi bun si pentru motociclete. Asa ca a doua zi ma hotarasc sa fac

drumul prin trafic pina la intilnirea cu specialistii. Nu mai stau sa pun hirtia care tinea loc

de numar, echipat ma urc pe motocicleta si atac repede drumul spre Udriste, fara sa mai ezit,

de frica sa nu ma razgindesc. Ajung pe Decebal, fac fata aglomeratiei - uite-ma si calare in

trafic, minat de o treaba - nu doar asa in plimbari de antrenament. Tin banda 1 si la un moment dat dau de

o masina oprita in fata, cu luminile de avaie aprinse. Ma angajez in depasire si ce depasesc? -o masina

de politie sau jandarmerie. O depasesc si o pidesc in oglinda, sa vad daca nu se ia dupa mine sa

ma intrebe de ce merg fara numar. Numar aveam, dar il bagasm in geaca. Baietii nu considera o

motocicleta fara numar e interesanta si ma lasa in voia mea. Fac de doua ori dreapta si ajung

pe straduta paralela cu Udriste. Trag la service-ul cu baieti priceputi, fericit ca am ajuns

pina aici, ca nu m-a oprit politia si ca in curind specialisti cu mare maiestrie

vor lucra pentru a-mi monta numarul. Un mester ma intreaba care-i problema. Eu arat spre

motor si-i spun ca vreau sa-mi monteze un numar. Imi spune sa bag motorul inauntru, il bag,

trag fermoarul de la geaca si scot un numar nou nout de la piept, i-l intind mesterului

si astept sa se produca fenomenul. Acu' nu ca m-as fi asteptat sa vad roboti urcindu-mi

motorul pe rampa si lasere care sa-mi pozitioneze numarul conform legii, trasoare si

masini de gaurit cu software incorporat, dar dotarea mi s-a parut suspect de sumara. Nu

aveau decit o menghina pe care speram sa nu o foloseasca in nici un caz cu suzy, vreo doua

chei, un chitantier si un pix. Tipul preia numarul si incepe sa ma intrebe cum vreau sa-l

puna - mai sus sau mai jos? Eu dau din umeri si-i zic: cum e mai bine, ca nu ma pricep.

Tipul ii cauta o pozitie care i se parea mai potrivita si dupa ce se hotaraste si-mi

cere consimtamintul, trage niste semne destul de aproximative cu pixul pe numar, marcind

viitoarele incizii. Dintr-un sertar scoate citeva suruburi, cauta doua de lungime

mai potrivita, le pune de-o parte si incepe operatinea de finete: gauritul. Tipul, cu o

dexteritate care trada o experienta indelungata in manipularea utilajului, infige virful

pixului in tabla din care e format numarul, il apasa putin, dupa care prin niste

manevre de rotire usoara, largeste gaura pina la care simturile sale exersate ii spun

sa se opreasca. Infige suruburile in gauri, pune piulitele in spatele suportului de

numar, stringe usor cu cheia si ma anunta ca treaba-i gata. Ma sfatuieste sa mai controlez

din cin in cind piulitele, care se pot slabi de la trepidatii si astfel mi-a facut si

instructajul de folosire. Imi spune ca trebuie sa scot motorul pentru ca mai asteptau si

altii la rind. Il scot si ma intorc sa platesc. Imi spune cit costa si incaseaza banii

fara sa mai taie chitanta. Era de inteles - nu stiu daca pixul acela mai putea sa si

scrie. La urma urmei facuse destule. Ce-mi imaginasem eu? ca sunt in Suedia? Eram doar

la un service agreat de politia romana, aici inainte de toate functioneaza imaginatia.

De atunci n-am strins niciodata piulitele, care stau in continuare pe pozitii.

Aveam de toate: motocicleta, certificat de inmatriculare,asigurare, permis categoria A,

numar montat de personal calificat, echipament, manusi de vara - aproape tot ce-ti

trebuie pentru citeva turnee de decembrie. Incepuse sa ma bata gindul sa nu mai pun

motorul la iernat asa cum citisem pe aici ca se face. Merg cu el cit tine.

 

Ma gindisem initial sa va povestesc cum a fost de 1 ianuarie anul trecut si anul asta,

dar m-am luat cu povestile si s-a lungit vorba.

Pe alta data.

Editat Ianuarie 2, 2006 de conserva

[Vizitator <-BlacK_Killer->]

super... asteptam continuarea

[valicaddy]

Oare de ce imi suna cunoscut partea cu intaia plimbare cu mopedul? Sa fie oare aceeasi bisericutza si acelasi scuar, in jurul carora ma invarteam acum vreo doua luni la plima plimbare pe M72? Dupa o pauza cam de un an am revenit la mijloacele de deplasare pe doua (sau trei) roti, iar pe M nu mai mersesem niciodata.

M-am invartit pe stradutele acelea pana am isterizat pasnicii proprietari de vilute (pai daca o toba sta sa cada, ce faci? le scoti pe amandoua, nu?...) dar am aflat ca nu sunt asa necirculate cum speram. Cred ca doar din inspiratie am oprit la o intersectie banala in care aveam prioritate, ca sa constat ca prin fata mea trece cu 70 la ora ditamai duba iveco. Daca treceam..

Dar sunt cam codas, n-am reusit sa adaug prea multi km pe ceasul rusesc pana a venit zapada, ce pot sa sper e ca dat fiind punctul de plecare comun (cel putin in spatiu) al istoriilor noastre sa pot sa va ajung din urma, domnule conserva!

Si astept (adica asteptam, sorry!) urmarea, convins fiind ca nu voi fi dezamagit.

[conserva]

A trecut cam multisor de cind nu m-am mai dat aici pe site… Eu care imi ziceam ca vine iarna imi suflu in palme si da-i la taste. N-a fost asa. Poate ca am lasat timpul sa mai cearna din impresii. Acum daca tot am inceput, sa incerc sa ajung cu povestea macar pina in ianuarie 2005. Pe urma om mai vedea.

Si de fapt nici nu e foarte greu. Era daca imi amintesc bine o vreme destul de frumoasa. Din cind in cind ma mai dadeam cu motorul. Imi facusem eu un plan: cind o veni primavara sa am ceva km la bord, cu alte cuvinte imi propusesem sa incerc sa descopar ce e aia o motocicleta in plina iarna.

Drept care incepusem sa fiu din ce in ce mai obraznic. Am inceput sa fac drumuri tot mai lungi, ramainind totusi in acelasi perimetru al cartierului. Imi lipsea totusi ceva. Nu stiam cum e la drum lung. O sa apuc sa aflu pina la primavara? Sincer sa fiu nu credeam.

 

Pina intr-o zi (parca era ziua realegerii lui Basescu) cind tot fortind strazile relativ apropiate, o iau spre Policolor. Strada devine din ce in ce mai libera dar si mai stricata. La un moment dat strada se ingusta, din cauza santierului de la metrou’ si impreuna cu doua linii de tramvai se inghesuia pe sensul opus. Ce ar fi sa mai merg putin imi zic, prefacindu-ma ca nu iau in seama acel gind ascuns care-mi zice: da-i inainte ca doar de aia ti-ai luat motocicleta.

 

Dar pina la strategiile de drum, aveam treaba cu niste maidanezi care pareau ca nu mai vazusera niciodata o motocicleta. Care mai tiptil, care mai razboinici se apropiasera de mine si-mi cam sugerau ca nu am ce cauta pe acolo. Eu fiind deja intre doua linii de tramvai (din alea cam nasoale), nemaiavind practic cum sa intorc, ma vad silit sa le dau replica din acceleratie. Si astfel urmat de latraturi amenintatoare, ies la lumina. Era lumina de adevaratelea, desi un pic cam frig vreo 3-4 grade Cels, era soare, de fapt era o vreme superba. Si eu ma indreptam fara putinta de a intoarce, nici mai mult nici mai putin, decit spre Autostrada Soarelui. Mai dau putin gaz si ma vad deodata la intersectia cu linia de centura. Ratiunea imi spune sa ma intorc, macar daca nu pentru faptul ca nu eram prea expert in mersul pe moto, dar macar pentru ca era cam frig si cu manusile mele cu aerisire de vara…

Tot ce construisem in mine ca suport rational, intr-o viata de om n-a rezistat impulsului gratuit de a merge inainte. N-am opus nici o rezistenta (poate doar una vag teoretica) tentatiei de a ma aventura pe o autostrada aproape pustie, fara nici un tel, pe o vreme destul de friguroasa, cu o motocicleta noua, pe care nu stiam in ce masura pot sa o controlez. Fascinatia zgomotului monoton de sub mine m-a facut sa merg inainte.

...

Editat Ianuarie 17, 2006 de conserva

[klu]

rar, putin, da bun

[conserva]

…

 

Asadar schimbasem brusc perspectiva. Primele viraje si un drum la orizont. In afara de frig pe care il resimteam mai ales la fata si miini – nu aveam cagula, iar casca era una open-face cu o viziera de plastic, m-am obisnuit repede cu atmosfera. Primul gind a fost la un eventual accident – pe soseaua aia pustie – daca nu te vede nimeni? – a fost doar un gind subtire.

 

Motocicleta turuia cu o cadenta precisa si constanta – incepusem sa prind incredere in acel zgomot - nu prea feroce, dar care atuci mi se parea destul de impunator. Am variat putin turatia si vitezele, asa ca sa ma conving ca eu sunt dirijorul. Nu stiu daca eram prea convins, dar simteam ca am si eu un rol pe acolo. Mi-am cautat o pozitie cit mai relaxata si am continuat drumul.

Am inceput sa ma gindesc in timp ce navigam, la mecanica invatata in liceu – mv**2/R sau m*omega**2*R, coeficient de frecare, forte de inertie etc…Problema e cu delta t. Cam mic pentru o decizie gresita. Asa, fortele care inra in actiune imi erau destul de bine cunoscute, dar nu era de ajuns. Trebuia sa le intelega si reflexele mele.

 

Si tot asa cu teoria in cap si moto sub fund tot haleam la km de autostrada. Cele citeva conserve care mai treceau aveau pasageri imbracati lejer intr-o atmosfera incalzita de aerul conditionat. Nu-i invidiam. Daca as fi facut-o, puteam sa ma intorc acasa si sa ma sui in masina si sa ma plimb la caldurica. Dar unde mai era tot sharmul.

 

Continuam sa navighez in peisajul acela destul de neinteresant, dar care avea virtutile lui pentru ce-mi propusesem: era destul de plat si avea putine viraje. Asfaltul era bun, deci privit ca obiectiv pentru motoincepatori era cam ce trebuie - mai putin frigul.

La un moment dat am oprit pentru o tigara si ca sa rumeg primele impresii. Oare n-ar trebui sa ma intorc? – parca am mers destul. Atunci mi-am dat seama ca nu prea aveam pe unde. Oare care o fi primul punct in care se poate intoarce? Mai vad eu. Oricum mai departe de Leliu nu se poate merge, ca se termina autostrada. O pornesc din nou. Adierea vintului provocat de mine insumi ma face sa ma gindesc din nou la intoarcere. Adica ce ? sa nu mai merg si eu nitel. Ba mai merg un pic. Si tot asa pina am ajuns la Fundulea. Aici se parea ca am o bretea de intors. Dar desi scurta , inca mai era zi si inca una frumoasa – s-ar putea sa nu mai prind iarna asta. Am trecut sfidator pe linga sansa intoarcerii si in continuare navighez pe autostrada.

Odata ce am trecut de Fundulea nu aveam alta alternativa decit sa merg mai departe. Nu stiam daca mai exista o bretea de intoarcere pina la Lehliu si am inceput sa numar km oarecum speriat de frigul care ma musca , in special la fata. Drumul in continuare a fost fara istorie, atita doar ca incercam sa-mi imaginez cum e sa fie vara. Poate mai aglomerat, imi spun, ca sa compensez situatia. Si nu incetam sa ma bucur de acea comunitate cu peisajul pe care o simte orice motociclist, poate ceva mai mai acuta din cauza frigului care se incapatina sa faca parte din acelas peisaj.

La capatul drumului am intilnit citiva oameni care ma priveau mirati. Era un grup de muncitori sau de localnici fara treaba, in acea zi de duminica. S-au apropiat de mine si au inceput sa ma cerceteze, odata cu motocicleta. Era o scena parca rupta dintr-un film suprarealist. Romania, capatul unei bucati de autostrada, niste indivizi cam jerpeliti, intr-o zi de iarna aproape fiorosi daca nu esti obisnuit cu materialul, un motociclist aparut din zare. Nu intelegeau cum cineva care are masina merge cu motocicleta. Ulterior am constatat ca aceasta mentalitate este larg raspindita. Si au mai spus o chestie care ulterior a revenit in multe conversatii intimplatoare pe drumurile patriei: “Dom’le pasiune veche!” – eram in incurcatura – nu stiam daca e pasiune sau nu – iar despre vechime, in afara de vecimea mea personala, cea de motociclist era aproape nula. Mi-am zis ca e vorba de precaritatea gindirii acelor oameni ce pareau foarte modesti, aparuti direct din ceea ce se numeste Romania profunda. Mai tirziu, cel putin in legatura cu subiectul enuntat, am constatat in ce tara profunda traim.

…

[bogdan kawa]

@conserva

Ma gandeam sa renunt la motociclism.ro, dar acum cand am citit m-am prins ca sunt unii care stiu sa scrie.....si ai de ce sa-ti pierzi timpu' pe aici.

 

De ce te-ai facut motociclist asa tarziu? Ma gandesc ca chestia cu motoreta nu-ti vine asa din senin la 50. Eu am vrit motor de la 16 ani dar n-am avut bani; mi-am zis ca pana la 50 tot imi iau, am reusit un pic mai devreme, la 30.

 

Asteptam continuarea!!!

[conserva]

…

Mi-am parasit interlocutorii ocazionali, am incalecat pe motocicleta si am demarat spre bucuresti. Se facuse destul de tirziu si nu vroiam sa ajung acasa dupa apusul soarelui. Prima portiune a drumului am facut-o cu viteza maxima pe care mi-o permiteau frigul si casca. Deja ma simteam mai stapin pe mine, dar navigam sub presiunea timpului. Soarele incepuse sa se apropie de linia orizontului; nu era timp de pierdut. Am oprit pe la km 25 sa ma mai incalzesc, simtind apropierea inevitabila de casa. In parcare oprise si un tico. Am facut ceva conversatie cu soferul, care mi-a oferit niste ness ditr-o sticla de pepsi. L-am lasat sa plece , dupa care am pornit si eu, de data asta mai relaxat. Gindurile ca voi fi gasit inghetat a doua zi pe autostrada se risipisera pe masura ce ma apropiam de oras. Ma apropiam din nou de centura; am privit in oglinda soseaua din spatele meu; primul meu drum in afara orasului. Primisem botezul soselei. Am trecut pasajul de la linia de centura, unde, in intersectie stateau 2 politisti. Ma gindesc daca am permisul la mine. Nu mai stiam. Am trecut urmarit de privirile lor. Nu m-au oprit.

Si ma apropii de traficul urban. Parca se intunecase totul deodata. Se apropia seara; blocurile de pe margine grabeau inserarea. M-am oprit la un chiosc din drum sa-mi iau tigari. Am coborit de pe motocicleta si am intrat in boutique trermurind tot de frig. Cu greu mi-am dat manusile jos, am luat pachetul si am iesit. M-am suit din nou pe motocicleta si am demarat spre casa. Un copil ma privea fascinat, tragind de poala maica-si. Un ciine suparat mi-a spus pe limba lui sa ma car mai repede.

Din nou aglomeratie. Incerc sa-mi dau seama daca am achizitionat ceva din drumul asta. Autosugestia functioneaza bine. Ma simt parca mai stapin pe mine. Ma bag in fata la semafor, citeva demaraje, citeva viraje si am ajuns.

Eram foarte bine aerisit, cel putin. O facusem si pe asta. Puteam deja sa astept linistit primavara. Ei bine n-am asteptat-o forte linistit. Am speculat toate bresele din acea iarna.

Mai tirziu am citit in manualul motocicletei ca primii 150 km trebuie sa-i faci cu mare grija daca ai cauciucuri noi. Apoi am citit si de ce. Oricum – nu mai erau noi. Facusem in total vreo 140 km in ziua aceea, 120 pe autostrada si restul prin oras. In total facusem cam 200 km de cind o luasem si inca nu se terminase anu’

…

[Vizitator moto_comuniste]

…

Mi-am parasit interlocutorii ocazionali, am incalecat pe motocicleta si .....................

…

 

RESPECTELE MELE SIMATE DOMN!

Sper ca tot ce ati spus pana acum aici, o sa ajunga si pe hartie!

 

Tavi Comunistu'

[B.B.]

 

Sunt fascinat de povestirile dumneavoastra! Va rog (nu numai in numele meu) sa continuati !

 

Mai rar asa user..

[Green_Alex]

Tot respectul domnule "conserva". De cand am citit prima oara acest topic am ajuns sa-l verific in mod regulat pentru a cauta inca un post de la dumneavoastra.

[dead_man_walking]

inspiratzia nu l-a parasit pe dl. conserva, chiar daca eu am luat o pauza de vro 2 luni de forum!!!

 

concuzie: nu eu sunt muza care-l inspira!!!!

[easybiker]

Foarte frumos.Unul dintre cele mai interesante topic-uri de pe forum.

[horiabt]

Domnu Conserva,nu mai postati nimic ? Sau v-a parasit microbul ?

[hell`s angel]

no comment ,jos palaria ..............si ar continua cu multe aprecieri si urari de bine .....dar inca nu m-am saturat mai vreau.. MULT RESPECT!

[v-twin]

Cred ca se simte nevoia unui update.

Ce ziceti domn' conserva?

[dead_man_walking]

cred ca e ocupat ca a venit primavara :P

 

sau shi-a uitat parola de la cont

 

nea conserva, venitzi in etrusco shi dupa o bere doua o sa va aducetzi aminte da sa venitzi cu mopedu nu cu motoru ca nu e permis sa conducetzi sub influentza bauturilor alcoolice nu de alta, da d-abia a venit primavara shi ar fi pacat sa avetzi carnetul suspendat