bavareze Postat Aprilie 7, 2012 Share Postat Aprilie 7, 2012 Felicitari ! Am reusit si eu acum sa ajung la zi cu jurnalul. felicitari si tie! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 11, 2012 Autor Share Postat Aprilie 11, 2012 Multumim!!! Drum bun in continuare... a ramas si Asia in plan? In plan, in vis... forever in our heart! piese aveau pe stoc sau ai comandat de undeva si ti-au sosit prin posta? In Camerun kitul de ampreiaj a sosit prin UPS (cel gresit) si prin DHL. Aici in SA este paradis pentru motoare. Sute de magazine si serviceuri. Mi a fost recomandat unul (Trac mac) unde am schimbat totul din stoc (lant, placute, ulei etc) Sfarsitul verii fara de sfarsit Cape Town 11- 21/03 Ultima frontiera din prima jumatate a turului Africii s-a dovedit a fi si cea mai usor de trecut. Africa de vest era mult in urma, urmatoarea etapa urma sa fie traversarea subcontinetului sud-african si a coastei estice, zone fara probleme de tipul celor cu care ne confruntasem in Camerun sau RDC. Asfaltul incepea sa redevina regula, iar drumul, desigur, dublat de garduri interminabile. Mai putine probleme politice si logistice, dar si libertate limitata, sanse mai mici pentru a putea campa oriunde si oricum. Dar si o biodiversitate exceptionala si multe, multe necunoscute. Dupa ce ofiterul de granita - extrem de spilcuit si bine articulat - a stampilat o noua pagina in pasaportul Anei, eram intrati in cea mai prospera tara de pe continent, America Africii. Fara alte taxe, fara alte discutii inutile. Doar indrumarea de a folosi "iesirea pentru albi" ne-a stanjenit nitel. Acesta a fost primul semnal de 'alarma'. In primul rand avea de scos bani, de facut plinul si cumparat de-ale gurii. Reiner era cu mult in fata noastra, nu sperams a-l ajungem din urma, dar intentionam sa ii urmam exemplul si sa conducem teava pana in Cape Town cu orice pret. Adica este 800 de km, dar toti pe asfalt impecabil. Pit stopul atat de necesar a fost in Springbok. Oraselul era cufundat in motaiala de duminica dimineata: casutele tipator colorate aliniau trotuarul perfect desenat ca niste machete din mucava. Strazile, goale. Aproape ca en asteptam sa vedem zombie coborand din calul troian, cine stie pe unde dosit. Ne aflam in sanul orasului de provincie tipic, un Dogville, poate fara implicatiile morale din film. In Springbok am primit al doilea avertisment. Pe masura ca urma sa inaintam, cuvintele cheie aveau sa devina corporatie si consumerism. Pentru moment insa, aveam altele pe cap. Ne-am rezulvat treburile si i-am dat bice pe serpentinele care serpuiesc prin Namaqualand. Primele curbe au fost si cele mai ascutite, decupate in stancile seci, parca photoshopate peste un peisaj solitar. Aerul era greu de lumina care topea toate culorile. Dupa zona de intensitate maxima, drumul s-a potolit, alunecand plat de-a lungul acestei regiuni faimoase pentru margaretele si florile care creeaza primavara un spectacol feeric. Noi ne aflam la sfarsitul verii, asa ca florile isi perdusera de mult petalele. Gloria primaverii era apusa pana la urmatorul ciclu de culoare si parfum, peste geometria dulcea a dealurilor, soarele arunca chirurgical ultimele raze din apus. La un semafor am primit prima dovada a legendarei ospitalitati Capetoniene. Charl si Carla, doi tineri cuplu asteptand in masina, alaturi de noi, schimbarea semaforului, au fost curiosi sa afle ce limba vorbim intre noi. Povestea noastra le-a trezit si mai mult interesul, si la urmatoarea intalnire in trafic am schimbat numere de telefon, in ideea de a ne vedea in Cape Town la un pahar de ceva. Ba chiar ni s-a propus sa tragem la ei, daca am fi avut nevoie. Cateva ore mai tarziu eram aproape la captul puterilor, nevoiti sa facem opriri din ce in ce mai dese, pentru bea lichide si a ne odihni cat de cat. Luasem micul dejun in Springbok si pranzul in picioare de la pachet intr-o benzinarie. Nu trebuie decat sa rezistam, si sa ne continuam drumul. In Citrusdaal am oprit din nou intr-un Total, si am fost iarasi invitati sa dormim in casa unor localnici carora le-am atras atentia. Incepeam sa ne bucuram de neasteptata prietenie a sud africanilor. Ajunsesem in aceasta tara mai mult simbolic, si cu o intarziere de 3 luni fata de ce planuisem acasa. Resursele noastre financiare erau aproape epuizate de neprevazutele de pe parcursul care ar putea fi rezumat cam aa: dureaza, si e complicat. Dar primele semne indicau ca sederea noastra in Africa de Sud ar putea fi mai de durata. Am ajuns la periferia suburbiilor cand deja se facuse noapte. Dar tara asta era diferita de celelalte 19: masini de ultima ora ne depaseau in tromba, autostrada era perfect semnalizata, iluminatul stradal consistent. In zare, decupat la oceanul care se topea in bezna, orasul era o aparitie formata din puncte luminoase, o imagine re-cunoscuta, dar noua. Luna, plina, imensa, arunca umbre peste oras. Noroaiele si truda, dar si entuziasmul delirant din jungla din Congo, erau doar amintiri. Trecusem de mai bine de jumatate. Dimineata urmatoare ne-am trezit la 6.30, grabiti sa ne strangem cortul si sa facem bagajele, insa ne-am dezmeticit repede: ne aflam iara intre patru pereti. Aveam masini pentru a ne prepara micul dejun si ceaiul, apa calda era din nou la o apasare de buton. Locuiam, pentru o saptamana, in Hout Bay, in apartamentul Iuliei si al prietenului ei, Zak, originar din Cape Town. Iulia este din Iasi si locuieste de 4 luni in Orasul Mama. Dupa ce ne-a descoperit blogul, a avut inspiratia si generozitatea de a ne invita sa petrecem primele zile in oras la ea acasa, si in curand urma sa descoperim ca aveam multe interese comune. Un local legendar pentru peste prajit si cartofi Hout Bay No comment Focile iubesc acest golf Abia in zilele urmatoare am inceput sa invatam scara imensa a orasului. Pentru ajunsesem noaptea, nu zarisem initial decat pinii parfumati si luminile din centru. Hout Bay, baza noastra pentru o saptamana, este unul dintre cele mai elegante si relaxate cartiere rezidentiale: locuinte joase, vile luminoase, alei care duc catre plaja din golf. Din orice punct al cartierului, un peisaj incantator. Localnicii traverseaza de multe ori in picioarele goale, chiar si pana la supermarket, cainii lor fac turul plajelor pentru a colecta cate o mangaiere de la necunoscuti. Aerul epicurian de sat de vacanta ne-a cucerit. Insa abia dupa ce ne-am avantat pe serpentinele care aliniaza oceanul am ramas fara cuvinte. Drumul e ametitor, si creeaza dependenta. Pe de o parte cei 12 apostoli de piatra, pe de alta oceanul faurind, val dupa val, plaje geniale. Cu soarele in ochi si vantul in fata, eram intoxicati de placere. Primul aspect care ne-a trezit la realitate a fost traficul din centru: cozi, claxoane, ne simteam mai amenintati decat in jungla congoleza. Orasul are o populatie comparabila cu Bucurestiul, insa se intinde pe o suprafata considerabila. Majoritatea oamenilor locuiesc in suburbii, pe modeul american; zona de afaceri si portul industrial se afla in Table Bay, iar sudul peninsulei este aproape in exclusivitate dedicat parcurilor nationale, un pradis pentru amatorii de natura si drumetii pe munte. Cele mai frumoase si scumpe proprietati se afla in Camp's Bay si Clifton, dar si in Hout Bay si Seapoint, unde se gasesc si cele mai trendy cafenele si restaurante. Traficul este regulat printr-o solutie atipica: in loc de semafoare, STOP-uri, si solutia chiar functioneaza. The first thing that jolted us back into the reality of a modern metropolis was the traffic: we were feeling more at risk in this dandiest city of the continent than in the deepest bush of the Congo. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
scorpioanca Postat Aprilie 11, 2012 Share Postat Aprilie 11, 2012 Minunate fotografii, de calatoria voastra nu mai zic... Va dati seama ca suntem o gramada de oameni care asteapta cu sufletul la gura sa postati noutati pe site, da?? Sa va bucurati de drum in continuare! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 12, 2012 Autor Share Postat Aprilie 12, 2012 Sfarsitul verii fara de sfarsit II Aveam o gramada de facut: pasapoartele nu mai aveau suficiente pagini libere, iar motocicleta avea nevoie de ceva piese. Intai am mers la Consulatul Romaniei si primirea a depasit toate asteptarile. Consulul, dl. Silviu Rogobete, a facut eforturi substantiale pentru a ne ajuta sa continuam turul, iar sotia a fost de asemenea o gazda perfecta. Poate ca nu avem prea multe misiuni diplomatice in Africa, dar cele pe care le-am vizitat noi merita laudate. Multumim, Siviu! Multumimta pontului primit de la Charl, fanul nostru de pe advrider, am ajuns la Trac Mac, un magazin si centru de reparatii foarte prietenos si bine aprovizionat. Am mentionat ca dupa ce am schimbat uleiul la Yamaha in Windhoek ambreiajul mi-a tot patinat. Am revenit aici la Motul 5100 10W40, si e ok. Nu am avut de ales si am schimbat, dupa nici 6000 km, lantul: din Lubumbashi imi sarisera deja doua cleme de siguranta si uzura era semnificativa. Ghinion. De data asta am mers pe un lant DID X-Ring cu za de legatura nituita. Am schimbat sprocketurile (uzate la 10k din cauza lantului si drumurilor dificile) si placutele de frana. Restul saptamanii a fost calm: ziua Iuliei si sesiuni caraghios de amuzante de Guitar Hero si Rock Band, doua jocuri pe care le subestimasem pana sa le testam. In weekend am dormit la Carla si Charl, dupa o raita la piata de producatori artizanali, unde am degustat masline, vin si biltong, si dupa o pizza la faimosul Blue Peter, o 'institutie' capetoniana. Seara, desigur, un braai in casuta lor perfecta, care poarta amprenta Carlei. Charl si Carla sunt tineri, talentati si frumosi. Charl are propria afacere, iar Carla este fotograf aspirant. Braai Dupa 10 zile ne-am mutat in 'Endless Summer', o casa de surferi in Table View, unde camerele sunt ocupate de europeni veniti pentru a petrece luni de zile in apa, iar livingul, baile si bucataria sunt la comun. 200 de metri pana la plaja si cele mai frumoase perspective catre munte. Pacla de nori de pe culme e poreclita de localnici 'Fata de masa'. Afacerea asta se bazeaza pe recomandarile comunitatii de pasionati ai sporturilor nautice: surf, kite-surf, SUP, windsurf. Din Olanda, Norvegia, Anglia, Feranta si Elvetia, an de an aceeasi oameni vin sa locuiasca aici pe timpul verii sud-africane. iar cand vantul nu e favorabil, o ard la testare de vinuri, safari, scufundari cu foci sau rechini, cu parapanta, bungee, sky diving si alte traznai la care ne-am fi bagat si noi daca ne-ar fi tinut buzunarul. Am avut indoieli daca sa ne riscam atat de aproape de tentatiile urbane si acvatice. Surf e un vis vechi pentru mine, insa cu toate regretele ca ratam o oportunitate de a ne initia in niste sporturi cool, trebuia sa ramanem 'la subiect'. Noi suntem overlanderi, nu in vacanta pe termen scurt, deci banii nostri, deja imputinati dramatic de vize, probeleme tehncie si taxe de curierat, nu pot sustine alte 'mofturi'. Iar ultimele saptamani, in Namibia si Africa de Sud, ne-au zdruncinat si mai tare fragilul echilibru financiar. Insa locul era prea fain ca sa plecam in graba: ne-am potolit cheful de gatit intr-o bucatarie adevarata, am citit o gramada de carti, ne-am updatat CV-urile si ne-am gandit la viitor, am petrecut saptamani calme si weekenduri de gratareala si taclale ca intre prieteni. Sheree, the godmother of this joint Cat despre 'realizarea' noastra de a ajunge primii - din cate stim noi - pe moto din Bucuresti in Cape Town, ei bine pe moment nu eram prea impresionati. In Iunie trecut ideea era prea vasta pentru a o constientiza, acum aventura celor noua luni era prea plina de amintiri pentru a o rezuma in cateva cuvinte. Nenumaratele ore de condus, noptile magice la cort, libertatea desertului, rasariturile de soare, dramele tehnice, saptamanile in compania francezilor, toate astea aveau nevoie de timp si loc pentru a sedimenta. Cred insa ca ne simteam multumiti de noi. Orice ar fi urmat, stiam acum ceva ce ar fi trebuit sa ne fie evident inainte chiar de a incepe de organizam aceasta calatorie, ceva ce ar trebui sa stim cu totii: putem face, oricine am fi, orice ne dorim cu adevarat. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrrlr Postat Aprilie 12, 2012 Share Postat Aprilie 12, 2012 Splendida calatorie, dar si povestirea ! Felicitari ! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
plescoi rulz Postat Aprilie 13, 2012 Share Postat Aprilie 13, 2012 Emotionant! Acum cred ca toata lumea asteapta o continuare, un final gen conferinta de presa, public, ovatii etc, de fapt cred ca toti va asteptam acasa. Dupa o calatorie asa de lunga si de plina va fi destul de greu sa va reveniti. Cred ca meritati o vacanta. Felicitari inca odata, pe mine m-a marcat cel mai mult buna organizare si modul in care ati relatat, fotografiat, arhivat si derulat toata excursia, intr-un cuvant Fantastic! meritati din plin cuvinte de lauda. welcome home! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 13, 2012 Autor Share Postat Aprilie 13, 2012 Emotionant! Acum cred ca toata lumea asteapta o continuare, un final gen conferinta de presa, public, ovatii etc, de fapt cred ca toti va asteptam acasa. Dupa o calatorie asa de lunga si de plina va fi destul de greu sa va reveniti. Cred ca meritati o vacanta. Felicitari inca odata, pe mine m-a marcat cel mai mult buna organizare si modul in care ati relatat, fotografiat, arhivat si derulat toata excursia, intr-un cuvant Fantastic! meritati din plin cuvinte de lauda. welcome home! Multumim! Suntem in plina actiune... am ajuns "doar" pina in Africa de Sud si nu avem de gand sa ne oprim aici. Avem multe probleme de rezolvat pentru a putea continua - si nu e usor - dar facem tot ce putem pentru a le rezolva. Salutam, Ionut si Ana Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dans Postat Aprilie 13, 2012 Share Postat Aprilie 13, 2012 Care va sunt planurile din viitorul apropiat, cand si pe unde va continua calatoria voastra? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
TARKA 2 Postat Aprilie 14, 2012 Share Postat Aprilie 14, 2012 Acum descoperii si eu povestea, din pacate...ce sa zic si eu ? Ma duc si eu sa fac un gratar de Paste la tara, ca mi-ati facut pofta de calatorie. Astept/am continuarea. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 22, 2012 Autor Share Postat Aprilie 22, 2012 (editat) Into The World - Around Africa and beyond Am updatat traseul de pina acum, precum si continuarea calatoriei. Pe coasta de est ruta este relativa si tine de situatia conflictelor din zona. Editat Aprilie 22, 2012 de mrwwwhite Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
petrica Postat Aprilie 23, 2012 Share Postat Aprilie 23, 2012 Nu ma mai suport si pun intrebarea nesimtita: ... cat a costat pana acum distractia si de unde atatea resurse financiare, avand in vedere ca sunteti destul de tineri, totusi ?! ... eu nu ma vad chiulind un an de acasa ! ... ce e drept, am si doua odrasle Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 23, 2012 Autor Share Postat Aprilie 23, 2012 (editat) Nu ma mai suport si pun intrebarea nesimtita: ... cat a costat pana acum distractia si de unde atatea resurse financiare, avand in vedere ca sunteti destul de tineri, totusi ?! ... eu nu ma vad chiulind un an de acasa ! ... ce e drept, am si doua odrasle salut, petrica crosetam de mult la ideea de a posta despre bani, mai ales pentru a spune si noi ce au spus altii inaintea noastra: ca sa pleci nu banii sunt problema; desigur, ca sa continui, situatia se complica... inca o aluzie - semnificativa - pana la mai multe detalii: in multe tari din africa de vest cumperi mancare gatita de la 'resturantele' stradale (ambulante sau doar gen tanti-cu-oale-aburinde) in functie de cati bani ai sau cati vrei sa dai, si de fiecare data mancarea e indestulatoare. Iar overlanderii sunt niste animale ciudate, si foarte diferite: unii prefera sa faca bush camp timp de doua luni cu banii cu care altii stau la hotel cateva zile. Cat despre "mai departe" - le din titlul threadului, Africa de Est, inevitabil si daca ne gasim surse pentru a finanta, lumea pana ii dam roata Dar hai sa vorbim despre asta cand o sa fie ceva concret. Salutari! Mi a placut foarte mult acest comentariu (pe un alt forum): "...si acum ma intreb, daca as avea tot timpul din lume, buget nelimitat si cea mai dedicata mobra, as face-o si eu?" Editat Aprilie 23, 2012 de mrwwwhite Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cnairda Postat Aprilie 23, 2012 Share Postat Aprilie 23, 2012 salut (din nou) Ionut, Ana, sunt mai tehnic defel si nu ma pricep la texte, iar la adus laude nici atat . toata treaba asta pe care o faceti inspira multa lume, si ma bucur sa vad inca o data confirmat ca nu banii sunt marea problema. de fapt...cine are de plecat si de satisfacut setea asta de a vedea stie foarte bine. bravo voua pentru cum va faceti drumul, iar Ana... un exemplu de urmat multumim pentru timpul si efortul de a imparti virtual totul cu noi. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 26, 2012 Autor Share Postat Aprilie 26, 2012 (editat) Doua sute saptezeci si cinci de rasarituri Calatorim de mai bine de 9 luni de-a lungul si de-a latul celui mai vechi continent si leagan al umanitatii. Dupa cum stiti deja, calatoria noastra nu e o cursa contra cronometru. Am incept in Maroco, unde am condus de pe culmile muntilor Atlas pana la marginea Saharei. Al traversal teritoriile aflate sub amenintare terorista din Sahara Occidentala si Mauritania si am intrat in Mali pe faimoasa Route de l' Espoir. Dupa vibrantele Burkina Faso si Togo, am intrat in Benin, patria voodoo. In Nigeria, liderul economic si cultural al Africii de Vest, am lucrat ca voluntari in cadrul unuia dintre cele mai de succes proiecte de reproducere in captivitate a primatelor din lume. In Camerun am trait prima cumpana - defectarea motocicletei. Dupa exoticul Gabon am traversat in goana Congo, incercand sa evitam granitele 'fierbinti' in preajma unei controversate runde electorale in Republica Democrata Congo (Zair). In toiul paranoiei politice colective, Angola a inchis granitele, asa ca am traversat peste 2000 km de off-road, strabatand, timp de 4 saptamani, in mijlocul neinduratorului sezon plios congoles, drumul catre Lubumbashi, capitala cuprului african. In Zambia si Namibia am intalnit Africa romantica, de la cascada Victoria, pana in Etosha, una dintre rezervatiile cu cea mai mare concentratie de animale salbatice de pe continent, din Namib Naukluft, cel mai 'batran' desert de pe planeta, pana la canionul Fish River, al doilea ca marime din lume. Aventura a avut si momente dificile. In Mali ne-a fost confiscate pasapoartele de politisti corupti, in Maroc ne-a fost furat GPS-ul, iar in Camerun am trait intr-o comunitate izolata, cu minime resurse financiare si de hrana. Am reparat un pod cu ajutorul satenilor in Congo si am reparat in stil african lantul rupt in Zair. Am fost intepati de muste TseTse si am suferit de malarie. Am mancat - uneori fara voie - de la porc spinos, la kudu, oryx, camila, lacuste si larve. Am vizitat medina din Meknes, Fes, Marrakech, ruinele romane din Volubilis, cea mai mare structura din chirpici din lume in Djenne si fabulosul tinut arhaic Dogon. Am innoptat in sate traditionale in Mali, Benin, Congo, RDC si intr-un kraal Himba in Namibia, dar l-am intalnit si pe fostul presedinte si eminenta cenusie a Nigeriei, Olusegun Obasanjo. Am campat pe taramul elefantilor de desert si am fost liberi. Am urcat Muntele Cameroon si in inima padurii ecuatoriale din Nigeria, am coborat in canioanele marelui Zambezi si ne-am catarat pe iconicul Table Mountain. Into The World este un proiect in lucru. Cu fiecare zi invatam mai mult, incercati sau rasplatiti de fiecare kilometru parcurs. Fie ca povestea noastra non-eroica de calatori cu buget redus sa inspire pe oricine a visat sa iasa din rutina cotidiana. 9 luni de Africa in cifre: Calatoria Tari traversate: 20 (Romania, Serbia, Croatia, Slovenia, Italia, Maroc, Sahara Occidentala, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Togo, Benin, Nigeria, Camerun, Gabon, Congo Brazzaville, Congo Kinshasa, Zambia, Namibia, Africa de Sud) Zile petrecute in calatorie: 275 (10.06.2011 - 11.03.2012) Nopti dormite in cort: 182 (minus 1 in mason, 2 pe back, 90 in pat - dintre care 57 in timpul voluntariatului in Nigeria) Distanta parcursa cu motocicleta: 32 300 kilometers Distanta parcursa tractat de alt vehicul: 370 km Distanta parcursa cu mijloace de transport in comun (autobuz): 600 km Distanta parcursa cu un autoturism: 750 km - cu family Vidal in Camerun, cand motocicleta nu functiona Distanta parcursa impreuna cu alti motociclisti: 550 km (50km cu James si Bryce @ www.bloodsweatandbeards.com; 500 km cu Reiner din Cape Town) Distanta parcursa impreuna cu un alt autoturism: 3600 km ( 700 km in Congo cu Alper & Esther + 2900 km in RDC cu fam. Vidal) Combustibil folosit: 1776 l Echipe de overlanderi intalnite: 7 (Nadine & Roger cu Toyota Land Cruiser, Elvetia; Liana & Denis cu Toyota Land Cruiser, Franta; Oli & Emily cu Land Rover Defender, UK; Franck pe moto, Germania, Julien pe Yamaha Super Tenere, Franta; fam. Vidal cu Land Rover Defender, Franta; Alper & Esther cu Toyota Land Cruiser, Germania; James & Bryce pe BMW 650 GS, Africa de Sud) Recorduri inregistrate Cel mai economic consum: 4.5% @ viteza medie de 90 km/h off-road Cel mai putin economic consum: 6.5% @ viteza medie de 120 km/h pe asfalt Cea mai ridicata temperatura ziua: +46C (114.8F) (Nouadibou-Nouakchott road, Mauritania) Cea mai scazuta temperatura ziua : +11C (Ring Road, Cameroon) Numar maxim de km parcursi intr-o zi: 810 (Fish River Canyon Namibia - Cape Town R.S.A.) Numar maxim de ore de condus intr-o zi: 13 (Gabon) Viteza maxima: 147 km/h Altitudine maxima atinsa pe jos: 4090 m (Mount Cameroon, Cameroon) Altitudine maxima atinsa pe motocicleta: 3050 m (Imilchil, High Atlas, Morocco) Intretinere Ulei de motor folosit: 9 l Schimburi fitru ulei: 1 Filtru de aer curatat: 10x Schimburi cauciuc fata: 2 Schimburi cauciuc spate: 2 Pene de cauciuc: 0 Schimburi de placute frana fata: 2 Schimburi de placute frana spate: 4 Schimburi de discuri frana spate: 1 Schimburi pinion: 1 Schimburi lant: 2 Spalat echipament moto: 7x Spalat motocicleta: 5x Spalat cort: 1x Spalat saltele: 2x Tuns: 4x Probleme Cazaturi offroad: le-am pierdut sirul pe pista Kinshasa - Lubumbashi Cazaturi pe asfalt: 0 Accidente usoare: 0 Opriri de catre echipaje de politie: 5 (excluzand punctele de control si bariele Armatei, care estimam ca au fost peste 100 doar in Maroc+Sahara Occidentala, si peste 100 in Nigeria) Amenzi radar: 3, neachitate (Sahara Occidentala, Zambia) Probleme tehnice majore: 2 (ambreiaj ars pe pista Ekok - Mamfe, Camerun; lant rupt - RDC) Probleme tehnice minore: 9 (lant uzat anormal cu garnituri lipsa si zale rigide - Maroc; top box de plastic rupt si reparat in Togo; slidere de cauciuc la etrieri fisurate - de inlocuit in Africa de Sud; levier frana spate rupt - sudat in Kamina, RDC; oglinda dreapta rupta- RDC; schimbator viteze uzat - RDC; rama cutii deformata - Congo; cutie aluminiu sparta - RDC; bidon metalic combustibil spart - RDC; anvelopa fata fisurata de la uzura avansata - RDC) Echipament degradat: 9 (cort - fisurat, hidroizolatie dezlipita; saltele - valve defecte; saci rezistenti la apa fisurati; husa moto fisurata, hidroizolatie dezlipita; casca - prize de aer crapate sau rupte; 1 pereche manusi facuta praf; pantaloni moto desirati; Kinddle returnat cu defect de fabricatie; GPS defectat - Burkina Faso; invertor defectat - Namibia) Probleme de sanatate: 5 (rau de altitudine - Ana @ Mt. Cameroon; malaria - Ana @ DRC; malaria - Ionut @ Namibia; piscatura albina - Ionut @ Maroc; muscatura caine - Ionut @ Togo; deshidratare - Ionut @ Mauritania, Mali & Camerun; rani ulceroase - amandoi @ RDC; 3 unghii cazute - Ana @ Mt. Cameroon; contuzii cauzate de cazaturile offroad - Ionut) Obiecte furate: 3 (GPS - Maroc; mobil - autobuz in Camerun; radio - RDC) Obiecte pierdute: 15 (briceag + fluier - Maroc, tricou - Togo; 2 cuie cort - Camerun; bara de fixare cutie laterala - Congo Brazzaville; periute dinti + pasta + floss + sac - Zambia; bidoane apa termoizolate - Mauritania, Mali, Nigeria; patent - DRC) Bani & Vize Cea mai scumpa benzina: 2600 Franci Congolezi/l (2,15 Euro/l) - RDC Cea mai ieftina benzina: 65 Naira/liter (0,31 Euro/l) - DDC Cea mai scumpa cazare: 25 Euro - Kiffa, Mauritania Cea mai ieftina cazare: 20 Dirhami Marocani (1,79 Euro) - camping langa Meknes, Maroc (bushacampingul e gratis) SIM-uri locale cumparate: 4 (Maroc, Mauritania, Nigeria, Camerun) Tari in care functioneaza Vodafone roaming: 5 (Maroc, Nigeria, RDC, Zambia, Namibia) Tari pentru care cetatenii romani nu au nevoie de viza: 3 (Maroc, Togo, Zambia) Editat Aprilie 26, 2012 de mrwwwhite Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
lydieekoto Postat Aprilie 26, 2012 Share Postat Aprilie 26, 2012 Calatorie placuta in continuare, fara incidente si ............mii de vise indeplinite!Sau de indeplinit.Desigur nu a fost o calatorie de afaceri in care sa te simti rege dar nici nu aveti ce regreta.Cuvintele sunt inutile in aceste momente ,dar aveti toata admiratia din partea mea pt ceea ce faceti.Asteptam in continuare cu entuziasm noi reportaje de la fata locului.Asfalt uscat si salutari cu farul fara incidente. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
eclipsaus Postat Aprilie 26, 2012 Share Postat Aprilie 26, 2012 (editat) Am citit topicul cu entuziasm, mai ceva ca un roman de aventura. Fascinant! Sunteti unii din putini romani, care ne face sa ne mandrim ca suntem romani! Succes in continuare si sa ajungeti cu bine acasa. Editat Aprilie 26, 2012 de eclipsaus Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 28, 2012 Autor Share Postat Aprilie 28, 2012 Flashback Camerun - Tractat pe drumul Ekok - Mamfe cu ambreiajul prajit http://vimeo.com/41110568 http://vimeo.com/41110567 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bavareze Postat Aprilie 30, 2012 Share Postat Aprilie 30, 2012 Flashback Camerun - Tractat pe drumul Ekok - Mamfe cu ambreiajul prajit http://vimeo.com/41110568 http://vimeo.com/41110567 eu am cazut de fiecare data cand am mers tractat mai mult de 50 de metrii. oricum, pare apetisant drumul acela. am sa il trec pe lista alba! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 30, 2012 Autor Share Postat Aprilie 30, 2012 Lasam fitzele de orasean la o parte Charl locuieste in Cape Town si este pasionat de motociclete. Am putea spune ca e un preot urban. Ne-a citit povestile pe advrider.com si ne-a invitat la pranz. Ce descoperire! In zilele urmatoare Charl avea sa devina o sursa de incredere pentru orientarea in Cape Town: contacte pentru a gasi cazare in casa de surferi, Trac Mac, chiar si un garaj al unui amic care sa imi permita sa lucrez la moto gratuit si in liniste. Insa partea cea mai tare a fost tripul pe care l-am facut impreuna cu Charl si alti doi localnici catre centrul tarii. Startul s-a dat la un racoros 6 dimineata, asa ca am facut ochi la 5. Dupa Ceres traficul s-a stins, casele de albi si cotetele de negri au lasat locul tufelor imense de protea - floarea nationala a Africii de Sud - iar drumul s-a ingustat in curbe care ne-au impins inainte, prin pasul Bainskloof si Katbakkies. Ride-ul a fost prea misto ca sa ne oprim sa facem poze: adrenalina pura, ac de par dupa ac de par, peretele de stanca din ce in ce mai la buza prapastiei, pe alocuri atat de strans, incat nu ar fi fost suficient loc pentru a trece doua motociclete una pe langa cealalta. Taramul babuinilor: in cojoace de iarna, camuflati printre busteni uscati de toamna tarzie. In zare, norii se risipeau sub soare, si incepeam sa zarim vastul peisaj salbatic catre care ne indreptam. Cum am atins macadamul, am inceput sa frematam toti trei, eu, Ana si Tenere, bucurandu-ne de libertatea ragasita. Orasul era departe, ne simteam din nou nomazi, si lumea, cat vedeam cu ochii, era a noastra. Ne-am aliniat motoarele pe drum si ne-am lasat ochii hai-hui peste intiderea de pustiu si lumina. Mergeam intr-acolo, si era bine. In mijlocul pustietatii, doi frati hippioti si-au construit o casa din saci de ceapa, au sapat un put si au inaltat o pompa eoliana care scoate apa sarata din piatra seaca. La o aruncatura de bat de barlogul lor eco, au deschis un magazin in care vand gemuri si fursecuri de casa si bere de ginger, iar alaturi o carciuma simpatica pentru drumetii care se ratacesc pe aceste coclauri pierdute in nicaieri. Fratele mai mic Rooibosul e din partea casei, si merge cu tematica "agricola" pe care am apreciat-o cu ochi de arhitect plecat into the world. Un detaliu fain: gratiile la ferestre, facute din furci! Steagul fostei republici sud-africane, din perioada apartheidului (pe care multi o regreta mai mult sau mai putin pe fata) Ne-am bucurat de popas Mai departe urma sa mergem pe drumuri separate: cei trei vor continua spre est inca o o zi, pentru a se intoarce dupa weekend. Iar noi mergeam sa exploram nitel locatia unuia dintre cele mai interesante happeninguri din lume: versiunea africa a celebrului Burning Man. Africa Burns are loc la sfarsitul lui aprilie, cand caldura dementa din desert se potoleste cat sa permita unei colonii de artisti si oarecare sa instaleze o colonie temporara. La sfarsitul festivalului creatiile sunt incinerate, pentru a permite inspiratiei sa renasca din cenusa, reinventata, re-creata, anul urmator. Cerberul acestei comunitati aparte vine din Malawi si se numeste Bernard. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Aprilie 30, 2012 Autor Share Postat Aprilie 30, 2012 Lasam fitzele de orasean la o parte Charl locuieste in Cape Town si este pasionat de motociclete. Am putea spune ca e un preot urban. Ne-a citit povestile pe advrider.com si ne-a invitat la pranz. Ce descoperire! In zilele urmatoare Charl avea sa devina o sursa de incredere pentru orientarea in Cape Town: contacte pentru a gasi cazare in casa de surferi, Trac Mac, chiar si un garaj al unui amic care sa imi permita sa lucrez la moto gratuit si in liniste. Insa partea cea mai tare a fost tripul pe care l-am facut impreuna cu Charl si alti doi localnici catre centrul tarii. Startul s-a dat la un racoros 6 dimineata, asa ca am facut ochi la 5. Dupa Ceres traficul s-a stins, casele de albi si cotetele de negri au lasat locul tufelor imense de protea - floarea nationala a Africii de Sud - iar drumul s-a ingustat in curbe care ne-au impins inainte, prin pasul Bainskloof si Katbakkies. Ride-ul a fost prea misto ca sa ne oprim sa facem poze: adrenalina pura, ac de par dupa ac de par, peretele de stanca din ce in ce mai la buza prapastiei, pe alocuri atat de strans, incat nu ar fi fost suficient loc pentru a trece doua motociclete una pe langa cealalta. Taramul babuinilor: in cojoace de iarna, camuflati printre busteni uscati de toamna tarzie. In zare, norii se risipeau sub soare, si incepeam sa zarim vastul peisaj salbatic catre care ne indreptam. Cum am atins macadamul, am inceput sa frematam toti trei, eu, Ana si Tenere, bucurandu-ne de libertatea ragasita. Orasul era departe, ne simteam din nou nomazi, si lumea, cat vedeam cu ochii, era a noastra. Ne-am aliniat motoarele pe drum si ne-am lasat ochii hai-hui peste intiderea de pustiu si lumina. Mergeam intr-acolo, si era bine. In mijlocul pustietatii, doi frati hippioti si-au construit o casa din saci de ceapa, au sapat un put si au inaltat o pompa eoliana care scoate apa sarata din piatra seaca. La o aruncatura de bat de barlogul lor eco, au deschis un magazin in care vand gemuri si fursecuri de casa si bere de ginger, iar alaturi o carciuma simpatica pentru drumetii care se ratacesc pe aceste coclauri pierdute in nicaieri. Fratele mai mic Rooibosul e din partea casei, si merge cu tematica "agricola" pe care am apreciat-o cu ochi de arhitect plecat into the world. Un detaliu fain: gratiile la ferestre, facute din furci! Steagul fostei republici sud-africane, din perioada apartheidului (pe care multi o regreta mai mult sau mai putin pe fata) Ne-am bucurat de popas Mai departe urma sa mergem pe drumuri separate: cei trei vor continua spre est inca o o zi, pentru a se intoarce dupa weekend. Iar noi mergeam sa exploram nitel locatia unuia dintre cele mai interesante happeninguri din lume: versiunea africa a celebrului Burning Man. Africa Burns are loc la sfarsitul lui aprilie, cand caldura dementa din desert se potoleste cat sa permita unei colonii de artisti si oarecare sa instaleze o colonie temporara. La sfarsitul festivalului creatiile sunt incinerate, pentru a permite inspiratiei sa renasca din cenusa, reinventata, re-creata, anul urmator. Cerberul acestei comunitati aparte vine din Malawi si se numeste Bernard. Resturi de anul trecut sau creatii in lucru zac in arsita. Am baut o bere cu baietii care o ard in asa numitul 'Stonehenge' - ne-ar fi placut sa fie sfarsit de aprilie si sa ne alaturam hoardei de 5000 de creativi. Poate cu alta ocazie… Aveam de facut cale intoarsa catre Cape Town, si i-am dat bice, topind pneurile pe intinderea de pietris si lumina. La intrarea in Peninsula Capului am vazut pentru prima data dupa multi ani oceanul Indian: aglomerat de valuri, mai cald si mai albastru decat fratele sau Atlantic, nisipurile adunate la tarm insa la fel de luminiscente si ireale. In lumina apusului muntele si-a intors umerii colturosi catre noi, i-am admirat pletele de fynbos si i-am cazut prada, re-indragostiti, fermecati. Eram acasa in Cape Town, prea tarziu pentru a intra la Capul Bunei Sperante peste care spiritul capitalist apus o usturatoare taxa de intrare, nu prea tarziu insa pentru a ne distra pe curbele nebunesti de pe Chapman's Peak. Drive-ul s-a incheiat in golful nostru linistit, de unde am zarit inca, in intunericul noptii, silueta muntelui 'masa'. Inainte sa cadem lati de oboseala am remarcat cu ultimul neuron ramas activ ca am parcurs peste 600 de kilometri, multi off-rad. Pe nesimtite, ceea ce acum luni de zile era un accident, incepe sa devina o obisnuinta: limita de anduranta s-a modificat. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
moto_maniac Postat Aprilie 30, 2012 Share Postat Aprilie 30, 2012 Deosebit de frumos descris iar pentru initiativa voastra de a face aceasta "long way down" calatorie, toata admiratia si respectul. Pozele de asemenea merita puse in reviste la cat sunt de reusite. Inca nici n-am apucat sa citesc efectiv si sa vad decat 1/4 din tot dar e aventura curata ceea ce ati facut voi. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
mrwwwhite Postat Mai 1, 2012 Autor Share Postat Mai 1, 2012 (editat) Deosebit de frumos descris iar pentru initiativa voastra de a face aceasta "long way down" calatorie, toata admiratia si respectul. Pozele de asemenea merita puse in reviste la cat sunt de reusite. Inca nici n-am apucat sa citesc efectiv si sa vad decat 1/4 din tot dar e aventura curata ceea ce ati facut voi. Multumim!!! Ne mai flexam si muchii (Andreea, am facut hikeurile astea cu tine in gand, daca ai sughitat intens timp de doua zile, iarta-ne, dar o vom mai face!) De cand am ajuns in surf house am cam pus castile in cui. Era timpul, ne-am zis, sa facem o schimbare de ritm. Cel mai fain lucru in Cape Town este muntele: in mai putin de jumatate de ora poti fi din centrul aglomerat in mijlocul naturii. Nenumarate trasee duc catre culmile mangaiate de nori, semet inaltate deasupra celor doua oceane. Am facut doua dintre aceste trasee. Primul urcus l-am inceput in Hout Bay. Hout Bay Harbor Zak nu e in poza pentru ca era mereu cu o suta de metri inaintea noastra. Poteca fu pietroasa dar domoala, serpuind pe panta acoperita cu un strat complicat de fynbos (tufe marunte). Acestea sunt plante endemice, peste 80% din cele 8,500 de specii alcatuind cel mai mic, dar cel mai divers dintre cele 6 imperii florale din lume. Densitatea speciilor de plante pe metru patrat este cea mai mare din lume aici; depasing chiar si Amazonul! Fynbos Poteca ne-a dus la un izvor: ne-am umplut sticlele si am reluat urcusul. Pasind catre nori, cu privirea adapata de un orizont acvatic ireal, ascultam de sus cum oceanul sapa necontenit in maluri, re-intrupand, remodeland. In urma valurilor, nisipul ramane marturie enigmatica a fortei apei. Dorsala de rechin straluci inca o data aurie in apus. Dar spectacolul abia incepea. Eram singuri, doar vibratia muschilor sub pielea arsa de vant marturisind despre o materialitate cumva uitata in orele de extaz montan. Plapandul nostru vehicul de carne si oase coplesit de asceza. Ne dizolvasem, obositi, dar prezenti cu fiecare celula, in supa energetica care ne ametise si ne hranise deopotriva. Fericire pura, dar odata ajunsi inapoi in oras, ne-am intors la obiceiurile barbare. Dand uitarii episodul cvasi-spiritual in fata unei farfurii uleioase cu taitei thailandezi. Table Mountain Desigur ca nu putea pleca din Cape Town fara sa urcam pe iconicul Table Mountain. Dominand de la 1086 metri inaltime, acesta se afla in inima imperiului floral al Capului, un ecosistem de solutii ingenioase, dar nu mai putin estetice, de adaptare a plantelor la conditiile dificile de clima si relief. De pe faleza de langa casa, silueta muntelui ne ademenise zile intregi. I-am cedat vrajei. Grupul nostru numara 5: nemtoiaca Dorothee, recent absolventa in domeniul hotelier, aflata aici pentru un internship ca manager al casei de surf si fun. Luna viitoare va fi in Majorca. Guilaume este din Lyon, si se afla la sfarsitul unui an sabatic in care a calatorit, alaturi de prietena lui, din Insula Pastelui pana in Vanuatu. Se afla aici pentru a se bucura de valuri, la kite-surf, impreuna cu un amic din sud, Stephane. Cu cei doi am comunicat cel mai bine in toata perioada: calarind de ceva timp, Gui era mai aproape de starea noastra de spirit, chiar daca stia mai bine decat noi cand va ajunge acasa, si unde era acel 'acasa'. Poteca de piatra urca abrupt, cu ametitoarea perspectiva a golfului consolandu-ne pentru efortul intens. Soarele a stors litri de transpiratie si minerale din noi, in scurt timp nimeni nu mai avea nici o gura de apa. Nota catre sine - sporovaiala in timp ce urci pe munte, nu chiar cea mai buna idee. De sus oceanul parea si mai ademenitor. Dar albastrul e mincinos si lumina inselatoare; apele sunt reci ca gheata si curentii pre puternici pentru a ne bucura de plaje. Norii s-au rostogolit atunci peste vale. Drama s-a risipit la aparitia unui elicopter, care ne-a amintit ca suntem turisti, si nu fiinte celeste, ca suntem consumatorii unui produs, si nu zei. Incursiunea noastra spirituala alimentata de truda fizica si asaltul de senzatii asupra bietelor noastre trupuri fusese efemera. Pentru a ne potoli setea intram, usor nauci, intr-o cafenea cocotata chiar pe culme. Preturi de aeroport, ambianta de fitze, o animalie in decorul desavarsit al muntelui. Am inregistrat cinic paradoxul, ne-am umplut stomacurile cu lichidele create de savanti in laborator in amintirea portocalelor verii, si am decis sa nu trisam cu telecabine. Vom cobori, asa cum am urcat, pe jos. Cu muschii tremurand, cu sucurile bolborosing in burti, dar cu mintile imbatate de epicuriana zi, am ajuns in doar 45 de minute acolo de unde plecasem. Parcagiul nu era de zarit, plecat sa ruleze probabil inca o babaroasa. Revenisem cu picioarele pe pamant, sufletele insa ne ramasesera suspendate, mai sus, si evident ca am rezolvat 'dezechilibrul' cu un pahar de vin rosu sud-african, excelent ca de obicei. Editat Mai 1, 2012 de mrwwwhite Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
omunegru22 Postat Mai 2, 2012 Share Postat Mai 2, 2012 Urmaresc aceasta poveste, acest basm devenit realitate, cu o placere maniacala si orgasme vizuale si intelectuale continue, de la primul post pana in prezent. A devenit un drog periculos si astept mereu cu sufletul la gura sa postati si sa ne aratati si noua o farama din colosala voastra aventura. Multumim pentru ce faceti, multumim pentru ca ne faceti sa fim mandri ca suntem romani, multumim pentru ca sunteti! Mult succes si putere in continuare! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Cascaval Postat Mai 11, 2012 Share Postat Mai 11, 2012 Orice as spune sigur s-a mai spus in materie de laude si felicitari. Multumesc, m-ati facut sa visez din nou! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Cavaleru Postat Mai 12, 2012 Share Postat Mai 12, 2012 sunt atat de multe cuvinte de lauda pt voi incat nici nu stiu de unde sa incep si nici nu ar fi de ajuns toate limbile din lume ca sa exprime multumirile pe care le meritati pt ca impartiti aceasta aventura colosala cu noi. Va multumesc din suflet! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.