The_Sin_Eater Postat Octombrie 5, 2020 Share Postat Octombrie 5, 2020 Dragii mosului: ...parafrazand celebrele titluri, va supun atentiei mica noastra aventura din Apuseni, care s-a derulat timp de 10 zile (pe calendar) dar din care 8 au fost propriu-zis pentru haladiuala, prima si ultima fiind dedicate drumului de la si spre Bukukuresti. Desi nenea Gogu ne zicea ca facem 6 h si 45 min, am facut vreo 8, cu pauze si alimentari, etc... "Comandamentul" a fost in Arieseni, din care am mers in medie 200 km in diferite directii. Cand te duci in Apuseni, trebuie neaparat sa vezi "the big 4": Rosia Montana, Ghetarul Scarisoara, Pestera Ursilor si Cetatile Ponorului. ...de fapt, toate celelalte pe care le-am vazut au fost "spuma" mini-vacantei de toamna. Dar, sa incepem cu inceputul: am plecat din capitala "minunata" la 8.45 iar la ora 16.35 parcam in fata pensiunii. Dupa ce ne-am instalat si am carat bagajele am decis sa "punctam" primul obiectiv: groapa Ruginoasa. Si cum intotdeauna: prima data doare, ....ne-a durut si pe noi urcusul pana acolo. Traseul sugerat de nenea Gogu, era un fel de off-road dar care s-a dovedit a fi imposibil de parcurs, asa ca am abordat varianta "de picior". ...dar a meritat... . Dupa un urcus de aproximativ 25 min, am ajuns la prima mini-minune a Apusenilor: Am coborat muntele si am ajuns la Prafos exact cand se innopta. Am ajuns la pensiune, si am cam pus capat zilei 0, cum am numit-o. Ziua 1, urma sa fie...dementiala. La 9.22 porneam spre Beius, iar drumul se intindea inaintea noastra "ca pisatul boului" ....plin de serpentine, curbe si diferente de nivel, cel putin pana la Nucet. Prafosu sta pe curbe de zici ca acolo a fost facut, si asta datorita exclusiv suspensiilor tari, iar zambetele de pe figurile noastre au aparut dupa numai 2 minute de "slalom". Dupa ce am trecut de Budureasa, calitatea drumului a scazut exponential, desi este principalul drum care merge spre celebra Stana de Vale. Este pacat ca este de o calitate execrabila, dar...pentru noi a fost ok pentru ca a fost foarte liber, iar Prafosu' a facut fata cu brio prin gropile patriei. La un moment dat am virat stanga si am intrat pe prima portiune de off-road a zilei pana spre barajul Lesu. Drumul este relativ simplu, dar extraordinar de frumos. A...si "baetii" lucreaza. Erau la stadiul de surpat malurile pentru a-l lati, iar pe alocuri facusera terasamentul si asezasera placile de beton pentru ranforsare. Pe cale de consecinta...multe utilaje pe drum. Dintr-o data, am vazut pe marginea drumului o urcare care ne-a facut cu ochiul si am decis subit sa testam potenta Prafosului pe un pamant pe care plouase cu o noapte inainte, asa ca...i-am dat bice. ...si bine am facut.... A urcat conserva de zici ca nici n-a fost vreo panta pe acolo. Iar coborarea a fost si mai faina. Da, stiu: au fost doar vreo 30 de metri, dar au fost primii metri de off-road adevarat. Am mai mers putin si forestierul s-a transformat in asfalt. Da' d-ala bun, de-ti era mai mare dragul sa mergi. De la Remeti, am virat dreapta spre lacul Dragan Floroiu si am avut parte de una dintre cele mai frumoase surprize in materie de drumuri: asfalt proaspat, neted, aproape virgin...pe un drum virajat extraordinar. ...si un video ca sa va deschid chakrele, adica pofta.... 2020_0925_132105_388.MOV ...dar...cum minunile tin mult mai putin decat ne dorim noi, drumul-minune s-a terminat si a lasat loc unui off-road simplu pe un forestier pe care se pusese deja terasamentul de piatra. Am stat la semafor pana cand ne-am plictisit, asa ca am decis sa ne "dam" putin pe forestierele de acolo. De aici...vederea asupra lacului este dementiala. Cu urmatorul obiectiv in minte, cetatea Bologa, am dat iar in gropi pana acolo, dar urcarea pana la cetate a compensat pentru tot: Drumul spre Rachitele a fost simplu, dar in sat......am schimbat foaia, iar dupa o alta "intrevedere" cu un camion, am urmat ulitele satului, fapt care s-a dovedit a fi una din cele mai bune idei pe care le-am avut in ziua respectiva. Si acum ne vine sa ne pupam pentru decizia de a merge pe acolo. ...a....si niste video-uri... 2020_0925_155929_155.MOV 2020_0925_160040_157.MOV 2020_0925_160157_160.MOV Apoi am inceput urcarea spre Padis. Un drum forestier cu cateva potiuni de off-road destul de tehnice pe urcare, dar care serpuieste prin paduri, printre poieni si se termina apoteotic in golul alpin din Padis, pazit de un dulau cu ochi de bunic. Din Padis pana in Boga, drumul este din nou exceptional, iar serpentinele se defasoara rapid pe masura ce drumul coboara. Noi insa, am "namolit" Prafosu' pe orinde ni s-a parut noua ca "se merita": In Boga, am virat strans stanga si am intrat pe drumul forestier catre cheile Galbenei. Urma sa fie ultima portiune de off-road a zilei si era deja ora 17.30 (Cer scuze privitorilor pentru calitatea screen-shot-urilor, dar era deja seara si o sa pun altele din alta zi de o calitate mult mai buna). Dupa 1 ora, terminam si portiunea asta, obositi si zguduiti, dar cu niste imagini pe retina.... Continuarea, in episodul viitor... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
vis-a-vis Postat Octombrie 5, 2020 Share Postat Octombrie 5, 2020 Acum 23 minute, The_Sin_Eater a spus: "Comandamentul" a fost in Arieseni La Vârtop era mai mișto La Cucurbăta Mare ai ajuns? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Octombrie 5, 2020 Autor Share Postat Octombrie 5, 2020 (editat) Nu, dar din motive obiective. Da. ...detalii, in alte episoade. Am 8 zile de prezentat. Editat Octombrie 5, 2020 de The_Sin_Eater Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Adrian M. Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 Super! Dar plimbarile astea merita o camera foto mai buna Ori un telefon cu o camera foto buna/AI BUN. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Octombrie 6, 2020 Autor Share Postat Octombrie 6, 2020 Multumim, @Adrian M.. Capturile de ecran sunt de pe camera de bord (SJ Cam Sj4000) care filmeaza prin parbriz. Acolo doar pun pauza la film, iau cu PrintSc si salvez ca .jpeg in Paint. Celelalte poze sunt facute fie cu aparatul foto (Panasonic Lumix FZ1000 II, https://www.f64.ro/panasonic-aparat-foto-lumix-bridge-fz1000-ii/p?gclid=EAIaIQobChMI0buM1M2f7AIVzbTtCh2sPglHEAAYASAAEgJ1X_D_BwE), fie cu iPhone XR. Oricum, nu avem absolut nicio idee vis-a-vis de arta fotografiei, deci s-ar putea ca vina sa fie la noi si nu la aparate. Bine, puteam sa bag vrajeala ca sunt special facute asa ca sa va trezeasca interesul sa mergeti sa vedeti cu ochii vostri, dar......chiar asa este. Toate cele bune! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Contabil Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 (editat) Frumos ..... pe linga ghetar aveai si pestera "poarta lui Ionele", ar fi fost de vazut. Editat Octombrie 6, 2020 de Contabil Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
hora09 Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 Acum 13 ore, vis-a-vis a spus: Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Octombrie 6, 2020 Autor Share Postat Octombrie 6, 2020 Acum 14 minute, Contabil a spus: ar fi fost de vazut. Pai...s-a vizitat dar in alta zi, la fel ca muuuuuuulte altele. Ce am postat pana acum, a fost doar Ziua 1, mai am inca 7, dar e mult continut video si foto. ...putintica rabdare, mon cher! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Contabil Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Adrian M. Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 Acum 3 ore, The_Sin_Eater a spus: Multumim, @Adrian M.. Capturile de ecran sunt de pe camera de bord (SJ Cam Sj4000) care filmeaza prin parbriz. Acolo doar pun pauza la film, iau cu PrintSc si salvez ca .jpeg in Paint. La astea ma refeream Atunci schimba camera de bord :))) Vezi ca era gopro hero 7 black la pret redus, erau la auchan cu 1299 lei. Face banii camera-si nu, nu merita nici 8 nici 9, alea au niste preturi stupide. Sau un 5 black, de pe olx-in cutie. Ala are gps, si te poti juca cu treaba asta. Posteaza mai departe, pe receptie Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
florinelu07 Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 Super Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ovi_ice Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 Ia o drona. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
vis-a-vis Postat Octombrie 6, 2020 Share Postat Octombrie 6, 2020 1 oră în urmă, ovi_ice a spus: Ia o drona. Recomand Skydio2 cu beacon Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Octombrie 7, 2020 Autor Share Postat Octombrie 7, 2020 La 06.10.2020 la 16:02, Adrian M. a spus: gopro hero 7 Tremura si vibreaza la fel de urat ca si SJ Cam-ul pe off-road. Acum 21 ore, florinelu07 a spus: Super Acum 20 ore, ovi_ice a spus: Ia o drona. - Hmmmm...tentant.... vedem.... Ziua 2 Initial trebuia sa fie altfel, dar a iesit asa: Vroiam sa "atingem" muzeul mineritului si galeriile romane de la Rosia Montana, Detunatele: goala si flocoasa si sa facem niste off-road, asadar am plecat plini de optimism catre detunate, pe o vreme cainoasa cu o ploaie marunta si rece. Pe drum, insa, cerul a inceput sa se lumineze iar speranta ne-a revenit. Asadar, in Bucuim, am virat frumusel spre drumul pe care nenea Gogu il afisa spre Detunata goala. Ce sa zic? Asfalt perfect, si curbe. ....mult curbe, iar drumul urca asa ..a prost pana cand... se termina. Dar e aici incepe "show-ul". Niste urcari pe noroi (plouase cam toate noaptea) de-ti era mai mare dragul. Dar, cum o poza face cat 1000 de cuvinte, lasam imaginile sa "vorbeasca". si un filmulet... 2020_0926_105459_403.MOV Am ajuns intr-un final si la indicatorul pentru Detunata Goala, ne-am luat picioarele la spinare si am inceput urcusul. Brusc, pieptis si deosebit de frumos. Poteca serpuieste printre copaci, iar dupa cateva minute nici nu-ti dai seama cat de sus esti. Urmeaza apoi o zona cu bucati de bazalt depre care am crezut initial ca reprezinta Detunata, dar...benoclandu-ne mai bine (inca o data tin sa ne felicitam pentru inspiratie) am vazut ca marcajul continua, asa ca am continuat si noi. Ce a urmat, vedeti mai jos: Eram in varful lumii!!!! Iar sub noi cadea un perete vertical de vreo 70 m pana la poalele muntelui. De acolo, ti se taia respiratia cand priveai roata la minunatiile zonei. "Inundati" cu adrenalina am cobrat la Prafos si am decis sa mergem si la Detunata Flocoasa, dar dupa ce am intrebat niste localinici am renuntat la idee. De fapt, Detunata flocoasa este site geologic protejat, fara insemne turistice, la care au acces in principal geologii care studiaza formarea coloanelor de bazalt hexagonale. Putin frustrati am bagat repede pe Gogu in actiune spre muzeul mineritului si galeriile romane de la Rosia Montana cand....: "Locatia ar putea fi inchisa la ora la care ajuneti acolo" ...era sambata, ora 13.30, iar muzeul se inchidea la 14. Atunci an decis cu unanimitate de voturi (2 pentru si zero impotriva): "mergm sa vedem Detunata goala si de la baza". Repede pe Gogu, iar in cateva minute intram pe un forestier care, speram noi, ne va duce fix la baza muntelui. 2020_0926_115915_406.MOV Dar nu... Il vedeti pe omu' asta? Eh...e ne-a zis sa stam cuminti daca nu vrem sa chemam TAF-ul sa ne scoata din padure. Mai bine sa lasam masina acolo si sa mergem la picior pana sub Detunata. Zis si facut. Am parcat Prafosu' putin intr-o rana, ca doar e conserva de off-road, ce mama dreaq! si am purces prin ograda lui pana in padure. S-a dovedit ca omu' avea dreptate. In padure, drumul ala devenise impracticabil. TAF-urile sapasera in noroi niste sleauri imense, iar pantele erau aproape verticale. In mod sigur, Prafosu' nu ar fi urcat pe acolo. Pe drumul care a durat aproximativ 45 de minute am admirat imprejurimile, am fotografiat una-alta, pana cand, dintre copaci a aparut ZIDUL. Un perete vertical, impresoinant care se sfarsea infipt in varful lumii. Dupa j' de mii de poze am ponit inapoi spre masina, iar cand mai aveam vreo 5 minute...s-a pornit ploaia. Asa din senin, fara niciun avertisment. Am reusit sa ajungem in masina uzi pana in cele mai ascunse locuri, am decis sa amanam off-road-ul dar sa mergem totusi sa vizitam muzeul aurului de la Brad. Drumul pana acolo a fost relativ ok, virajat, dar pe ploaie peraca nu isi arata adevarata frumusete. In schimb, in muzeu am descoperit o comoara. ...si la propriu si la figurat. Sute de exponate cu cele mai frumoase forme de aur nativ pe care ni le-am fi putut inchipui, si altele mult peste. Poze... La intoarcere ploaia se oprise si am putut savura pe deplin drumul si virajele. Am ajuns la pensiune pe inserat si asteptam cu nerabdare ziua urmatoare. Ne pusesem in gand sa comensam cumva lipsa off-roadului... Va urma! Ziua a 3 a... ...urma sa fie ziua cu cea mai mare distanta pe care o vom petrece pe off-road. Din totalul de 94 km, vreo 80 au fost in off. Asadar, traseul a fost asta: Tot azi ne-am rezervat mai mult timp mesului pe jos. Stiti voi...zicala aia cu picioarele si mersul... Asadar, ne sium in Prafos si dupa vreo 15 minute intram deja pe off-road. Aveam sa parcurgem cheile Galbenei in sensul celalalt, dar de data asta, pe zi. Bine, e cam mult spus cheile Galbenei. Este de fapt drumul forestier din care, la un moment dat se "rupe" traseul de picior pana acolo, dar.... Desi drumul nu este foarte dificil, peisajele pe care le strabate, iti aduc aminte ca slabaticia e cel mai frumos film pe care il poti "viziona" live. Poze: Am iesit de pe forestier si am urmat asfaltul spre Boga si mai departe spre poiana Glavoi de unde aveam sa pornim pe traseele de picior spre Platoul Carstic Lumea Pierduta si Cetatile Ponorului. Platoul Carstic Lumea Pierduta, poate fi numit cu usurinta Platoul Timpul pierdut. E un rahan de drum forestier de 2 km care se opreste la un moment dat "in the middle of nowhere". Da, sunt cateva pietre albe pe care le poti admira dar doar cam atat. Dupa 2 ore pierdute, am parcat masina il locul de unde pornea traseul catre Cetatile Ponorului. Eeeeee...."alta gasca il alta traista": traseul este atat de frumos si antrenent, incat am facut 1 poza la inceput iar urmatoarea a fost cand am ajuns. Adica asa: Am plecat apoi spre Padis, stiind ca vor urma aproape 40 km de off, iar nerabdarea crestea... La inceputul traseului, ne astepta dumnealui: o namila de caine de ziceai ca-i corcit cu urs Pe drum....pietre, sleauri, treceri prin apa, si soare. ...mult soare.... Am iesit la DeNeu' si fiindca era cam devreme, am decis sa mergem sa vedem si cascada Varciorog. Cred ca a fost cea mai buna decizie a zilei pentru ca, desi am gresit de 2 ori drumul, am parcurs niste portiuni de off-road, de mai mare frumusetea. Prima data am decis sa respectam semnele de circulatie si am virat dreapta. Ce a urmat, a fost demential. Apoi i-am spus lui Gogu: "mai baga o fisa, motherfucker" si ne-a dus pe aici: Ce a urmat, a fost la fel de demential. Cum zice poetul: a 3 a oara e cu noroc, am dat dreaq reguluile de circulatie si, dupa vreo 3-4 treceri prin vad, am ajuns in sfarsit la locul de unde am lasat Prafosu' si am luat la picior drumul spre cascada. IMG_1827.MP4 IMG_1828.MP4 Urma ziua a 4.... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Octombrie 20, 2020 Autor Share Postat Octombrie 20, 2020 La 07.10.2020 la 19:41, The_Sin_Eater a spus: Urma ziua a 4 ...zi care din nou, avea de toate: mersul pe jos, off-road si unul din multele si frumoasele "trans"-uri, ale patriei: Trans-Ursoaia. Am plecat dimineata pe o vreme cainoasa. Plouase in munte toata noaptea, dar fusese si vijelie. Drept urmare in dimineata respectiva erau doar +5 grade. Cu ochii carpiti de somn si sub apasarea norilor, am pornit spre acelasi loc comun pentru drumetii: poiana Glavoci. Pe drum am putut observa urmarile vijeliei "ratand" la mustata un "copacel" prabusit pe sosea si am purces spre Boga via Stei. Aproape de poiana a inceput sa picure asa ca ne-a oprit sub un copac sa ne echipam de "scandal" cu hainele impermeabile si am pornit spre primul obiectiv al zilei: Ghetarul Focul Viu. Am suit putin masina pe un mal de pamant si am pornit prin padure impreuna cu o mica haita de 3 catei care ne-au insotit credinciosi pe oriunde am vrut sa mergem. Si pentru ce? pentru cate 2 biscuiti de fiecare. Pfff.... Drumul prin padure e foarte frumos si destul de lejer, dar dureaza cam 45-50 minute. Ajungi pe marginea unei vagaune la baza careia se afla pestera cu ghetarul, dar...SOC si GROAZA!!!! are grilaj. Scrie mare ca este rezervatie speologica si daca vrei sa explorezi iti trebuie autorizatie speciala. Totusi, noi am coborat pana la gura pesterii si am facut cateva poze printre gratii. Toamna, ghetarul este minuscul, dar tot emana un aer rece si placut. Ne-am suit inapoi spre poteca renuntand de catva ori la conditia noasta de bipezi si am pornit spre Pietrele Galbenei care erau cam la vreo 15 minute de mers. E...aici urcusul este putin mai greu, dar merita. Ajungi pe un varf care se ridica pe un perete veritcal, iar panorama care se deschide inaintea ochilor este extraordinara. Vezi de aici toata zona: Groapa Ruginoasa, varful Cucurbata Mare (Bihor), Cheile Galbenei, partia de schi de la Arieseni. Ne-am intors la Prafos tocmai cand incepuse din nou sa picure si am pornit-o spre Padis de unde urma off-roadul. Ploua din ce in ce mai tare si eram curiosi cum se va descurca Prafosul prin noroaie pentru ca ploase si toata noaptea. A fost extraordinar. Am iesit pe asfalt dupa 50 de minute, dar, dupa alte 2 intram iar pe forestier catre satul Poiana Horea. Am iesit intr-un final la asfalt si am cotit-o spre Campeni pentru refill. Pe drum insa, ne astepta o surptiza frumoasa: Trans-Ursoaia. Un drum proaspat asfaltat, destul de ingust dar plin de curbe si care trece prin niste paduri seculare si printre poieni de basm. Bineinteles, la final era "under construction", dar kilometri parcursi au fost un deliciu. Am ajuns la pensiune dupa ora 19.30, dar putin cam franti dupa 4 zile de batut forestierele si potecile Apusenilor. Urma ziua a 5 a. ...zi de relaxare totala in apele calde de la Felix. Ziua 5: Am zis totusi, ca inainte sa mergem la Felix, sa mai bifam unul dintre cele "big 4" din Apuseni, si anume: pestera Ursilor. Zis si facut. Ne-am suit in Prafos si am purces. Pestera este senzationala, desi, deschis publicului este doar un tronson de 850 m, restul de 8-900 fiind rezervatie speologica. 25 de lei/cap de turist merita din plin, iar ghidul ala este bestial. Poze....cu permisiunea ghidului... Dar ceea ce merita si mai mult sunt tarabele cu palica de la iesire. Fratilor, am luat de acolo niste palinca de gutui, de imi iploua n gura si acum cand scriu. ...de fapt...ma duc sa-mi pun "o cinzeaca", asa...pentru inspiratie..... ....gata! Are palinca asta o aroma. .... Am luat 3 litri cu treij' de lei kilu' si parca ar mai fi mers vreo 2-3, dar....vorba poetului: ce e bun nu e mult si ce e mult nu e bun. Aflasem de la ghid ca in drum spre Felix ne putem abata si pe la pestera cu cristale de la Farcu. Am ajuns aici pe niste drumuri extraordinare dar...nu aveau POS si nu am putut plati sa intram. Am purces apoi spre strandul Apollo de la Felix unde am petrecut vreo 4 ore sarind ca maimutele alea japoneze in toate piscinele exterioare de acolo. Intai in aia "rece" de 30-33 grade, apoi in aia "medie" de 33-36 de grade si apoi ne lafaiam in aia "calda" de 36-39 grade. Vis, nene! Ne-au dat aia afara cu forta la ora 19.00 si am purces spre pensiune. Pe drum dupa satul Nucet si pana in Vartop ne-a iesit prin piele relaxarea pentru ca a fost o ceata groasa pe serpentinele alea.... Ziua a fost de zece. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cozmino Postat Octombrie 20, 2020 Share Postat Octombrie 20, 2020 Mai da o dusca din palinca aia si povesteste. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Octombrie 23, 2020 Autor Share Postat Octombrie 23, 2020 Ziua 6 ...avea sa fie cea mai ploioasa zi, asadar am decis sa facem niste chestii mai mult "indoor", sau mai bine zis "underground", urmand ca spre finalul zilei sa trecem la partea de off-road. Recte asta a fost traseul: Primul pe lista avea sa fie Muzeul mineritului si galeriile romane de la Rosia Montana. Al treilea obiectiv din "big 4", iar cum in ziua cu Detunata Goala nu am mai avut timp, abia asteptam. Sincer, amandoi suntem ahtiati sa vedem, aflam, atingem tot ceea ce tine de Imperiul Roman, asa ca nu puteam rata cea mai mare exploatare de aur din Dacia. La Rosia Montana nu se mai extrage nimic azi pentru ca, in mare parte zacamantul bogat (>4-5 g aur/tona de steril) a fost deja extras, ramanad azi doar zacamantul "sarac" (~1g aur/tona de steril) si care este retabil doar prin exploatare in masa. Practic trebuie sa "rada" de pe fata pamantului varful muntelui si sa-l macine, iar asta strica ecosistemul. Prin urmare, galeriile sunt acum muzeu. Ne bagam sub pamant si luam contact direct cu extractia romana. E coplesitor sa stii ca prin galeriile alea era forfota acum 2000 ani. Bineinteles ca de lungul istorei aici s-a extras aur, iar muzeul prezinta fiecare periada cu inovatiile si tehnica ei de exploatare. Ne spunea ghidul ca in perioada de dinaintea primului razboi mondial s-au scos de aici pepite si de 3, respectiv 10 kg, dar cele mai frumoase exponate sunt in muzee: la Brad la muzeul aurului, la muzeul din Alba Iulia si la muzeul BNR. Poze: Dupa ce ne-am luat portia de istorie si minerit, ne-am indreptat catre Dealul cu Melci - practic un bolovan pe marginea drumului care este o aglomerare de cochilii fosilizate. La cateva sute de metri este cascada Pisioaia. E d'aia de te lasa cu gura cascata, iar cum ploaia se mai potolise putin, am purces si acolo. "mii de cuvinte": Urmatorul obiectiv pe lista avea sa fie Casa memoriala si muzeul Avram Iancu. Pentru suma modica de 8 lei, poti vizita atat casa memoriala, cat si muzeul. Partea proasta este ca ghidul nu a avut niciun fel de chef, asa ca doar ne-a spus pe unde sa intram si cam atat. Ne-am uitat la niste poze/documente/arme si port popular si am plecat cu un gust cam amar si fara absolut nicio informatie. De aici, a inceput din nou sa ploua dar am decis totusi sa incercam sa ajungem la Varful Bihor (Cucurbata Mare) pentru ca nenea Gogu ne spunea ca e posibil. ...n-a fost, dar a meritat fiecare metru. Am inceput sa urcam usor pe versantul muntelui, iar ploaia ne insotea imreuna cu fuioare de ceata. Drumul urca si coboara, trece printre curti si pasuni pana cand... ....nu se mai poate inainta. Ne-am dat seama ca suntem intr-o curte, si desi drumul continua, noi nu am mai putut sa-l urmam deoarece proprietatea era ingradita. Asa ca am facut cale'ntoarsa si am hotarat sa ne oprim in drum spre pensiune si la cascada Petrehaitesti. ...numai ca desi Gogu ne spunea ca am ajuns, noi nu vedem nicio cascada Plouati si infrigurati am decis sa ne retragem la caldura pensiunii si la fiara care o pazea si sa ne pregatim pentru ziua urmatoare - a 7 a. A...si un filmulet scurt: 2020_0930_174241_479.MOV Acum 9 minute, The_Sin_Eater a spus: urmatoare - a 7 a. Zi mare, pentru ce ne propusesem sa mai parcurgem un "trans" al patriei. Si nu orice "trans", ci TransAlpina. Da' nu aia pe care o stim toti, ci Transalpina de Apuseni, cum mai este denumit acest drum (DJ 107I). https://ziare.com/stiri/turisti/transalpina-de-apuseni-drumul-de-80-de-kilometri-care-scoate-din-izolare-o-zona-turistica-1632308 Noi l-am strabatut dinspre Bucuim-Sat spre Aiud, urmand ca apoi sa ne intoarcem pe DeNe 75. Adica asa: Drumul incepe cu un asfalt sub orice critica pentru cam orice tip de vehicul. Dar dupa vreo 20 de km, incep sa se observe lucrarile. Afaltul este decopertat lasand loc pamantului care macar era plat. Dar noroiae la greu. Ploase 2 zile si se vedea. Dar a fost minunat. Dupa alti vreo 20-25 km, incepe terasamentul, iar de aici poti spune ca e ca-n palma. Cel putin pentru Prafos... Drumul trece prin paduri, urca munti si traverseaza pasuni. Are curbe, peisaje exceptionale si e o placere sa-l parcurgi chiar si in acest stadiu al lucrarilor. Pe drum am admirat cam tot ce era de admirat. DeNe 75 e praf. Plin de gropi, ingust si cu un asfalt de ti-e mila sa mergi cu mai mult de 40 km/h, dar strabate si el niste zone foarte frumoase, iar cum noi plecasem la plimbare, nu ne-a deranjat prea tare calitatea asfaltului. Pentru ce era destul de devreme, am deci sa "mai bagam o fisa" pentru cascada Petrehaitesti, si de data asta am urmat drumul marcat. ....Si bine am facut... Off-road fain pana in fata unei curti. Apoi "la picior" pana la cascada prin curtea omului si prin padure. Dar merita. Ne-am intors la pensiune cu gandul ca ziua urmatoare avea sa fie cea mai scuta. Bineinteles ca nu aveam de unde sa stim ca Ziua 8, desi cea mai scurta, avea sa fie cea mai palpitanta si faina dintre toate. Traseul a aratat asa: ....si sa va explic de ce: Initial am vrut: Pestera Poarta lui Ionele-cheile Ordancusei- in sus prin munti - coborat la Mununa - Apoi iar in sus la Izbucul Tauz (Gardea Seaca) - Casa de piatra si ghetarul Vartop - apoi de acolo de unde scrie "comuna Arieseni" am vrut sa trecem muntele spre satul Poienita, dar nu s-a putut, asa ca am facut cale intoarsa si am mers spre "DC95" cu gandul sa trecem muntele celalalt spre satul Ocoale, dar si aici ne-am blocat (si am avut parte si de o "surpriza"). Asa ca am facut cale' ntoarsa si am coborat tot pe la cheile Ordancusei, si ne-am facut cado' o urcare pana la varful Bihor (Cucurbata Mare). Dar sa incepem cu inceputul: Am plecat ca boierii la 10, pentru ce stiam ca vom avea doar vreo 100 km de traseu si dupa cateva minute opream in fata pesterii Poarta lui Ionele impreuna cu ghidul. Am urcat impreuna cu el pana la intrarea in pestera iar pe drum am vazut un ENT. Stiti voi...d'ala din Lord of the Rings. Uita asta: Am vizitat pestera care este excelent amenajata pentru turisti, am vazut liliecii si i-am si ascultat cum chitaie. Dupa aceea am decis sa mergem pe Cheile Ordancusei pe jos, dat finnd ca sunt relativ scurte, dar de o frumusete rara. Soarele incepea sa incalzeasca valea, iar ziua promitea sa fie extraordinara. Ne-am intors la Prafos si am mai trecut o data prin chei in drumul nostru spre munte. Drumul si peisajele sunt extraordinare iar pe drum am prins si un blocaj. Omu' cu caravana s-a oprit cand a inceput off-road-ul. Adica partea frumoasa. Pe traseul spre Izbucul Tauz, am gasit si cativa colegi motorizati cu enduro. Izbucul Tauz da impresia ca este un rau care iese dintr-un perete. De fapt este un rau care intra in subteran 2,5 km mai sus in pestera Coiba Mare si iese la suprafata aici. Am escaladat pietrele pana la o placa memoriala in cinstea unui scafandru speolog care a murit aici in 2002 incercand sa iasa din Coiba Mica prin Tauz. In drum spre satul Casa de Piatra, urma sa mergem cu ghid la Pestera Getarul Vartop si am oprit la casa asta cu acoperis albastru. Eh, voi sa nu faceti asta daca ajungeti aici. E un mos cotonog care ne-a spus ca nu putem merge mai departe decat vreo 200 m dar nu avem unde lasa masina si s-o lasam acolo pentru 5 lei. Bineinteles ca era o minciuna ordinara. Drumul contunua si este chiar foarte bun. Ne-a mai spus ca ghidul nu este si ca nu avem cum sa vedem Ghetarul Vartop pentru ca excursiile in extrasezon se fac numai cu programare telefonica cu cateva zile inainte si gupuri de minim 5 Asa ca am mers doar pana la pestera Coiba Mare si apoi ne-am intors la masina sa ne continuam drumul spre dreapta. Vroiam sa trecem muntele pana in satul Poinita. Off-road-ul este extraordinar vreo 10 km dar apoi...se termina. ...cel putin pentru o masina lata cum este Prafosul. Ajunsi al intersectia asta, am explorat putin: in stanga la vreo 25 m era un gard, iar in dreapta (asa cum ne arata Gogu) drumul se ingusta brusc si nu puteai avea acces decat cu o mobra sau maxim un ATV. Asa ca am intors, am luat iar off-roadul ala misto, si am intrat pe DC95 (drumul forestier "Brusturel") - stanga, cu gandul sa traversam celalalt munte. Iar a fost un off-road de toata frumusetea, pana cand....drumul s-a blocat. Din nou, puteai sa avansezi numai cu o mobra. M-am dat jos sa fac cateva poze pentru posteritate (adica pentru voi) si atunci am auzit.... ....glasul unui urs care parea ca este fix in spatele meu. Fratilor, ati auzit de frica aia viscerala? E, asta am simtit eu... M-am suit in masina si am coborat muntele in viteza... M-a durut fix in qur de suspensii, pietre care loveau scuturile, zgaltaiala. Vroiam doar sa ajung la "civilizatie". Am facut drumul intors prin Gardea Seaca si am iesit la drumul principal, moment in care ne-am hotarat sa incercam sa urcam la varful Bihor pe drumul cunoscut. Zis si facut. Drumul urca lin si este foarte bine intretinut de cei care opereaza eolienele de sus, asa ca nu a fost nicio problema. De la valea Cepelor insa urma sa intram in ceata, dar am continuat. ...si am razbit. Ne-am intors la pensiune dupa cea mai frumoasa zi a aventurii prin Apuseni si , stand de vorba cu oamenii de acolo am aflat ca s-ar putea sa fi auzit de fapt un cerb, fiind in perioada de rut. Sincer, habar nu am ce ar fi putut fi. Noi ii spunem "CerbUrs". ...in orice caz, mi-a ridicat parul pe ceafa... Filmulete cu urcari: 2020_1002_151044_327.MOV 2020_1002_151611_328.MOV 2020_1002_165040_338.MOV 2020_1002_141134_528.MOV Cateva date "tehnice" ale aventurii: Durata: 10 zile (24.09 - 03.10.2020) Total: 2465 km Autostrazi: cca. 350 km Off-road: cca. 500 km Consum mediu: 7.3 l/100km Traseele de off-road pe care le-a parcurs, sunt relativ abordabile (drept urmare un SUV nu a avut probleme) si pot fi facut cu orice moto Adv sau dual. Noi va multumim pentru ca ati citit si speram ca poate v-am inspirat. Sa ne auzim sanatosi! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
MateiBV Postat Iunie 18, 2021 Share Postat Iunie 18, 2021 (editat) Foarte fain! Am facut si eu vara trecuta vreo doua ture mai soft in Apuseni, tot cu prafosul. Bara spate cu suport de roata e cea de la Mudster? https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=121834169584823&id=107628817672025&__cft__[0]=AZWrttAjy7r4H_iHsr44IRWlUHFZ_6J-FN_jK739Wn-6PTyF0NVi0QZdtF5YeZHuFat8iAwXMeC-LEWaF-tt8QbE0WjqwJDMbnFeSQCVe1qXPMVyagvzy9dHfXX3A2uVLMoQjt-8ojvSovnShl-S3mVApu-Zdzb0GHSM0ixjm12nnA&__tn__=%2CO%2CP-R https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=119029683198605&id=107628817672025&__cft__[0]=AZXnE4JbwZAeVlSNw6Gdz9o2HZmK9bJbEH95FS_RBoO6QToJxsRHiyCUBhHeACo4p3E70mDCa3zdr8B_wY1KvzESyeGFayoFwIE-n14F4VxE_hzaTcZwIjFaOaGvSCrCGZ_dRd-7xbvPUEojx2hQEgqc9wsJju2QG32sdAHKorySyQ&__tn__=%2CO%2CP-R Editat Iunie 18, 2021 de MateiBV Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Iunie 18, 2021 Autor Share Postat Iunie 18, 2021 (editat) Salut! Apusenii sunt foarte frumoși și pot fi abordați cu o mașină de genul acesta. Da, bara spate este cea de la Mudster. De fapt, toata masina a fost modificata la ei. Ai aici link: "o noua jucarie.... - Automobile - MOTOCICLISM.ro" https://motociclism.ro/topic/760480-o-noua-jucarie/ Editat Iunie 18, 2021 de The_Sin_Eater Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
MateiBV Postat Iunie 18, 2021 Share Postat Iunie 18, 2021 Si a mea are kitul de suspensii de la Costin. Cu ce e incaltata? Par BFG-uri. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The_Sin_Eater Postat Iunie 18, 2021 Autor Share Postat Iunie 18, 2021 Da, BFG TA-KO2 225/75 R16 cu modificarea plasticelor din interiorul pasajelor de roata ca sa nu atingă la viraj maxim. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
MateiBV Postat Iunie 18, 2021 Share Postat Iunie 18, 2021 Eu am mers pe Cooper AT3 4s de 215/70R16, intra fara modificari si sunt mai putin zgomotoase pe asfalt. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.