Samarkand 2008

[florad]

O cunosc pe DAYANA, este o perosana cu bun simt, cu caracter si personalitate! daca ar fi sa plecam intr o calatorie Dayana ar fi un adevarat LEADER! stie f bine sa se orienteze, sa comunice, sa calmeze spiritele, etc! este de profesie medic stomatolog, are un cabinet super in BUCURESTi, si este respectata! am calatorit cu ea si m am intzeles f bine!

 

i o felicit ptr ca i a abandonat pe cei doi t.a.r.a.n.i si chiar as vrea sai cunosc vreodata! sa le spun cateva vorbe direct, din popor! asa cum sunt ei invatati de acasa!

 

drum bun Dayana in continuare! asteptam vesti!

sunt deacord cu tine ! in ambele cazuri !

[freddy]

Citesc de ceva vreme acest topic, putin inainte sa plece ei in aceasta tura. Pe nici unii nu i-am cunoscut personal, dar pe cei doi i-am vazut in cluj cu o seara inaintea plecarii, erau gata, cu bagajele sus. Nu vreau sa comentez situatia conflictuala care a aparut (din pacate), dar pentru ce fac oamenii nostrii acolo....tot respectul.

Dayana are o alura de povestitor, savurez si eu, ca si altii, povestile ei si ma uit in fiecare zi sa vad ce mai scrie.

Eu sper sa iasa totul bine si sa ne vedem sanatosi in cine stie ce circumstante.

Numai bine si asfalt uscat, sau ....desert uscat

[Angi]

Mey baietzi mey! Stiu ca av iubitzi, dar nu e neaparat nevoie sa o facetzi in public! Ma bucur ca ati (sper) terminat. ............................................ chiar nu imi place sa citesc chestii de genul cine unde sa se duca sau ma rog, de unde sa plece.......

 

Cu Daniel ma stiu de mult timp. Nici nu se pune problema de trimis la origini sau altele de acest gen. Ne mai tachinam si noi, asa, ca intre doua cunostinte vechi

 

Si ca sa revin la subiect, ca o curiozitate personala, cum se comporta Sir Guy (pe care, chiar daca tu nu prea erai de acord cu asta, vad ca pana la urma tot l-ai botezat )? Ti-a creat vreo problema? Merge bine cu benzina aia de 80? Povesteste-ne putin despre mobra.

[fade2black]

 

ce uameni!

 

Fade

[MotoPlus]

am vorbit cu DAYANA, este OK! motorul se comporta bine! trebuie sa schimbe uleiul cam intr o 1000 km! ! este f optimista si cu spirit de aventura! !

[dragon tech]

i o felicit ptr ca i a abandonat pe cei doi t.a.r.a.n.i si chiar as vrea sai cunosc vreodata! sa le spun cateva vorbe direct, din popor! asa cum sunt ei invatati de acasa!

Am o nelamurire: I-ai cunoscut tu personal? Ai fost la bere cu ei? Ati facut vre-o tura cu motoarele impreuna?

Nici macar atunci nu cred ca ai dreptul sa etichetezi pe cineva, cu atat mai putin cu cat nu-i cunosti personal.

 

Eu ii felicit pe toti 3 pentru curajul de a porini in aceasta aventura si le doresc sa se intoarca cu bine acasa.

[guy_ana]

Am o nelamurire: I-ai cunoscut tu personal? Ai fost la bere cu ei? Ati facut vre-o tura cu motoarele impreuna?

Nici macar atunci nu cred ca ai dreptul sa etichetezi pe cineva, cu atat mai putin cu cat nu-i cunosti personal.

 

Eu ii felicit pe toti 3 pentru curajul de a porini in aceasta aventura si le doresc sa se intoarca cu bine acasa.

 

Uameni buni!!!!! Stop acum pina nu e prea tirziu!

Am spus ca azi voi povesti si voi pune poze si mi-am petrecut ziua descarcind telefonul, selectind si preclucrind, facind ordine. Ceea ce am promis voi face mai pe seara, ca inca nu am terminat cu pregatirile. Chestia e ca am intrat doua minute sa vad daca s-a mai intimplat ceva si simt ca tebuie sa intervin acum, pina nu e prea tirziu.

Cum imi scria un prieten, se pare ca m-am remarcat prin povestirile mele de pe acest topic. Nu pot sa nu recunosc ca, omeneste fiind, acest lucru ma face sa fiu un pic bucuroasa. dar nu atit de mult cit sa-mi dispara parerea de rau ca trebuit sa ma remarc in felul asta. Am vrut sa ma remarc prin urmarirea calatoriei si m-am remarcat prin teelnovela asta din care imi e scirba chiar mie ca am facut parte. Am incercat sa evit cit mai mult sa scriu despre motivele neinteelgerilor dintre noi si mai ales sa fac aprecieri. Chestia cu HI e de altfel singura pe care am facut-o (and it`s gonna stick), chiar nici lor personal nu le-am spus niciodata in nici un fel si nici nu le-am adresat niciodata nimic care sa-i jigneasca in vreun fel, indiferent ce mi-au auzit urechile. Asta pentru ca urasc asemenea lucruri. Daca nu m-am putut abtine cu ce am scris ieri, a fost pentru ca m-a socat cu adevarat si a depasit cu mult ceea ce credeam eu ca poate face /zice un om. Atit. NU DORESC CA CINEVA CARE CITESTE AICI SA IA PARTEA CUIVA SI MAI ALES DORESC CA DIN ACEASTA CALATORIE SA NU APARA MOTIV DE DISCUTII CARE IAU PARTEA UNUIA SAU ALTUIA! Le multumesc tuturor celor care m-au incurajat, cunoscuti sau nu, dar ar fi decent ca aici sa se termine cu cele de mai sus.

Eu am spus ieri si repet: de acum, mai ales ca drumurile noastre s-au separat, voi evita sa mai pomenesc de ei si, atunci cind o voi lua de la capat cu povestirea, voi face la fel. Din pacate nu pot sa-i scot total din poveste sau din viata mea, asa cum nu-i pot scoate nici din unele poze, desi mi s-a cerut si asi face-o cu cea mai mare placere. Ce-a fost a fost si nu se mai schimba, dar eu imi vad de viata mea in continuare si pe moment asta este continuarea calatoriei. Si calatoriile care vor urma, cu concluziile pe care le-am tras. Atit.

Repet, imi pare rau ca a trebuit sa fac aprecieri si sa spal rufe, dar asta nu inseamna ca disputa mea e a oricui altcuiva.

Pe mai tirziu!

[mircealeschian]

Urmaresc de la inceput tura asta...

Eu unul nu ma arunc sa trag concluzii pripite, adevarul poate avea mai multe fetze iar intamplarile pot fi diferite in functie de cine le povesteste.

Oricum, respectele mele Daiana. Drum bun tuturor!

 

Vad ca esti on line guy_ana! Te salut, iti tin pumnii!

Editat Iulie 31, 2008 de mircealeschian

[dhamzea]

Am urmarit topicul acesta de multa vreme, fara a ma implica in discutii.

Doresc insa sa intervin aici, acum : daca ai cei 7 ani de acasa, nu-ti permiti sa vorbesti vulgar de fata cu o femeie, cu atat mai putin sa i te adresezi uzitand de "carmangerie".

Cel putin asa am fost eu invatat.

In ceea ce priveste aventura, ii felicit pe "drumeti" si sper se intoarca acasa intregi si impliniti, fiecare pe drumul pe care si l-a ales.

Drum bun si fara incidente !!!

[Vulturul argintiu]

hai ca mai e putin si imi vad si eu situatia bucala, cred ca imi va trebui placa, nu stiu de ce dar presimt ca ai sa te lasi de lucrul cu capul si ai sa te apuci de kamikaze in domeniul moto, mai Dayana, of mama of !

Ne bucuram (toti cunoscutii din partea mea) ca esti bine si ............. numai cuvinte de merit.

 

Poate ca "toti" o cunoastem pe Dayana dar ............... este un om care se descurca, va spun eu (dar sincer tot am emotii pentru ea sau pentru inconstienta ei).

Lasa la altii plaja si apa calda, hai acasa sa arati prostimii cum e la salbaticii aia, in orice caz trebuie sa coacem si noi ceva (motoplus si inca cineva) ..... o viata avem ce mama-masii.

 

DRUM BUN SPRE CASA !!!!!!

[MotoPlus]

are dreptate DAYANA! aia au plecat, sa si vada de drumul lor!

 

VULTURE, eu sunt sigur 100% ca DAYANA se descurca f bine pe acolo! in orice caz, i am spus ca daca e vreo problema..zburam toti la ea!

 

drum bun DAYANA!

[guy_ana]

are dreptate DAYANA! aia au plecat, sa si vada de drumul lor!

 

VULTURE, eu sunt sigur 100% ca DAYANA se descurca f bine pe acolo! in orice caz, i am spus ca daca e vreo problema..zburam toti la ea!

 

drum bun DAYANA!

 

Mai condorilor, stati acolo si ungeti penele, ca sa fie gata problemele din ultima vreme pina ma intorc!

 

(Am scris toata dupamasa in offline la textul asta (ca netul aici ba e, ba nue, dupa cum bate vintul si ia unda radio) si vroiam ca atunci cind il postez sa adaug si poze in el. Chestia e ca ma chinui de ieri sa gasesc o modalitate de a le micsora si...nimic. Acum am primit un telefon ca iar vin astia periculosii de pe aici sa maia in ȚorasȚ si mi-e ca nu mai apuc sa postez nici in seara asta, asa ca dau repede un copy/paste, sperind (asa am sperat si aseara) sa revin cu poze mai tirziu....)

 

Scriu din nou offline, pentru ca conexiunea asta de net de aici cred ca vrea sa-mi scoata peri albi……Dupa ce aseara mi-au venit de hac comunitatea romano-irlandezo-kazaha din Atyrau cu care ma intilnisem si eu ca omul la o bere -dar……stiti cum e cu socoteala, dupa ce azi dimineata si-a cam facut misto de mine Vista si laptopul pina m-am enervat si i-am scos gargaunii din cap (bateria) ca nu mai vroia nici macar sa se restarteze, dupa ce toata dimineata nu am avut retea (WLAN) si am facut sesizare la serviciul IT al hotelului….am reusit sa intru in sfirsit pe net. Evident cu intirziere, ca promisesem ca va scriu ieri, dar….

Oricum, eu sunt tot aici, m-am hotarit sa mai stau un pic (va povestesc imediat ce si cum) si cum mare lucru pina mine dupamasa nu am de facut, o sa mai scriu. Ma gindisem initial sa incerc chiar sa o iau de la inceput si ca poate pina maine termin. Dar m-am razgindit, pentru ca in cel mai bun caz asi putea sa va pun citeva poze (nu multe, pentru ca in prima parte eu numai am filmat, pozele le-a facut Miha…..), dar filme nu. Dincolo de faptul ca trebuiesc prelucrate un pic majoritatea, dincolo de viteza cam mica a transferului, pe acest pc nu pot sa le vad, deci ce sa incarc? Va mai trebui sa mai si scanez harti, etc., deci……las ca va tin eu cumva de vorba!

 

Pai sa incep in primul rind cu firul povestii de unde l-am lasat ultima oara.

 

Ma cazez la sanatoriu, imi despachetez mobra, (adica dau toate bagajele jos de pe ea), si o iau catre Moinaq. Inca 100 de km de cel mai bun asphalt, cu doar vreo 2 km de portiuni in lucru. Nu stiu cum fac astia in Uzbekistan, dar la ei soselele par cu atit mai bune cu cit sunt mai nesemnificative. Nationalele sunt in majoritatea cazurilor de iti rupi gitul, iar pe alea mici….liniutze de sute de km….. Ma rog, ideea era ca planuisem o ora dus, una intors, una acolo cautat vapoare in nisip si acasa la 9 seara. La mare nu mai era timp in mod evident sa merg, chiar daca ar fi durat doar 2 ore cum imi zisesera de la un birou de turism, ca era dĂŠjà 6 seara. Dar ce mare, ca aflasem de la cei doi ca mare e la 170 de km si nici macar nu se merge pina acolo, doar pina la un platou la vreo 100 de km, de unde se vede in zare…Cred totusi ca acele jeepuri despre care auzisem, exista si merg chiar la mal, dar ai oricum nevoie de o zi intreaga asa ca…..

Eh, si ajung eu deci in mai puitn de o ora colo, ca viteza am putut sa bag cit am vrut eu….doar ca a trecut o ora jumate pina sa gasesc nenorociera aia de monument. Cit despre barci…o mare dezamagire. Ce nu am apucat sa va povestesc (caci s-a intimplat in perioada de eclipsa internautica, peste care deocamdata am sarit cu naratiunea), este ca eu mai incercasem si pe vremea cind ne aflam la Aral, adica fix pe partea cealalta a Marii Aral, sa gasesc niste asemenea vapoare esuate, mentionate pe harta. A fost singura mea”infringere” de pina acum, pentru ca, odata ajunsa in zona, am descoperit ca oamenii nici macar nu stiau ca exista acel drum, cu toate ca era desenat pe harta cu galben. Adica de importanta intermediara (rosu sunt ceel nationale, alb cele locale). Cu toate ca pina la urma am gasit chiar si drumul (ma maninca limba sa va povestesc acum povestea, dar si-ar pierde sarmul fara poze), odata pornita pe el am descoperit ca nimeni nu vazuse vreodata vapaorele alea si nici nu stia ca existase satul ala linga care ar fi trebuit sa fie. Deci, confruntata cu ideea de a merge 60 de km prin nisip pentru a descoperi ca oricum nu am idee unde sa ma abat de la drum ca sa ma duc undeva in pustie si sa ma apuc sa caut acul in carul cu deshert, m-am vazut nevoita sa ma intorc! Nu-i nimic imi spusese HI, ca la Moinaq vedem alte vapoare, care sunt la doar 30 de km de oras si se gasesc usor! Da, ca toate celelalte chestii cercetate de el! Caci la Moinaq, contrar chiar si celor scrise in Lonely Planet care imi promitea macar 1 km pina ele, barcile alea nenorocite erau chiar linga sat, frumos aliniate linga monument, dupa uniformitatea ruginii de pe ele, evident culese si aduse la vedere pentru turisti fraieri, veniti cu autocarul! Ce sa zic, dezamagire maxima, ca si sa vizitez epava de la Costinesti ar fi fost mai interesant, macar pina acolo trebuie sa innoti!

Plec inapoi pe la 9 si ceva si, dupa ce pe intuneric ramificatiile prin Quonghirat ale drumului ma nelamuresc si ma vad nevoita sa apelez la localnici, fac un mic ocol al orasului pe centura (de ma temeam sa nu ajung inapoi la Chiva, asa de mult am mers), apoi un mic tur de oras pe stradute laturalnice si, in sfirsit ajung, dar abia pe la 10 jumate. Inutil sa mai spun ca masa de seara se dusese, sau ca cei doi dormeau dĂŠjà. S-a sculat numai HI sa ma intrebe daca merg cu ei si i-am comunicat ca nu. L-am mai rugat sa-mi scrie inainte de plecare pe dvd pozele si filmele, ca erau intre timp toate la ei exact in acest scop si m-am culcat. Dimineata la 5 deschid un ochi si ii vad pe balcon la fumat. Era ora la care trebuiau sa plece conform programului, dar si-au dat o jumatate de ora marja de eroare. Ce ma bucuram ca nu plec cu ei, ca banuiti si voi cine ar fi fost de vina pentru intirziere, nu? Oricum, nici pomeneala de scris dvduri. Au zis ca nu-i nimic, ca oricum ma asteapta in vama! Ok, o sa aiba timp acolo…..

 

Pleaca ei deci la 5,30, eu ma scol la 7. La 9,30 decolam, dupa un mic dejun copios ca pentru musafiri, (caci copiii aia internati acolo, desi probabil mult mai bine hraniti decit la ei acasa, nu au primit nici pe departe aceleasi lucruri de mincare….) si dupa o cura de Artrostop pentru Sir Guy (uns lantul), ca dĂŠjà incepeau sa-i trozneasca incheieturile si la sutele de km care urmau chiar nu aveam voie sa plec asa….

 

La capitolul asta, apropos de comportamentul mobrei, trebuie sa spun ca nici nu ma asteptam. Cind sa plec, numai lipsa timpului m-a oprit sa nu pun chit de lant nou, desi al meu avea doar 6ooo de km, caci HI m-a amenintat ca o sa ramin fara lant, ca uite, pinionul meu dĂŠjà e uzat, etc. In in ca 12000 de km, mor! Eh, mi-am facut curaj si am zis ca fie ce o fi, il ung mai des si o tine el…..

Pai si sa-mi fie invatatura de minte, alta data sa ascult de mintea mea personala, ca uite, dupa inca 9000 de km (din care la sfirsitul unora dintre portiuni nu mai era nici neam de unsoare pe el, deci mersesem asa km buni), lantul nici macat nu trebuie inca intins!!!!! Nu mai spun de uzura pinionului, care nu mi se parea -mie una cel putin- uzat nici inainte, dar nici acum nu vad vreo diferenta!

 

Si sa revin. Mai haladui inca juma de ora prin oras in cautare de benzina si apa si la 10 fix o sterg. Aici ar fi trebuit sa va postez o harta, ca sa vedeti ca spre kazachstan existau doua drumuri. Unul galben, deci mai bun, dar care….se intrerupea si nu ajungea nicaieri si unul alb, deci vai mama lui, caci stiam ca asfaltul va fi doar pe unele portiuni. Vreo 350 de km pina la granitza si inca 80 dupa, pina la prima localitate pe asphalt (drum galben), Beyneu. Apoi, pina la Atyrau inca 400 de km.

 

Deci o zi plina de mers, avind in vedere ca eu una eram ferm convinsa ca vreau sa trec granitza in acea zi. Ma gindeam eu ca orice ar fi, drum ca ala de la Aqtobe la Aral (si asta va voi povesti cind ajung acasa, e tot din acea perioada de eclipsa) nu are cum sa fie si, dupa ce aratasem poze unora pe care ii intrebasem, acestia ma linistisera ca nu e asa rau. Atunci facusem 450 de km (dintre care 220 practic prin stepa) in doua zile, muncind la greu. De acea imi era si teama cu HI, sa nu ma pomenesc, mergind impreuna cu ei, ca fac iar nu se stie cite zile, fara apa si mincare din cauza ca ei au considerat doar sa pufaie cind le-am ridicat problema.

Deci, plec la 10 si ma interesez de drum. Surpriza! Drumul galben exista! Si e asfaltat! Super, deci gaz la greu. 120-140 cit mai am pe ce, ca nu se stie cit tine afaltul asta (pe harta nici macar nu sunt notati nr de km, calculul l-am facut eu cu rigla….ma rog, confirmarea lui am facut-o individual apoi, cu roata……Si si ca sa merg cit mai mult inainte de mare caldura de la prinz, cind se zice ca trebuie sa stai, ca e prea cald. De altfel, de aia si plecasera cei doi asa devreme.

 

Si aici o sa mai fac iar o paranteza, ca sa va povestesc cum e cu mersul prin desert. Sau cel putin, cum mi-a fost mie.

Ideea e ca pina la urma banuiesc ca am beneficiat de unele avantaje fatza de muritorul de rind venit din zone de clima temperate: unul de natura personala (ca am senzatia ca ma acomodez mai bine ca altii la caldura, respectiv nu transpir asa mult si deci nu mi se face asa repede sete), altul de natura geografica- traiesc in Bucuresti fratilor! O sa ziceti ca ce legatura are, dar va spun ca in Bucale pare uneori sa fie mai cald ca in desert la prinz! Oricit s-au vaitat de caldura localnicii, nimeni niciodata nu a zis ca ar fi mai mult de 40 de grade! Si tineti cont ca in Bucuresti au fost si 43!!!! In plus, acolo, printre betoanele alea care se incing la 70-80 de grade, e mult mai cald decit la cimp deschis, unde mai adie si un vinticel macar uneori si unde daca gasesti un petic de umbra te simti instantaneu la racoare (in Bucuresti, la umbra unui beton incins nu e sigur mai racoare decit la soare). Cred ca am mai spus eu asta si mai demult, aici am descoperit valoarea umbrei. Si am inteles de ce nu mor ciudatii aia pe care ii mai vedeam uneori la marginea soselei, in plin desert, asteptind la un petec de umbra ….nu stiu ce, poate faceau autostopul. Tot in aceeasi idee am mai invatat si unul din banuiesc mecanismele lor de protectie pentru ca am sesizat cum, chiar si cei mai mici copii, cind merg pe strada schimba automat partea pe care merg, daca umbra se schimba. E ca un reflex, numai pe turisti ii vezi mergind prin soare…cred ca tare prosti ne considera localnicii. Anyway, tinind drumul tot la umbra, am reusit sa ma plimb in miezul zilei prin Chiva si sa supravietuiesc, desi sunt convinsa ca in ziua aia au fost mai mult de 40 de grade afara.

Acum revenind la deshert. Planul celor doi a fost sa mearga prin desert de cit mai de dimineata (adica sa se scoale pe la 4 si sa plece la 5-6), sa stea undeva la o ceaihana la prinz sa bage la ghiozdane si sa mai mearga dupa masa vreo doua ore, pina nu se lasa intunericul, caci HI nu poate merge noaptea. Cam asa se depalsau si caravanele pe vremuri, doar ca ele mergeu cred noaptea mai mult. In orice caz, pe soseaua groazei despre care va povesteam mai sus, traficul camioanelor e maxim noaptea, lucru care mi s-a parut sinucigas avind in vedere conditia drumului. Da, dar si sa faci pana in mijlocul zilei in mijlocul stepei…..ca la ei saracii se pare ca cel putin o pana la un drum e obligatorie, asa de multe camioane oprite am vazut! Dar asta e alt subiect, o sa povestesc la vremea respectiva.

Eu pe de alta parte, desi trebuie sa spun ca am sesizat cit de mult mai bine era mersul pina in ora 11-12, gasesc ca totusi beneficiul obtinut in urma nesomnului e mult prea mic. Am incercat o data si mi-a venit sa vars de somn, desi ma culcasem la 11 (adica cu noaptea in cap la mine), asa ca m-am culcat la loc si m-am trezit la 8. Pe de alta parte, nu ma vad nici stind degeaba de la 1 la 4-5 dupamasa, asa ca nici sa conduc de la 6 dimineata la 9 seara nu asi fi in stare….repet, asta e punctual meu personal de vedere, nu spun ca e bine asa. Cert e ca eu am tot plecat pe la 10 si…..am mers continuu pina am ajuns, sau pina nu am mai putut, asa cum s-a intimplat in ziua despre care tocmai va povestesc.

Acum, tot din ce am descoperit singura si din putinele sfaturi de care mai auzisem, ideea e ca, pentru a merge prin deshert, unde oricum e cald, trebuie sa si stii unele mici “trucuri”, dar care te fac sa poti trai (nu trai bine, ci trai pur si simplu). Primul truc este…..eh, sa va vad, stie cineva? Sa te imbraci cit mai bine! Adica sa fii cit mai bine acoperit si asta nu ca sa nu te arda soarele (ca te prajesti in citeva ore, ne mai vb de insolatie), ci ca sa nu transpiri! Caci la caldura aia, ajungi sa transpiri (deci sa te deshidratezi) mai repede decit decit te poti rehidrata bind apa, ceea ce iti poate da tot felul de fenomene nedorite, cum ar fi durere de cap, varsaturi, etc. Si nu vrei sa ti se intimple, nu? Daca esti imbracat insa (si prin imbracat la mine asta a insemnat nu numai jaca si pantaloni lungi si casca care automat servea de acoperamint al capului, dar si manusi (!) si batic pe fatza plus cagula ca sa nu transpiri sub casca ca mori mergind . Evident ochelari de soare pentru ca, oricit ar fi de neplacuta lumina, riscul unei arsuri de retina e cel care trebuie sa te inspaiminte de fapt. Si mai e ceva ce nu scrie nicaieri, caci doar mergind cu mobra poti afla ca exista.

Aerul e asa de uscat si de fierbinte incit, chiar daca nu bate vintul (cald si vintul ala evident), simpla deplasare cu chiar si doar 80 la ora te face sa simti ca te arde. Asa ca pur si simplu, oricit de mult ai transpira, nici macar fara manusi nu poti merge, ca frige. Uneori simteam ca ma frige (credeam eu la inceput) caldura motorului, ca sa descopar ca de fapt era vintul……Nu mai zic ca, atunci cind am incercat prima oara sa beau apa din mers, dupa primele trei secunde a trebuit sa frinez si sa continui cu 40 la ora, caci pur si simplu am simtit instantaneu ca ma sufoc. E imposibil de respirat la viteza la temperatura aia! Daca vreti o comparatie, ca si in multe alte cazuri, e la fel ca frigul. Pentru ca nici daca e foarte frig nu mai poti respira la viteza (de ex coborirea la ski, scos capul pe geamul masinii, etc.) Si uite asa am mai descoperit un avantaj al baticului care iti acopera fatza, caci prin casca, o sa rideti, dar oricit de bine ar fi etansata, aerul ala tot intra. Iar respiratia face sa se piarda vapori de apa, chiar multi. Ti se usuca gura si ti-e sete (aici un alt truc folosit de mine a fost sa mestec guma, ca stimuleaza salivatia). Daca ai gura acoperita, evident acest lucru nu se intimpla si nici nu simti ca iti arde fatza. Se creeaza un microclimat la temperatura corpului, la fel cum se creeaza sub tot restul hainelor si, desi ti-e cald, esti izolat de exterior si “inauntru” e mai racoare ca afara, adica maxim temperatura corpului. Si transpiratia se incetineste/opreste. Ce sa spun, eu in felul asta am reusit sa nu am nevoie decit de maxim trei litri de apa/ zi intreaga de mers, caci dupa cum am spus, eu nu m-am oprit la prinz. Dar poate ma si acomodez mai bine ca altii, ce sa zic, nu stiu….. Concluzia mea a fost insa ca, astfel echipata, fratilor! Trai neneaca! La 120 la ora ai aer conditionat si nu ti-ai dori sa stai la o umbra, ca ti-ar fi mai cald! Conditia e insa evident sa poti merge cu viteza aia sau pe acolo, caci in momentul in care ai incetinit (doamne feri oprit!), ai murit de cald, orice ai face. Eh da, dar si cind te pornesti din nou, e super pina se evapora transpiratia de pe tine. Ce sa spun, atunci cind am cazut si a trebuit sa stau in soare in stepa cam juma de ora pina a venit camionul celui care m-a ajutat sa ridic mobra, ajunsesem sa imi curga picaturi de transpiratie in jos pe mineca din jaca. Dar daca mi-asi fi scos-o, sigur nu mi-ar fi ajuns atita timp apa pe care o aveam la mine. Ce am omis sa spun ca jaca mea e una din aia de vara, cu mai multe gauri decit pinza, geniala in felul ei, caci te apara de soare si permite aerisirea, tinind de cald dar mai putin ca una normala, care ar fi fost evident foarte mult mai groasa.

 

Si tot aici, caci aveam oricum de gind sa va vorbesc despre echipament, banuiesc ca pot interveni cu marea mea descoperire. Bine, ca un sac de apa camelback este ideal, banuiesc ca v-ati fi gindit si voi (oricum, a fost primul lucru de care m-au intrebat daca-l am cei doi globetrackeri cind le-am spus ca voi traversa desertul). Ideea descoperita de mine e alta: se ia una bucata sac camelback (dar doar punga de apa, fara rucsac! Gasita de mine la mag muntzomani cu cca 55 lei) si una bucata punga termoizolanta de la ce magazin vreti voi (banuiesc ca costa max 5 lei, eu pe a mea am luat-o de la mama). Se umple prima cu apa rece si se introvira in a doua. Se impacheteaza frumos, apoi ambele se baga in……buzunarul protectiei de spate al gecii noastre speciale, ca doar avem geci de motociclisti, ce naiba! Si uite cum, cu numai 60 de lei, ai apa rece citeva ore bune, adica trei-patru, timp in care oricum ajungi undeva de unde poti reimprospata rezerva. Altfel, un camelback cu totul costa minim trei milioane si nici nu are frigider…..Iar fara sistem de mentinere a temperaturii…..hai ghiciti in cit timp fierbe apa intr-o sticla la soare? Pai va spun eu: niciodata! Dar apa inghetata in sticla devine fierbinte in mai putin de o ora si prin asta ma refer la o temperatura care te poate frige inclusiv daca incerci sa te speli cu ea pe miini, nicidecum sa o bei!

 

Si acum sa revin la poveste. Dupa cum spuneam, la 10 ies din oras, in fatza vreo 300+ de km pina la granitza, cu sfalt nu se stie de care si portiuni nu se stie cite de macadam nu se stie cit de prost. Dar macar eram sigura ca nu e nisip si de aia ma si incumetasem sa plec singura. Ca pe nisip mai gros de 5 cm imi patineaza rotile, dar pe macadam, nici o problema. Bun, deci trag de gaz sa profit de vreme, asphalt, timp, etc. Si tot trag, pina la un moment dat banuiesc ca am dat in drumul alb, caci cele doua trebuie sa au avut o intersectie undeva, desi eu nu am vazut-o. Si acolo, adica pe drumul alb, ca si pina atunci, cel mai perfect asfalt, lat cit trei benzi, nu doua. Cu exceptia a max 5 km pusi cap la cap in care se faceau drumuri paralele pentru ca era in reparatii, am mers la liber, cit am putut. Vreo 250 de km pe asphalt, plus inca vreo 60. Pina s-a terminat fericirea. Adica pina mi-a picat (da, pur si simplu dupa ce am dat in prima groapa, MI-A PICAT!!) un cobur.

Ideea e ca la vreo 230 de km de oras ma oprest la un post de politie, caci fiind drum spre granite si aia fiind ultima localitate, sa facea control, iar politistul imi spune ca cealalta motocicleta de la Romanica trecuse si ea pe acolo (evident, nu?) in urma cu…….doua ore!!!!! Adica plecasera cu sa zicem 4 ore jumate inaintea mea si facusera in in 5,5 ore un drum pe care il facusem in trei ore! Cit de fericita m-am simtit pentru orele alea de somn in plus! Oricum, vestea era buna, caci de aici de undeva incepea drumul prost, pe care eu mergeam cu o viteza mult mai mare ca ceilalti, deci aveam toate sansele sa ii prind din urma si sa nu-i fac sa ma astepte prea mult la vama….Deci inca o data, blana!

 

Mai aveam inca 150 de km pina la granitza, politistul imi zisese ca vreo 40-50 sunt de macadam. Super, i-am dat bataie. In final s-au dovedit a fi 40 de asfalt si restul macadam. Dar nu conteaza. M-am distrat si pe tema asta, va spun imediat. Ideea e ca macadamul ala era efectiv super. Am mers si nu exagerez, cu 120 pe el si asi fi putut merge si mai repede, doar ca m-am gindit ca exista in toate o limita a inconstientei si bine am facut. Pentru ca trebuia sa vina evident si prima groapa, cea in care mi-am pierdut cutia. Si nu oricum, ci una dintre incuietori si sistemul de agatare de suport s-au rupt pur si simplu, de nereparat. Noroc ca aveam la mine scotch (acum de fiecare data cind umblu in ea, trebuie sa o lipesc ca sa o inchid, deh) si am eliberat niste corzi si am legat cutia la loc. Tine bine, intre timp am un sistem de a o lega verificat chiar si prin gropi si tine. Doar ca atunci, pina la elaborarea si verificarea acestuia, nu am mai putut sa merg decit la inceput cu 60, deci foarte incet. Nu a mai fost chiar asa aer conditionat, dar mai rau era ca ma gindeam ca ii fac pe oamenii aia sa ma astepte in vama.

Bine ca grijile mele nu au durat mult. Si aici vine si faza la care spuneam ca m-am distrat. Ca putin mai incolo m-am intilnit cu primele doua masini participante la Mongolia Rally 2008, un fel de raliu, cu concurenta cam tot atit cit am avut noi la EMA, in scop caritabil, la care fiecare s-a inscris cu masina proprie si merge pe ce drum vrea el pina intr-un loc din Mongolia. Tot ce exista este o data limita (16.08 daca am retinut eu bine) pina la care sa ajunga, caci atunci va avea loc o mare petrecere in cadrul carei se vor vinde masinile la licitatie, iar banii se vor dona. Cei inscrisi erau toti amatori, dornici de aventura si cu inimi mari, plecati din toate colturile Europei catre unul din cele trei puncte de unde s-a dat startul, cu masini cumparate special pentru a fi donate.

In cele doua masini era o echipa de spanioli si una de englezi care se aflau intimplator pe acelasi traseu si alesesera sa mearga in caravana, caci asa se face deplasarea in deshert, in grupuri de minim doi ….Evident, pentru ca asa mi-e felul, m-am oprit sa vad ce-i cu ei si, in momentul in care mi-au spus ca da, au mai vazut romani prin zona, caci acum o ora jumate cind plecasera ei din granita o motocicleta cu doi romani tocmai pleca si ea in sens invers, am scapat brusc de orice graba si m-am intins la vorba. In vama nu ma asteptase nimeni, deci eram libera sa nu mai trag de sistemul meu improvizat de prindere al coburului. Distractia a fost cind au i-am intrebat cit mai era pina in vama si cum e drumul (40 si tot asa ca ala pe care ne aflam) si cind eu le-am spus ca ei mai au inca 80 de mers inainte in aceleasi conditii. Adevarat ca acum erau gauri si mai incolo devenea foarte bun, dar de pe fetzele lor a disparut cam imediat orice bucurie. Nu am zis nimic, dar in sinea mea muream de ris. Asa cum banuiam (si mi s-a confirmat intre timp), aia erau primii km neasfaltati cu care dadeau nas in nas de cind plecasera de acasa. Nu le-am mai zis nimic, dar evident nu aveau sa fie ultimii. Oare cum au plecat toti participantii aia la raliu de acasa si nu s-au asteptat la drumuri proaste? Sau poate s-au asteptat, dar ala le depasea imaginatia? Pentru ca m-am mai intilnit si cu altii in vama si aia erau tot ingroziti de drum, ca pina acolo mai parcursesera inca 80 de km de drum prost. Cum??? Adica inca 120 de km de drum din asta????? Nu fratilor, asteptai sa ajungeti in desertul Mongoliei, ca acolo nu mai e drum deloc!

 

Bine deci: poze si hai mai departe, fara stress de data asta. Ajunsa in vama (nu stiu cit era ceasul, dar oricum era ora aia la care se sta), decit sa beau si eu un ceai la umbra si sa maninc un pepene (ca n-am omorit pe nimeni dara)- nu, pepenele nu l-am mincat pe tot, doar jumatate, dar mi-era foarte pofta pentru ca, singura fiind, nu am mincat aproape de loc din acesti pepeni imensi si incredibil de dulci, care numai aici se gasesc. Nici macar nu aveam cum sa-l transport cu mobra pina la hotel asa ca am mincat numai cind am primit la masa la hotel sau am fost musafir. Paraseam teritoriul pepenilor si deci trebuia sa fac un sacrificiu “ritual”, infigind cutitul in monstrul ala cu toata setea (la propriu).

 

La un moment dat am trecut si prin vama, unde cum spuneam am mai avut ocazia sa mai dau vesti bune si altor participanti la raliu. Printre ei am descoperit insa un italian care zicea ca in 2004 sau 2005 terminase de facut turul lumii cu mobra (doi oameni, un BMW si un Kawasaki parca). Trei ani, 40000de euro. Asta asa, ca va spuneam mai acum citeva zile cum, odata intrata in lumea calatorilor, nu am putut decit sa ma simt penibila cu mica mea turisoara colo, iaca, doar prin Kazachstan si Uzbekistan! Dar nu-i nimic, ca asta e doar asha, de antrenament, crestem noi mari!

Dupa vama, tot drum macadam, mai bun ca pina atunci, ca asa imi zisesera aia primii cu care vorbisem. 85 de km, seara vine, eu vreau eventual sa mai ajung tot azi la Atyrau la varul meu, ca e marti si el joi pleaca in delegatie, sa stam cit mai mult la povesti!. Asa ca blana mama!

 

Ba blana pe naiba, ca dupa vreo 5 minute , noroc ca nu aveam viteza foarte mare, imi intre roata fatza intr-un voblaj de ma mir ca am putut-o tine. Cred ca am mers asa vreo 100 de metri, ca nici de frinat nu puteam si viteza era totusi ceva. Ideea e ca nenorocitul ala de drum, pe care in continuare am mers cu 40 la ora, o fi fost el drept, dar avea niste ridicaturi la tot vreo 10 cm una, cam asa cum lasa senilele de tanc, dar pe invers. Si daca mergeai pe ele iti intra roata in ceva echivalent cu rezonanta si vibra mobra de imi sarea ghidonul din mina. Si pe deasupra, ca sa fie perfect, pe bucata de inceput dadusera cu pietris, ca de aia era sa cad, ca in momentul ala intrasem intr-un strat gros si eram cam ca in nisip. Practic nu mai era decit vibratie, ca aderenta nu avea pe ce….Dupa ce s-a terminat criblura, am reusit sa merg si cu 60, dar va spun, a fost singura portiune de pina acum unde m-au depasit masinile. De aia zisesera aia ca e drumul bun, ca masinile mergeau cred si cu 100 fara treaba. Eu eu insa…am facut mai mult de o ora pina la Beyneu, prima localitate. Si era dĂŠjà 7 sau poate 8 seara si din fericire ma cam hotarisem dĂŠjà sa imi gasesc de dormit acolo. Din fericire, ca sa nu ma oftic ca nu merg cit mi-am propus adica. Sau din fericire, pentru ca nu am plecat mai departe de fapt….

Ok, ma duc la postul de politie sa intreb unde gasesc hotel si aflu ca si cealalta motocicleta a fost vazuta intrind in oras. (E bine, poate imi iau azi pozele de la ei, ca-i rugasem sa mi le scrie pina ma asteapta in vama…dupa aia nu se stie daca ne mai intilnim, ma gindeam eu si ce intuitie am avut!) Si cautind eu hotel aflu ca mobra aia cu doi cioloveci pe ea tocmai a trecut acum 10 minute prin fatza hotelului ! Deci ei ajunsesera tot atunci, culmea! Caci alt motiv sa se fi plimbat cu mobra prin oras nu vedeam, o simteam pe propria piele, care incepea sa se relaxeze in asteptarea saltelei si care incepea sa se cam “scurga” de-ampicioarelea! Tot cautind hotel mi-am adus aminte de preturile din Kazachstan, duble fatza de Uzbekistan, adica 25 de dolari o camera in cel mai amarit hotel feroviar, ca cel in care am stat, cu wc in curte si luxul de a te putea spala totusi (am negociat la 16 fiind singura), dar ma tot gindeam cu nostalgie la camerele alea scumpe de 10 dolari cu mic dejun inclus si wc in camera!

Bref, in timp ce despachetam, vazind cit de greu devenise brusc cablul cu care imi legam bagajul de mobra am realizat ce noroc am avut sa nu incerc sa merg mai departe. Iar cind, juma de ora mai tirziu mai primesc si mesaj de la varul (Codrin) ingrijorat ca la ei e furtuna si bate catre mine si dorind sa afle daca sunt la adapost, mai ca am o tentative sa ma pup singura.

Am mincat proviziile luate pentru desert, ca tot la hotel am realizat ca de fapt nu prea aveam Tenghe schimbati si daca asi fi platit hotelul ramineam fara bani. Am reusit sa o conving pe administratoare sa platesc in dolari si asa am avut bani si de o bere. Dupa care soamne grele, pina dimineata devreme. De data asta m-am sculat si eu devreme, caci vroiam sa ajung sa petrec cit mai mult timp cu Codrin. Si am mai avut noroc si pentru ca acum in Kazachstan, telefonia fiind o comunicare posibila cu HI, am putut sa-i sun sa le cer pozele. Evident, nu le scrisesera, caci cum erau ei sa aiba timp sa lase pcul sa munceasca in legea lui scriind dvduri total neimportante pentru ei . Si in afara de asta ei tocmai plecau, nu puteau sa astepte juma de ora sa ajung eu la ei (dormisera pe undeva pe la marginea orasului, la o ceaihana) si nici sa intre juma de km in oras ca sa ne intilnim sa mi le dea. Noroc ca, auzind discutia, Mihaela s-a oferit totusi sa stea sa le scrie, atunci cind am spus ca vin eu dupa ei la Aqtau, unde aflu atunci ca s-au hotarit sa schimbe traseul (400 de km, din care 200 de drum prost ca sa-l citez pe HI- si pe deasupra si in sens invers pentru mine), daca ei nu pot veni 500 de metri. Sau eventual sa merg pina la Cluj dupa ce ma intorc, nu? Ok, ma duc personal si trecind printr-un gard sa mi se inmineze dvdurile -caci Miha nu a avut nici macar voie sa se dea jos de pe mobra in acest scop- si ne luam “la revedere”, raminind ca pozele cu mine facute de ea sa mi le dea ulterior, banuiesc ca dupa intoarcere acasa.

Apoi plec si eu, 10 minute mai tirziu. Si ma mai felicit o data ca ramasesem in Beyneu. Pai daca ar fi fost sa incerc sa merg aseara contra vintului ala care scula praful de nu mai vedeai casele, sa parcurg cei 450 de km cit s-au dovedit in final a fi (nu 380 cit credeam eu), dintre care cred ca vreo 40 sau 50 tot macadam cu gropi aflat inaintea primei localiati dupa Beyneu (ca ma gindisem sa mai incerc sa merg totusi macar pina acolo) …….noptea…..dupa ce condusesem toata ziua……eh, de unde se vede cum uneori e bine si daca “tragi frina de mina”.…Si apoi un politist inteligent ma indruma catre drumul mai lung cu 70 de km, dupa ce ii arat harta si ii explic ca nu pe acolo vreau sa merg. L-am iertat, ca doar nu era sa stie saracul om sa citeasca o harta! Doar nu se invatza asa ceva la scoala de politzisti, nu ? Evident, de eroare m-am convins (ca banuisem ceva si pina atunci) abia dupa 100 de km, cind am traversat o cale ferata care nu trebuia sa fie acolo, ca indicatoare nu exista prin partile astea! M-am mai intilnit cu inca citeva echipaje de la raliu, dar cu care ne-am salutat insa numai din mers. Dragute au fost insa unele, un echipaj de tipe, asa de preocupate sa se piarda, incit nu au auzit/ vazut nicicum semnele mele care vroiam sa le indic drumul cel bun, -desi ne-am petrecut de doua ori.

Vorba lunga doi bani nu face. Am ajuns la Atyrau si m-am imbratisat cu Codrin. Finish. Ma astepta macar o seara de relaxare. De acum eram in lumea civilizata, de aici daca trec podul sunt in Europa, ca asa scrie chiar pe pod. De aici nu mai am decit asfalt pe sosele, fie el cit de prost, dar sigur nu mai gasesc nisip! De aici in nici 300 de km sunt in Rusia si acolo au WCuri cu scaun (uneori) si apa sa te speli macar pe miini. Etc. Civilizatie dom`le si nu pot sa spun ca nu o asteptam cu bucurie!

Si ma invirt putin prin Atyrau pina sa gasesc hotelul, ca ma aflam la 100 de metri de el si unul jura ca asa ceva nu se gaseste in orasul ala. Sa-i stringi de git , nu alta. Acu n-oi pronunta eu perfect, dar orasul e dominat de industria petroliera si AGIP, compania de care intrebam eu e cea mai importanta, daca nu singura pe acolo. Cit de dus poti fi? Noroc ca nasul meu cu GPS m-a dus la fix, ca de gasit am gasit mai mult singura….

 

Si acum sa va spun putin despre Codrin, ca daca ma apuc acum sa pun poze cu ce e pe aici, inainte sa va fi aratat macar o singura bucatzica de deshert, o sa ziceti ca a fost doar o gluma, a eu de fapt am plecat in vacanta la Spa si nu la aventuri grave!

Chestia e ca in acest oras si la marea Caspica in general, datorita existentei petrolului si multilor straini pe care acesta i-a adus aici, chiar orasul e altfel. Aici am vazut primele masini japoneze si chiar camioane americane. Aici nimeni nu se mai mira de mine, caci aici exista mobrele strainilor. Adica exista mai multi englezi care lucreaza aici si vin cu mobrele. Momentan Sir Guy sta frumusel linga un mare KTM 950 Adventure de exemplu. Dar mai e prin towm si un BMW 1150 sau 1200…. Oricum: toti strainii astia, toata floarea de creiere inteligente vinate de petrolieri prin toate lumea (sunt aici TOATE natiile) si aduse aici, stau cu lunile si muncesc in draci, deci trebuie sa li se asigure tot confortul. De ex., Codrin, munceste 12 ore pe zi 7 zile pe saptamina, ca sa poata pleca acasa tot la o luna. Deh, oamenii astia trebuie sa aiba si ei o viata, nu? Eh, si dupa cum se zicea odata invatamintul politic (pentru cei care au avut norocul sa-l apuce ), ca sa-i poata exploata mai bine pe acesti bieti oameni, companile astea capitaliste, le asigura tot confortul : trei mese pe zi, sala fitness, piscina, aer conditionat, hotel cinci stele (si pentru ca nu are piscine, doar patru) cu toate serviciile aferente. Nasol rau bre, mai ales daca uiti ce e in restul tarii si nu te mai uiti dupa colt. Acum eu stau la Codrin si Codrin e in delegatie. Mi-a lasat “cheia” camerei de comori si am acces la toate. Ca sa maninc trei mese pe zi la alegere in vreo 4 restaurante, nu trebuie decit sa semnez. Rufele le-am spalat la hotel, a doua zi mi le-au adus la usa. Patul mi-l face femeia de servici care imi schimba prosoapele. Iar netul e wireless de la parter (dar e cam lent si se cam gripeaza, de azi dimineata nici nu am avut…sa vad cit mi-o lua sa incarc poze), doar pcul e al lui Codrin. Si tot asa. Mai ca uiti sa mai pleci.

De altfel acum, dupa ce am stat efectiv toata dupamasa sa scriu asta, apropiindu-ma de final, sa va spun si ce e cu mine. Ca am ajuns aici alaltaieri si trebuia sa plec ieri parca….

Eh, ce sa fie, ieri am zis sa stau sa ma odihnesc o zi si sa profit sa imi descarc poze, etc. Si sa ma hotarasc incotro o iau. Dar timpul nu a fost suficient, asa ca seara inca nu apucasem sa ma uit pe harti. Si intre timp incepusera sa imi mearga rotitele, ca mai vorbisem si eu cu lumea…..Acum pe harti prea mult nu m-am uitat inca, insa de hotarit m-am hotarit: Ce sens are sa ma intorc tot cam pe unde am venit, adica Rusia –Ucraina, chiar cu vizitarea Moldovei ca variatie, cind pot sa……ia sa vad, ghiciti?

Pai de aici putin mai incolo, de pe malul celeilalte mari vecine, cea Neagra, se poate lua bacul si merge in….Turcia! Stiu oricum ca ceilalti doi au facut asta in sens invers anul trecut. Va mai ramine doar sa descopar exact din ce port pot pleca si sa fac rost de harta Turciei. Am stat un moment sa ma gindesc sa fac asta doar daca nr. de km e echivalent, dar dupa aia m-am gindit ca “what the heck?” cine numara la km? In plus, in Istambul sau Ankara mai degraba pot schimba uleiul, poate gasesc chiar un filtru. Dar ce e mai important e ca pot sa ma opresc si o zi in Vama! Ca asta era una din dorintele care imi umblau prin creier la intoarcere, sa merg si un weekend la mare dupa ce ajung. Asa, rezolv doua lucruri deodata. Singura problema e de timing, ca ar trebui sa ajung in vama macar duminica pe 10, ca poate ma mai intilnesc si eu cu unu-doi preteni care se afla pe acolo in weekend…..eh, si asa timpul e cam scurt, pt ca eu de aici voi pleca abia duminica.

 

De ce duminica? Pai daca tot am stat pina azi, vineri, mai stau si mine, simbata, ca vine Codrin din delegatie. Si unde mai pui ca simbata seara e un mare party pe acoperisul unui hotel, cu piscina si tot tacimul acolo sus (cica e un fel de party la Bamboo-ul local – pt bucuresteni ca poate stiu ce e aia) si cica lumea ar fi fericita sa stau sa ne cunoastem. Ma intreb daca sa ma imbrac sau nu cu casca de motociclist, ca fusta mini si pantofii cu toc i-am uitat acasa! Numai la din astea nu ma vedeam eu mergind, dar daca tot am ajuns pina aici…ce sa-i fac, ma sacrific!

 

Si uite de aia sta Dayana inca in fatza pcului la caldurica (adica la racorica in cazul meu, ca am noroc si pina si afara nu e cald acum) si nu visleste la kilometri! Miine ca sa nu ruginesc, o sa merg sa vad singurul lucru care se poate vizita in zona, mormintul lui Gingis-Khan (ehehe, un erou al copilariei mele; daca stau sa ma gindesc, nu mi-am imaginat pe atunci niciodata – si cum asi fi putut, aveam probabil 4-5 ani!- ca asi putea vreodata sa ajung pe urmele lui!). Apoi seara voi incerca sa fiu cit mai cuminte, ca sa pot totusi pleca cit mai devreme duminica. Devreme inseamna dimineata, inainte de prinz, doamne feri sa credeti altceva! Ca macar atit am apucat sa calculez, ca pina la primul port am de mers minim 1500 de km, care include si vama la Rusi (adica in cel mai fericit caz 4-5 ore) si deci ziua aia e pierduta. O zi dureaza traversarea, deci imi ramin trei sa ajung in Vama….cam inghesuiala, o sa trag de mobra cit pot. Daca e posibil. Daca nu, asta e, nu ajung in Vama in weekend. Va mai tin eu la curent cu astea, oricum.

 

Acum va las, ca am intepenit pe scaun si aici e seara si cind voi mai vrea sa postez si poze….ma apuca noaptea. In plus, sunt convinsa ca pina ati ajuns cu cititul aici, ati facut dĂŠjà febra musculara la degetul cu care dati scroll la mouse si nu vreau sa am probleme de constiinta……

Pe curind!

 

Ok, am corectat, am postat, acum plec ca e un lichid rece care ma asteapta! Cind ma intorc, cred ca am rezolvat cu micsoratul pozelor si o fac si pe asta....

[GIV 32]

...pffuai!..mamaa, esti de departe cea mai tare femeie de care am auzit!!...daca i-ti deschizi fun-club eu ma inscriu primul!...

[andrei_c]

felicitari inca odata si asteptam in continuare vesti.

Intr-adevar lung post. Dar a meritat citit.

[dydy]

tehnologia a ajuns si pe la mine - e prima data cand scriu pe asa ceva , si sper sa reusesc sa ma fac inteles -

 

salutam pe sora noastra , e fffff tare ce faci tu , bine ca ai scapat de haimanalele alea , te asteptam sa te intorci cu bine , mai tinene la curent chiar daca ai plecat de la Dodo si vei avea multi km " de pus pe bord " .

 

sunama cand ajungi la vama .

 

pa didi ( daca apare numele in stanga , altadata nu mai semnez )

 

da stii ceva , am o nepoata si o s-o rog sa ma invete sa butonez la forum ( era sa scriu blog )

[guy_ana]

tehnologia a ajuns si pe la mine - e prima data cand scriu pe asa ceva , si sper sa reusesc sa ma fac inteles -

 

salutam pe sora noastra , e fffff tare ce faci tu , bine ca ai scapat de haimanalele alea , te asteptam sa te intorci cu bine , mai tinene la curent chiar daca ai plecat de la Dodo si vei avea multi km " de pus pe bord " .

 

sunama cand ajungi la vama .

 

pa didi ( daca apare numele in stanga , altadata nu mai semnez )

 

da stii ceva , am o nepoata si o s-o rog sa ma invete sa butonez la forum ( era sa scriu blog )

 

Salutare fratele meu! Miine plec de la fratele Dodo, (Codrin) si ar trebui sa fac cit mai multzi km ca sa ajung totusi in timp civilizat la RO, dar ora inaintata ma poate opri intrucitva. Vom vedea miine la cit plec. Din pacate netul m-a enervat doaua zile la rind de abia am avut timp sa aflu amanunte despre traseu si nu am avut cum sa pun poze, dar macar dupa doua zile am reusit sa le micsorez suficient pentru cind voi fi acasa.

Desi nu am avut destrui biti cit sa aflu traseul dorit, voi incerca sa fac in sens invers partial traseul lui HI de anul trecut,adica Soci - Trabzon- Vama Veche, unde sa stau cu burta la soare macar o zi. Miine plec de aici, urmind sa primesc pe drum info despre traversarea marii negre cu bacul

[autosos]

salutam pe sora noastra , e fffff tare ce faci tu , bine ca ai scapat de haimanalele alea , te asteptam sa te intorci cu bine , mai tinene la curent chiar daca ai plecat de la Dodo si vei avea multi km " de pus pe bord " .

on topic : foarte frumos cum povestesti , sincer mi-a facut placere sa citesc topicul si felicitari pt curajul avut. ieri noapte am stat pana pe la 3 ca sa citesc toata povestea si mi=a placut.astept continuarea cu sufletul la gura la fel cum copii asteapta snoavele din gura bunicului inainte de a adormi.

off topic : a mai fost pe acest topic o remarca deplasata la adresa lui tafu si a lui miha ( a se citi pagina 2-3 parca unde ai intervenit pt aplanare) si cu tot respectul pt tine si restul motociclistilor care citesc acest topic ma vad nevoit sa=l intreb pe dydy daca=i cunoaste si pe ceilalti 2 motonomazi. cum cu siguranta nu-i cunoaste as dori sa-l intreb cum de numeste haimanalele alea pe cineva pe care nu cunoaste ??

nu vreau sa intru in polemici aprinse cu nimeni, nu tin partea la nimeni ( desi-i cunosc personal atat pe tafu cat si pe miha ) dar mi se pare deplasata remarca respectiva.

have fun in continuare si asteptam cu totii pozele

[dydy]

a mai fost pe acest topic o remarca deplasata la adresa lui tafu si a lui miha ( a se citi pagina 2-3 parca unde ai intervenit pt aplanare) si cu tot respectul pt tine si restul motociclistilor care citesc acest topic ma vad nevoit sa=l intreb pe dydy daca=i cunoaste si pe ceilalti 2 motonomazi. cum cu siguranta nu-i cunoaste as dori sa-l intreb cum de numeste haimanalele alea pe cineva pe care nu cunoaste ??

nu vreau sa intru in polemici aprinse cu nimeni, nu tin partea la nimeni ( desi-i cunosc personal atat pe tafu cat si pe miha ) dar mi se pare deplasata remarca respectiva.

 

Expresia pe care am folosit-o n-a fost nici pe departe mai jignitoare decat ce-am auzit ca au decartat ei . A mai zis cineva pe aici : hai sa nu mai fim " romani " , sa-i asteptam pe toti sa se intoarca cu bine acasa !!

P.S. Citeste in DEX sa vezi ca am dreptate " A umbla haimana = a umbla fara rost , a hoinari " , era si un nume de mobra pe timpuri .

[autosos]

cred ca divaghez un pic dar in mod voit sau nu ai folosit expresia haimana ( haimanale ) si nu expresia la care faci referire ( a umbla haimana ).oricum daca vroiai sa citezi sursa ( DEX ) pana la capat o faceai complet , respectiv :

HAIMANĂ, haimanale, s.f. Om de nimic, fără căpătâi, derbedeu, vagabond. ♢ Expr. (Adverbial) A umbla haimana = a umbla fără rost, a hoinări, a vagabonda. – Din tc. haymana.

Sursa: DEX '98 | pe cand tu ai scos din contextul de pe DEX a vagabonda

dar in fine, cu siguranta ca intentia ta a fost alta si explicatia din DEX mi se pare puerila.

parerea mea e ca daca nu cunosti o persoana cel mai bine e sa te abti sa faci remarci .

scuze tuturor pentru off topic.promit sa nu mai fac.nu tin partea la nimeni, doar ca mi se pare fara sens sa cataloghezi o persoana asa aiurea pe un forum public fara ca sa o cunosti

[asdfghjk]

nu stiu cum dracu reusim noi romanii sa umplem de jeg orice. nu am mai vazut asa ceva la nimeni. lasati-i sa-si imparta intre ei ce au de impartit si bravo lor ca au luat drumul ala in piept. nu s-au inteles asta e, greseala lor ca au plecat impreuna fara sa se cunoasca suficient. uite cum degenereaza relatarea unei calatorii in balacareala.

[mircealeschian]

...pffuai!..mamaa, esti de departe cea mai tare femeie de care am auzit!!...daca i-ti deschizi fun-club eu ma inscriu primul!...

 

Giv , prietene, asta nu-i femeie, asta-i motociclista adevarata... Respect.

La fun-club ma inscriu si eu!

[dydy]

Salutare fratele meu! Miine plec de la fratele Dodo, (Codrin) si ar trebui sa fac cit mai multzi km ca sa ajung totusi in timp civilizat la RO, dar ora inaintata ma poate opri intrucitva. Vom vedea miine la cit plec. Din pacate netul m-a enervat doaua zile la rind de abia am avut timp sa aflu amanunte despre traseu si nu am avut cum sa pun poze, dar macar dupa doua zile am reusit sa le micsorez suficient pentru cind voi fi acasa.

Desi nu am avut destrui biti cit sa aflu traseul dorit, voi incerca sa fac in sens invers partial traseul lui HI de anul trecut,adica Soci - Trabzon- Vama Veche, unde sa stau cu burta la soare macar o zi. Miine plec de aici, urmind sa primesc pe drum info despre traversarea marii negre cu bacul

 

A nascut Anda o mandrete de fata , sunt bine amandoua .

 

drum bun in continuare , si cand ajungi in vama suna-ma .

[dodo bird]

A nascut Anda o mandrete de fata , sunt bine amandoua .

 

drum bun in continuare , si cand ajungi in vama suna-ma .

поздравляю тетка Dayana! Felicitari, matusico!

E bun site-ul asta... mai afla unii si altii ce se-ntampla in lume :-)

 

Ma gandeam ca poate ar fi mai bine sa continui prin Rusia, daca ferry-ul e de abia joi seara, deci vineri dimineata ajungi in Trabzon... n-ai cum sa ajungi duminica in tara. Dar stii tu mai bine...

 

In ce ma priveste, o sa rezolv cum ma pricep mai bine, dau o bere in O'Neills

[Galen]

cred ca divaghez un pic dar in mod voit sau nu ai folosit expresia haimana ( haimanale ) si nu expresia la care faci referire ( a umbla haimana ).oricum daca vroiai sa citezi sursa ( DEX ) pana la capat o faceai complet , respectiv :

HAIMANĂ, haimanale, s.f. Om de nimic, fără căpătâi, derbedeu, vagabond. ♢ Expr. (Adverbial) A umbla haimana = a umbla fără rost, a hoinări, a vagabonda. – Din tc. haymana.

Sursa: DEX '98 | pe cand tu ai scos din contextul de pe DEX a vagabonda

dar in fine, cu siguranta ca intentia ta a fost alta si explicatia din DEX mi se pare puerila.

parerea mea e ca daca nu cunosti o persoana cel mai bine e sa te abti sa faci remarci .

scuze tuturor pentru off topic.promit sa nu mai fac.nu tin partea la nimeni, doar ca mi se pare fara sens sa cataloghezi o persoana asa aiurea pe un forum public fara ca sa o cunosti

Nu continuati va rog discutiile pornite cu cei doi incepatori care s-au apucat fara drept si in necunostinta de cauza de injurii. Toti participantii la acest raid sint oameni deosebiti si curajosi. Am citit tot ce a scris Dayana si nu pot sa constat decit ca este o femeie cu un temperament sudist si multa personalitate, inclusiv talent prozatoric. Pe Tafu si Miha ii cunosc destul de bine deasemenea. Tafu e un "teuton" planificat si exact. Si suficient de misogin ca sa-i mai scape cite un cuvint dur pe care ulterior il regreta.

 

Mie imi este usor sa-mi explic originea conflictului care a aparut si care porneste dintr-o incompatibilitate clara si totala intre un om care actioneaza mereu planificat si bombane imediat daca cineva ii perturba orologiul si programul pe care il face. Iar Dayana actioneaza adesea sub imperiul unui instinct de moment si este incomparabil mai flexibila in alcatuirea programului (trzire, ora plecarii variante, etc.), luarea de hotariri conjuncturale ceea ce nu este de fapt un lucru rau. DECI INCOMPATIBILITATE TOTALA. In plus are un motor mult mai usor si mai potrivit pentru teren greu si afinat. Deci alta incompatibilitate. Pe mine nu ma mira ca s-au separat si cred ca asa e mai bine.

 

Va rog insa pe toti cei care postati aici sa dati dovada de moderatie si sa nu va comportati ca niste suporteri de fotbal. Adevarul este ca intotdeauna la mijloc, sint convins de asta 100% deoarece mi-am facut cit de cit o idee despre Dayana din lectura placuta de altfel a reportajelor ei, iar pe Tafu il cunosc destul de bine cred, cu calitatile si defectele lui perfect omenesti. Le urez tuturor drum bun in continuare iar celorlalti sa nu faca o drama din ceea ce s-a intimplat, pentru ca neintelegerile intre oameni apropiati sint frecvente si cu atit mai mult intre unii care tocmai s-au cunoscut .

Va asteptam cu nerabdare pe toti ca sa ne povestiti pe larg cu pozele si filmele de rigoare despre minunile orientului asfalt uscat!

[mircealeschian]