Vlad S

Ieri am facut prima iesire din 2015. A fost cam lunga pauza de 2 luni, dar cu iarna asta care a fost ceva mai aproape de standard decat cele din ultimii ani, n-am avut ce face. Oricum, m-am bucurat sa vad pe Facebook si la altii poze din iesiri si nu de pe partie

Nu-i nimic de vandut. Inainte cu o saptamana sa plecam am schimbat jumatate din rezervari cu altele care erau la oferta(nu mai stiu exact detalile, dar la unele pretul era la jumatate - vorbim de booking.com), m-am orientat inainte pe net de unde sa alimentez, de mancat pe langa micurile dejun(incluse la cazare) am preferat varianta fast-food/supermarket, cu mici exceptii. Fara spart in figuri, dar nici n-am dormit in mizerie(dimpotriva - doar ca in afara de Viena am ales sa stam in orase mici/sate), n-am murit de foame, n-am mers doar cu 80km/h, am si vizitat cateva obiective, am platit taxe pentru unele drumuri... Dar a fost o vacanta moto foarte reusita.

Vand manusi Held Touring Five Tex, marimea 10/XL, in stare foarte buna(defapt sunt aprope noi fiindca le-am purtat de maxim 5 ori). Manusi captusite, bune pentru primavara/toamna/ploaie, au fost luate de la Louis(https://www.louis.de/en/artikel/held-touring-five-tex-2047-gloves/201314?list=41887994). Din pacate le-am luat fara sa le probez si imi sunt mari. Pret: 170lei Telefon: 0741 296 965 Pretul scade la 700 lei fix. E un aparat foarte bun, dar am primit de Craciun altul si pe acesta nu-l mai folosesc.

Daca cunoasteti pe cineva care cauta persoana pentru postul de topograf sau cartograf, eu imi caut de lucru in domeniu(absolvent de studii superioare de specialitate).

Recomandasem si eu Capus-Rasca-Belis. In schimb Belis-Balcesti-Dealu Botii-Rachitele, nu o recomand celor fara suspensii mai moi si garda la sol mica. Din Belis si pana in capatul Balcestiului e un drum in prima faza de urme de asfalt(adica gropi) ce devine un drum de tara pana la urma(in total vreo 3 km), iar la capatul dinspre Rachitele, la fel, drum de tara, dar foarte valurit(daca a plouat sunt foarte multe balti mari). Partea dinspre Rachitele(2 km) ar trebui modernizata anul acesta impreuna cu drumul spre Ic Ponor, in schimb cea de la Balcesti tine de comuna Belis, fiind drum comunal. Eu, cu FJRul, m-am intors din drum acum 2 ani(chiar dupa ce a fost gata) la intrare in Balcesti din cauza ca n-am stiut cat de lunga era portiunea mai rea si pentru o motocicleta de aproape 300kg si suspensie de strada era o experienta cam neplacuta. Dar...traseul nou asfaltat(~12 km), este un fost drum forestier trecut la rang de drum comunal, lat cat pentru o masina si o motocicleta(la limita), dar este foarte frumos traseul sinuos si peisajul, mai ales in locurile de belvedere. Eu nu recomand deloc traseul acesta decat celor cu enduro-touring/adventure pregatiti sa isi foloseasca motocicletele pentru ce au fost gandite. Nimic de comentat legat de peisaje, dar drumul este pur si simplu distrus pe anumite portiuni. Si Pasul Gutai(DN18 Baia Mare - Sighetul Marmatiei) este blocat intr-o etapa intermediara de modernizare, dar macar poate fi parcurs fara sa te doara sufletul ca ti-ai bagat motocicleta pe acolo... Pentru cei ce vor sa viziteze Maramuresul si dupa sa ajunga in Bucovina le recomand ca de la Sighetul Marmatiei sa mearga pana la Moisei(portiunea asta de DN18 a fost modernizata in 2013), iar apoi sa o ia pe DN17C Moisei-Nasaud-Bistrita(in general bun, dar sunt si cateva portiuni usor denivelate). Ulterior, DN17 Bistrita - Vatra Dornei, unde aveti Pasul Tihuta pentru peisaje si drum virajat. Totodata va pun si o harta cu calitatea drumurilor, intocmita la inceputul lui ianuarie(atentie, unele informatii sunt mai vechi, asa ca pot fi diferente fata de realitate(mai ales ca a venit iarna): » Post actualizat in 04 Feb 2015 07:24 Sa mai bifam cateva drumuri interesante. Inca n-am apucat pe ele, dar par a fi interesante. Textele si imaginile sunt preluate de pe forumul peundemerg.ro . Sursa

Nu stiu cum sunt altii, dar la mine motociclismul se imbina cu o alta pasiune si anume cartografia. Asa ca vesnic sunt curios ce se ascunde in spatele linilor de pe harti in ceea ce priveste peisajul si calitatea drumului. Pentru fiecare motociclist, traseu de top inseamna altceva, iar pentru mine inseamna un traseu pe care sa mi-l doresc sa il parcurg de mai multe ori. Pana acum, vad ca s-au pus trasee din afara tarii si drumurile nationale de la noi(cu cateva exceptii). Multe dintre cele mai bune drumuri de dincolo sunt drumuri secundare, fara prea multa circulatie si care trec prin zonele mai greu accesibile. Drumurile judetene de la noi se incadreaza in aceeasi categorie, dar din pacate sunt mai putin populare in turele moto(cel putin eu asa observ) datorita lipsei de informatii referitoare la calitatea asfaltului(e o "placere" desavarsita cand se termina brusc asfaltul inainte cu cativa kilometri de a ajunge la drumul principal si incep craterele sau noroaiele) si peisaje(nimeni nu-si doreste sa parcurga distante mari prin sate, facand slalom printre balegi si sa nu il atraga nimic din ceea ce vede). Avand in vedere ca dupa o scurta cautare pe google o sa gasiti zeci de topuri cu drumurile cele mai populare din Europa, eu o sa va recomand cateva DJuri ce merita abordate cand va plimbati prin Romania: - DJ764/DJ764D(jud BH): Beius(DN76) - Rosia - Bratca - Borod(DN1) - un drum de latime medie(2 benzi fara acostament), usor denivelat de la Beius pana la Rosia, apoi devine excelent atat din punct de vedere a calatitatii asfaltului cat si a peisajelor; in plus e o scurtatura buna pentru cei ce vor sa ajunga mai repede din Beius la Cluj sau viceversa Link: https://goo.gl/maps/9AAmY -DJ763(jud BH): Sudrugiu(DN76) - Pietroasa - Padis - recent reabilitat, e un drum cu latime variabila(mediu in general si mai ingust in cateva zone) si cu asfalt excelent, ce strabate un traseu spectaculos si nu duce lipsa de curbe; problema cu el e ca se termina in Padis, de unde continua pana la Rachitele ca macadam(de cativa ani se afla "in modernizare" Rachitele - Ic Ponor si prefigureaza ca se va termina anul acesta, dar tot vor ramane 11km de macadam) Link: https://goo.gl/maps/6tQvL -DJ108A/DJ108G(jud. CJ/SJ): Ciucea(DN1) - Crasna - Varsolt(DN1H) - drum de latime medie si cu asfalt foarte bun, e interesant pana la Cizer(cat se traverseaza Muntii Meses), dupa peisajul devenind unul de deal/podis si fiind mai multe sate, dar e placut de parcus in continuare(nu recomand DJ191C Crasna - Zalau pentru cei cu suspensii mai tari - e destul de denivelat); DJ108A de la intersectia cu DJ108G pana la Romanasi urmeaza sa intre in modernizare si va fi interesant de parcurs cand va fi gata Link: https://goo.gl/maps/G1zxQ - DJ103K(jud. CJ): Capusu Mare(DN1) - Rasca - Belis(DN1R) - drum mai ingust(o banda si jumatate) cu asfalt bun(reabilitat in 2008-2009 si inca rezista bine, sunt cateva gropi la capatul dinspre Belis, dar nimic de speriat), iar peisajul e superb, urcand de la deal la munte; e o varianta mult mai buna decat DJ107P(Somesul Rece - Marisel) care e bombardat in unele locuri si urmeaza sa intre in reabilitare Link: https://goo.gl/maps/To6BZ -DJ 107M(jud. CJ/AB) - fiind mai lung il impart in doua segmente(drum de latime medie in intregime): -Luna de Sus(DN1) - Iara - Buru(DN75): usor spre moderat denivelat pana la Iara, devine foarte bun pe sectorul Iara - Buru, aici fiind si cele mai interesante peisaje, merita parcurs mai mult ca varianta la traseul clasic(Aiud - Turda - Cluj) daca se abordeaza si urmatorul segment -Buru(DN75) - Remetea - Aiud - usor denivelat pana la trecerea in jud. AB, dupa devenind foarte bun, iar peisaje de top(Piatra Secuiului, Cheile Valisorii si ruina Castelului Coltesti de langa Remetea); intrarea in Aiud era ultima data destul de rea Link: https://goo.gl/maps/KAzKA -DJ 107(jud. AB/MS): Blaj - Tarnaveni - drum de latime medie si calitate foarte buna, strabate valea Tarnavei Mici, o zona viticola foarte frumoasa(Jidvei), fara diferenta de nivel notabila, dar sunt multe curbe avand in vedere zona de podis; la Cetatea de Balta se poate vedea Castelul Bethlen - Haller(de dincolo de gard din pacate, nefiind deschis spre vizitare - proprietate privata) Link: https://goo.gl/maps/Kx9m2 -DJ 106E: Dobra(DN67C) - Poiana Sibiului - Saliste(DN1/DN7) - o scurtatura foarte buna pentru cei ce vor sa intre pe Transalpina dinspre Sibiu, e un drum de latime mediu, bun calitativ pe portiunea Dobra - Jina si usor si pe alocuri mediu denivelat in rest; are parte de niste peisaje frumoase si niste ace de par interesante pe capatul vestic Link: https://goo.gl/maps/4yIc5 Cam atat imi vine acum in minte. O sa mai adaug cateva trasee care inca nu am apucat sa le parcurg, dar si alte recomandari care nu au mai fost mentionate. Va recomand sa va uitati cu Street View pe Google Maps ca sa va faceti o idee despre traseele recomandate.

Asteptam si continuarea(cred ca nu sunt singurul ).

Vand body Nikon D60 cu obiectiv Nikkor 18-55 VR. A fost folosit ocazional si in vacante, asa ca a acumulat 19144 cadre si se afla intr-o stare foarte buna(am avut grija de el, a fost tinut doar in husa si nu a incasat socuri). Il vand deoarece am facut un update. In pachet mai intra: -card 4GB -incarcator -filtru UV Kenko -cablu USB -manualul si restul brosurilor cu care a venit -capace obiectiv/body -cutia originala Pretul este 800 lei negociabil. Telefon: 0741 296 965 Se poate preda personal si in Bistrita, Baia Mare, Satu Mare sau Zalau. PS: cu exceptia ultimelor 5 imagini cam asta a suprins de-a lungul timpului https://www.flickr.com/photos/schumy-ro/

Frumos, astept sa vad mai mult din albastrul acela specific al litoralului din Lefkada

Salut, ochelarii de soare nu i-am inlocuit(mi se par foarte scumpi la 45e avand in vedere cat de sensibili sunt). Se dau foarte simplu jos(daca te uiti in manual este si ilustratie cum sa ii dai jos). La momentul respectiv(cand s-a dezlipit garnitura), nu m-am gandit sa o trimit in garantie, mai ales ca aveam nevoie sa o folosesc.

Mie mi se pare ca m-am exprimat corect. Probabil ca tu nu ai citit corect.

Eu am facut traseul acum 2 ani cam asa: https://goo.gl/maps/ypT3m . De la Split continua sa urce pana la Rijeka, apoi o lua spre Zagreb si Plitvice(in varianta aceea nu era prinsa si Italia/Austria). Imi doresc sa vad cat mai bine Muntenegru si Croatia, sa am la cateva zile o pauza de 1-2 zile pe malul marii(pana la urma e si concediu). 4000km prin inseamna ori sa "fugi" si sa te opresti la poze si la mancare, ori sa ai foarte mult timp(si bani) la dispozitie.

Mersi Acum, cand stau si ma gandesc, e clar ca as fi facut cateva chestii diferit. La Mariazell am avut o tentativa sa vizitam orasul, dar ne era foarte cald si nu aveam chef sa caram dupa noi echipamentul. Ulterior m-am uitat la niste poze si mi-a parut rau. Cand a fost vorba de Edeleweißspitze incepuse sa se strice vremea(batea vantul tot mai tare) si incepea sa se innoreze serios. Ulterior, dupa ce am ajuns la Viena destul de repede mi-a fost ciuda(mai ales ca iesisem din greseala prin alta parte si am pierdut timpul prin oras). Dimineata, inainte sa pornim spre Solden ne-a speriat putin ploaia. Am oprit la Shellul de acolo, am alimentat, am renuntat la costumele de ploaie si am urcat pe Timmelsjoch, uitand de partea aia. Cat despre Dolomiti, trebuia sa fi avut o rezervare undeva pe langa Gardena. Mai ales ca eram in jurul amiezei in zona, lasam bagajele la hotel si puteam face un tur foarte lejer pana seara, mai ales ca fusese si vremea frumoasa(cand am intrat in Austria spre Lienz am ratat la limita o furtuna). Pentru 2015 am in plan Muntenegru - Croatia. Daca imi iese ok traseul(sa nu fie exagerat de lung) si avem timp suficient as vrea sa ajung pana in Venetia si dupa sa urc iara la Dolomiti.

Cred ca am mai scris pe topicul asta legat de C3. Cat de curand se fac 5 ani si va urma cel de-al 6-lea sezon pentru casca mea. In total a cumulat in jur de 22000km, fiind folosita la soft-enduro si touring si in toate tipurile de vreme. Interiorul e inca intr-o stare foarte buna si nu miroase(folosesc cagula indiferent de vreme), iar singura problema pe care i-am gasit-o ar fi captuseala putin subtire din zona fruntii(la sfarsitul zilelor lungi incepe sa ma doara capul in acea zona). La exterior se observa trecerea timpului doar prin zgarieturile fine, care in lumina fac efectul de "panza de paianjen". Ce ma surprinde e ca stickerele sunt inca la loc, desi nu au avut lac peste ele. Am reusit sa ii fac cunostinta cu gravitatia(din fericire nu pe cap) si a rezistat bine din punctul meu de vedere. Mecanismele de la mandibula, viziera si ochelarii de soare functioneaza perfect si nu au avut nevoie de intretinere. In schimb si pe mine m-a enervat faptul ca mecanismul vizierei nu are un arc mai puternic si un sistem prin care sa poti lasa viziera usor deschisa(precum e la Shoei - vara ar fi foarte util). In schimb garnitura vizierei de pe mandibula s-a dezlipit pe portiuni scurte in continuu. Cred ca daca pun cap la cap toate interventiile am lipit-o complet pana la urma(mi se pare totusi o greseala de fabricatie avand in vedere ca problema asta incepea dupa cateva luni de folosire). Si ar mai fi un minus si garnitura superioara care in timp a zgariat marginea de sus a vizierei, in ciuda faptului ca a fost curata tot timpul(din fericire nu intra in campul vizual). Ochelarul de soare a fost primul care a cedat. Dar nu a fost vina lui, ci am avut ghinionul sa fiu stropit cu apa dintr-o balta pe un drum neasfaltat la 6 luni de cand o aveam. Am curatat-o cu grija cand am ajuns acasa, sub jet de apa(altcumva nu se putea), dar stratul anti-aburire s-a distrus si s-a zgariat destul de tare lentila. De partea cu zgariatul vizierei de soare s-a plans multa lume, deci si la o folosire normala tot acolo se ajunge. Mai ales ca am observat de-a lungul timpului ca transpiratia(care contine si putina grasime) se depune pe lentina si strange praful intr-o veselie. Din pacate efectul acesta e cam greu de combatut. Viziera si pinlockul urmeaza sa fie inlocuite(55 si 30 euro). De ele am avut foarte mare grija, dar inevitabil au inceput sa "dea semne de oboseala". Viziera a fost spalata tot timpul sub jet de apa si lasata la inmuiat in prealabil daca era plina de insecte intarite. Chiar daca nu am curatat-o niciodata pe uscat sau sters-o cu servetel umed, cu timpul s-au strans zgarieturi fine, iar apa a inceput sa nu se mai prelinga atunci cand ploua. Pinlockul, desi multa lume s-a plans de el(se vede si ce review are pe Louis) a rezistat foarte bine. In timp a inceput sa se stranga praf intre el si viziera, chiar daca garnitura lui era presata corect pe viziera(mi se pare ciudat). In schimb e foarte sensibil la zgarieturi. In manual se recomanda stergerea lui usoara cu o microfibra si daca e necesar se poate folosi o carpa usor umeda, dar strange destul de multa mizerie(praf, saliva - asta se aplica mai ales celor cu intercom , iar din cauza sistemul de aerisire frontral destul de prost gandit apa in timpul ploi - chiar si cu aerisirea inchisa). Din toamna am observat ca stratul anti-aburire a inceput sa cedeze in partea inferioara, asa ca a venit momentul sa il schimb. Eu folosesc C3-ul impreuna cu un intercom cu cablu Albrecht si chiar daca nu a fost gandit special pentru aceasta casca, s-a potrivit foarte bine. In functie de cat va rezista noua viziera(si pinlock) voi mai folosi casca si apoi o voi inlocui.

Ziua 6: Schönbrunn - grădina zoologică și grădinile palatului Pe scurt: merită văzute Sfârșitul călătoriei(zilele 7 si 8) am preferat să fie unul lejer și să îl facem din două bucăți, cu o noapte la Budapesta. Câteva impresii: Dacă aș mai face o dată traseul, aș face întoarcerea într-o singura zi și aș mai petrece una prin munți Am ieșit mult mai ieftin decât aș fi crezut(nu mai știu cât a costat exact, dar pana in 700e) E al naibi de placut sa te poti da pe niste drumuri virajate fara frica diverselor obstacole de pe drumurile noastre(gropi, pietre, soferi inconstienti, animale, etc.) Am avut foarte mare noroc cu vremea A fost așa de frumos că mâine aș pleca din nou Vad ca nu pot face traseul dintr-una(limitarile noului Google Maps si vad ca nu imi ia in calcul drumurile inchise pe timp de iarna): Prima parte pana la inceputul lui Timmelsjoch: https://goo.gl/maps/hd1tf Partea a doua: https://goo.gl/maps/oWDhe

Ziua 5: Grossglockner - 107 - 311 - 163 - 99 - 320 - Lienz - A9 - S6 - A2 - Viena Ne trezim devreme, având o zi destul de lungă în față. Plătim taxa, trecem de barieră și mă întreb curios dacă au meritat banii. Nu e nevoie de prea mult timp ca să îmi răspund tot singur că DA. Peisajul, drumul, ghețarul, muzeul, până și lipsa marmotelor(deși nu m-ar fi deranjat) toate mă conving că orice lucru bun e bine să și coste puțin câteodată, altfel nu mai are nimeni grijă de el. Și pe bune, aș prefera să plătesc o taxă de drum pentru Transfăgărășan sau Transalpina(pe lângă vienietă sau cea din benzină), dar să fie condițiile de aici. Adică asfalt perfect, marcaje, parapeturi, parcări amenajate, punct de belvedere, fară cai/vaci/oi/măgari/etc. plimbându-se pe carosabil sau cocălari opriți în mijlocul drumului că sa își facă un grătar. Foarte frumos... Alpinecenter Grossglockner este locul de panorama al ghețarului și un fel de muzeu la mare altitudine și în care accesul este gratuit(mă rog, intră în taxa de drum). De aici, restul drumului s-a îndreptat spre Viena. Edelweissspitze l-am sărit și rămâne de „sămânță” pentru data viitoare. Până la destinație nu a mai prea fost mare lucru de surprins în imagini sau cuvinte față de ce văzusem deja. ---- Din nou mai am nevoie de o postare intermediara. O sa incerc sa pun si o harta cu traseul la sfarsit(cum s-a schimbat Google Maps, hartile vechi nu le mai afiseaza corect, deci trebuie sa refac itinerariul).

Ziua 4: Wald-Balbach - Sölden - 186 - Timmelsjoch/Passo Rombo - Italia - SS44bis - SS44 - Jaufenpass(Passo Giolo) - A22 - SS242d - SS242 - SS243 - Passo Gardena - SP244 - Passo Valparosa - SR48 - Passo Falzarego - Cortina d'Ampezzo - SS51 - SS49 - Austria - 100 - Lienz - 107 - Rossbach(inainte de bariera de la Grossglockner) După o aversă ce ne face să îmbrăcăm costumele de ploaie până la Shellul din Sölden, începem ascensiunea pe Timmelsjoch, cel mai înalt pas din toată călătoria(2509m). Urcăm frumos pe un asfalt bun ce nu arată altitudinea la care suntem și înțelegem pentru ce se cere taxa. Peisajul sus e superb, dar cum coborâm în Italia devine și mai frumos. Urmează Jaufenpass... În continuare venea autostrada și coborând de pe Jaufenpass pe niște curbe superbe mă gândeam că o să ne plictisim până ajungem lângă Dolomiți. Greșit...A22 are niște peisaje greu de descris(păcat ca nu am surprins momentul). La căpatul nordic încă sunt prezente pădurile de conifere. Înaintând spre sud, o dată cu scăderea altitudinii apar pădurile de foioase și din loc în loc vii și conace/castele/biserici vechi sau în ruină ancorate în câte un vârf de deal. După ce tracem de Ortisei, se observă primele culmi ale Dolomiților. Superb! De aici încolo, chiar daca drumul era cât se putea de apetisant am lasat-o moale și ne-am lăsat încântați de ce vedeam. Pe rând trec Passo Gardena, Passo Valparosa și Passo Falzarego. Ce mă surprinde e faptul că pădurile italienilor sunt neatins comparativ cu cele ale austriecilor. Cum am ajuns în zona montană a Austriei am observat zone despădurite recent, în unele locuri chiar mari. În schimb, în Italia nu am văzut nicăieri pe unde am fost măcar o zonă. După Cortina d'Ampezzo avem parte de un accident live. Un SUV cu niște oameni mai în vârsta zboară de pe șosea într-o curbă. Traficul îngheață un minut, toată lumea iese ok din mașină și lucrurile se pun iarăși în mișcare. Pe mine mă trece un fior rece la vederea celor întâmplate. După o grămadă de kilometri în care nu m-au deranjat decât două femei care împărțeau condusul cu vorbitul la telefon, parcă mi-e groază de șoselele patriei pline de te miri ce... După Lienz începem să urcăm spre stația de taxare de pe Grossglockner. Înainte de ea, găsisem o cazare super la Gasthof Tauernalm și schimbasem ce rezervasem deja. Și a meritat pe deplin având în vedere ca am prins o camera de 4 persoane(am plătit doar una dublă) mare și curată, iar mâncarea atât la cină, cât si la micul dejun a fost foarte bună. Nici de priveliște nu ne-am putut plânge... ------ Ca sa pot posta integral si ziua a 5-a e nevoie de inca o postare intermediara

Am ramas dator cu restul povestii...dar a trecut numai un an, asa ca sper ca se iarta Ziua 3: Liezen - E651 - 145 - L701 - L547(Hallstatt) - 166 - 99(Bischofshofen) - 164 - L216 - 311(Zell am See) - 168(Mittersill) - 165(Gerloss Pass) - 169 - A12(E60) - Innsbruck - A12 - L13 - L237 - Wald-Balbach O nouă dimineață cu soare, un nou mic dejun. De data asta unul foarte bun față de mizeria de la Paprika Csarda. Ne strângem lucrurile, le aranjăm pe FJRică și plecăm devreme fiindcă ne așteaptă o zi lungă. O oprire la benzinărie, câteva curbe pe drumul 181, stânga spre Hallstat pe L701 și...offroad! La o porțiune de un kilometru de macadam în centrul Austriei într-o importantă zona turistică nu m-aș fi așteptat. Se pare că porțiunea aceea din drum era în plin proces de reabilitare. Așa de plin, că într-o zi de marți la ora 9:30 șantierul era gol și utilajele parcate. În fine, ajungem la Hallstatt. Lacul superb, orășelul superb, munții superbi. Parcă era scos dintr-o poveste tot peisajul. Din benzinărie Mijlocul lui august și zăpada rezistă pe versantul sud-estic... Hallstatt După Hallstatt am continuat pe drumul 161, un traseu total banal față de ce văzusem. Defapt zona e destul de renumită pentru ski, motiv pentru care mai bine de două treimi am mers doar prin localități. Trecem și de Bischoshofen și intrăm pe 164, un traseu interesant care trebuia să ne ducă pe lângă Zell am See de la nord la sud. Din păcate o porțiune era închisă și am trecut prin sudul lacului încercând să reducem din timpul pierdut. Pauză pe 164 Și cum tot mergem, ne apropiem de primul pas adevărat din tură: Gerlos. Acum, cât e de adevărat rămâne de văzut, mie nu mi s-a părut să merite banii comparativ nici cu ce va urma nici cu ce a fost deja. În fine, pe urcare observăm și cascadele de la Krimml(păcat că dura prea mult să le vedem de aproape). După Gerlos am coborât spre Zillertal și mai apoi spre valea Innului. Pauză înainte de Gerlos Cascadele de la Krimml Pe Gerlos Pass Căprițele aveau un adăpost tare drăguț lângă popasul de pe Gerlos Nici Innsbruckul nu pot să zic că mi s-a părut ieșit din comun. E foarte posibil să fi nimerit un moment prost pentru vizitat fiindcă era plin de turiști de toate națiile și abia aveai loc să respiri. Cu toată aglomerația și agitația preferăm să nu pierdem prea mult timp și să plecăm mai departe, cu promisiunea că o să mai revenim cândva să vizităm serios. Din Innsbruck o luăm pe L13 spre Kuhtai si L237 spre Wald-Balbach. Reușim să ajungem la timp și să fentăm o ploaie destul de serioasă ce „bântuia” prin zona. De data aceasta ne cazăm la o pensiune. În ciuda lipsei băii din cameră, condițiile sunt ca la un hotel de 3*, iar micul dejun cel mai bun din toată călătoria. După Kuhtai » Post actualizat in 28 Dec 2014 18:29 ---- Ca sa pot pune urmatoarea zi cred ca voi avea nevoie de un alt post inainte(se leaga posturile si se depaseste numarul maxim de imagini per postare).

Mersi la fel Si chiar daca nu e foarte importanta vremea pentru plimbarile cu genul acesta de motociclete, as prefera de departe ca toate zilele pentru plimbare sa fie cu vreme frumoasa si 20-24 de grade » Post actualizat in 24 Dec 2014 16:57 ------ O fotografie de azi(am avut parte de cer senin toata ziua si 12 grade la amiaz): IMG_0073 Dupa cum arata prognoza, asta a fost ultima tura de anul acesta, dar sezonul a fost unul destul de lung si frumos pentru mine asa ca nu am de ce sa ma plang. Sarbatori fericite si un an nou plin de bucurii si !!!

Daca te referi la asa ceva am si mai mult ma incurca decat ajuta. NIci blocarea propriu-zisa a acceleratiei nu rezolva nimica decat pe o autostrada de campie foarte plata. Dar pana si in Ungaria M1 intre Budapesta si Viena tot urca si coboara. Daca urci cu 140, la coborare o sa ai 160 cu aceasi acceleratie, daca nu mai mult...

Profitand de timpul din perioada asta o sa va povestesc ce s-a mai intamplat de la postarea din aprilie anul trecut si pana la acest moment. In perioada aprilie - iulie am continuat cu turele si cu timpul ne-am inteles tot mai bine. Usor, usor m-am obisnuit cu treaba legata de feedback pe curbe si nu am mai bagat-o in seama. Si prietena mea s-a obisnuit cu locul comfortabil din spate, asa ca nu o data pe drumurile mai plictisitoare a dormit linistita(m-a amuzat de fiecare data cum simteam casca ei lovindu-se usor de spatele meu). (Ultima tura cu @herur de la sfarsitul lui mai 2013) Si asa am ajuns si la "highlightul" relatiei cu FJRul: tura in Alpi. Fiind primul concediu moto de pana atunci, am avut ceva emotii legate de motocicleta si toata experienta in sine, dar in final a fost o super tura. Pe autostrada a fost motocicleta perfecta, mentinand un ritm constant la 140km/h am scos un consum de 5.2-5.3%(metoda plin-plin). Singurul minus e ca la un moment dat a inceput sa imi amorteasca incheietura dreapta, asa ca daca ar fi ceva de reprosat ar fi lipsa tempomatului(din pacate o optiune valabila doar de la modelele 2013). Dupa Viena, o data cu urcatul spre munte si coborati de pe autostrada, s-a schimbat si tipul de drum, nu doar peisajul. Asa plina cu bagaje si pasager merge perfect perfect pe drumurile virajate mediu. In momentul in care apar acele de par incepe putin sa se simta ampatamentul mai lung si gabaritul(e totusi o motocicleta de aproape 300kg la plin). Pana la finalul vacantei nu ne-a facut nicio figura, a mers perfect si la peste 2000m altitudine si chiar m-am bucurat cand am vazut consumul mediu(5.1-5.2% - ritm de mers tot timpul la limita legalului sau putin peste). Din pacate dupa tura asta s-au schimbat cateva chestii legate de viata personala si a trebuit sa ma despart de ea din necesitatea unei masini(mare pacat). Cei mai frumosi 7000km din istoria mea motociclistica au fost cu acest FJR si am fost mai mult decat suparat cand cumparatorul a incercat sa negocieze legandu-se mizerabil de suruburile de la capacul alternatorului(el sustinea ca se vede ca au fost desfacute desi erau pur si simplu neatinse, cum au venit din fabrica). Starea ei era la fel de buna si la fata locului precum se vedea si in poze, asa ca a cedat el si a plecat acasa cu ea. A fost o despartire grea... Si asa a inceput o pauza moto, prima dupa 6 ani si prima in care n-am stiut cand va veni urmatoarea motocicleta. Ca tot citisem acum cateva zile citatul de la inceputul paginii principale legate de mersul cu bicicleta, am incercat sa ma refugiez in acel hobby mai vechi al meu. Din pacate nu mi-a suras niciodata sa-mi simt pulsul in urechi in urcarile lungi, ci am preferat tot timpul vajaitul vantului si adrenalina cauzata de coborarile rapide. Din pacate, cam greu sa cobori fara sa urci...dar e placut sa vezi cum pleaca kg in plus Pe la inceputul lui martie, pe neasteptate si plina de avant apare noua idila: Yamaha TDM 900. O motocicleta foarte serioasa, cu un pret mai mult decat simtit, perfecta pentru drumurile noastre si un consum demential(din ala de ii face concurenta GSului de 650). Desi nu e pe gustul tuturor din cauza aspectului, mie mi-a placut foarte mult. Pentru un incepator, pentru cineva care vrea sa treaca la o clasa mai mare dar nu chiar la 1000cc sau pentru cine cauta un all-rounder, e motocicleta perfecta. In 6 luni am acumulat doar din ture de o zi 5500km si nu au fost foarte multe iesiri. Cu ea am stabilit si recordurile personale pentru cei mai multi km intr-o zi. In prima faza vreo 640km cu o tura inceputa cam tarziu spre Brasov prin secuime si terminata aproape de miezul noptii(putin rece pentru mai si farul pe motocicleta asta e foarte slab - FJRul are unul dintre cele mai bune faruri stock) si la scurta vreme o Cluj - Clisura Dunarii intr-o zi(700 si ceva de km, dar a meritat de departe). Totusi kilometri au inceput sa sublinieze minusurile, iar iesirea pe Transfagarasan cu prietena in spate sa puna capat. Cu partea de ergonomie sta bine, in ciuda seii mai inguste, dar protectia la vant e slaba orice i-ai face, chestie destul de enervanta cand vi de pe un "crucisator:. In schimb, in doi ergonomia scade, prietena mea plangandu-se de spatiul mai restrans dintre mine si topcase(o cred dupa "fotoliul" de pe FJR). In plus, facand calculul cu investitia necesara in cutiile laterale si inca ceva accesori pentru cresterea confortului pentru niste calatorii mai lungi, o facea neprofitabila. Am inceput sa ma uit la niste variante inlocuitoare, dar parca nimica nu ma convingea suficient, mai ales ca vroiam sa aleg ceva mai nou si preturile erau prohibitive. Pana intr-o zi la jumatatea lui septembrie cand imi trimite Ovidiu(@herur) un mesaj. Ma intreaba, parca citindu-mi gandurile, daca nu vreau FJRul lui. Proaspat tatic si plecat majoritatea timpului pe alte meleaguri la munca, a apucat sa faca anul acesta o tura pana la Zalau si parca s-ar simti rau sa o tina degeaba in garaj. Stiind cum a intretinut motocicleta, cum a folosit-o, istoria ei si facandu-mi un pret foarte bun, atata a trebuit. Urmatoarea zi TDMul era spalat, cu poze si un anunt proaspat de vanzare. Peste doua saptamani Ramirez(salutare ) pleca spre Bucuresti intr-o dupamiaza nu prea calda, dar incantat de achizitie. Pentru mine a urmat o lunga asteptare pana sa se intoarca Ovidiu in tara ca sa putem face tranzactia. Multe zile superbe de toamna(din acelea cu peisaje multicolore numai bune de digerat pe motocicleta) au trecut, dar la tura de proba dinaintea achizitiei, parca s-a sters tot cu buretele. Incepand de la sunet si terminand cu butonul de ridicare a parbrizului, tot mi-a lipsit incredibil de mult si chiar daca e o versiune putin modernizata fata de ce am avut, m-am simtit reintregit. In prima tura, vremea a tinut cu noi fix 20km din Cluj spre Zalau. Prietena zice sa ne intoarcem fiindca arata ca si cum va veni ploaia, dar ii explic ca nu conteaza, fiindca suntem iarasi cu genul acela de motocicleta cu care pana si pe ploaie e frumos sa te dai. Si asa si a fost, ne-a plouat inca vreo 100 si ceva de kilometri pana sa ajungem acasa si cu tot asfaltul plin de balegi si pamant de aratura nu a contat, chiar daca motocicleta arata ca un porc albastru(asta imi aduce aminte ca ar trebui sa o spal cu urmatoarea ocazie). In schimb, urmatoarea zi a fost superb pentru o zi de noiembrie, asa ca am apucat sa-i fac si primele poze. Si asa s-a stricat vremea.. Fix un weekend, dupa ce a devenit a mea, a mai durat toamna aia frumoasa, cu vreme placuta si cer albastru. A plouat, a fost innorat si frig, a mai si fulguit, dar ieri...11 grade si: (20 decembrie 2014) (31 octombrie 2012) Anul acesta am reusit sa facem doar 650km impreuna. Dar cine stie, poate ne mai lasa vremea sa mai crestem putin numarul. In schimb, primul moment important impreuna: Pana sa vina primavara o sa ma apuc de pregatiri, in cateva etape: -prima data motorul: ulei, filtru de ulei, filtru de aer, bujii, verificat supape si verificat/reglat throttle body, ulei cardan, ulei/semeringuri furca, schimbat lichid de frana/ambreaj, alte verificari si schimburi daca e necesar -faza doi: un parbriz de la MRA din doua bucati(ca cel de pe fostul FJR - momentan cu Yamaha Touring Screen si saua pe reglajul superior imi suiera varful castii) Dupa, in functie de necesitati si posibilitati, o pereche de anvelope noi cand va fi cazul si sa repar daunele estetice facute de primul proprietar(a aflat de ce trebuie avut grija pe sinele ude).

Foarte frumose pozele, peisajele, traseul, vremea, motocicleta...aproape ca sunt invidios Inca mai am multe de vazut pana la Norvegia, dar la cat s-a tot expus in ultima vreme incepe sa ma tenteze.

Vand DSLR Nikon D60 cu obiectiv 18-55 VR, stare foarte buna, card 4GB, toate accesorile si cutia originala. Mai multe detalii si imagini: http://forum.nikonisti.ro/viewtopic.php?f=45&t=42632 Pret: 850 lei usor negociabil Tel: 0741 296 965

Dupa o pauza de un an am revenit in gasca posesorilor de FJR, lasandu-l pe Herur fara frumosul lui model albastru din 2008. Fata de 2003-ul pe care l-am avut anterior nu sunt foarte mari schimbarile, dar exista: saua reglabila pe inaltime(in schimb materialul cu care e acoperita se usuca mai greu chiar si daca o stergi - e nasol cand ploua), ghidonul reglabil, manerele incalzite din fabrica(un "deliciu" zilele acestea...), frana spate legata de cea fata, ABS standard, priza 12V din cutia din bord), bordul cu mai multe informatii si aspectul mai modern(si agresiv as adauga). In mers se simte aproape la fel, dar parca e mai manevrabila. Pacat ca e gata sezonul. Nu ca ar fi o problema atata timp cat nu sunt sub 5 grade si strazile sunt curate, dar zilele sunt prea scurte.

Nu insinuez nimica, dar pe mine m-a dezamagit calitatea Castrol in ultima vreme si am trecut pe Motul.