moshulik

Pai dioda nu prea conteaza, pentru ca "trip-point"-ul il reglezi tu cum vrei din potentziometrul de pe cealalata ramura a etajului diferentzial. Ideea este ca divizorul ala de tensiune - 1K-1K(cu priza variabila)-1K iti aduce pe baza tranzistorului din stanga orice tensiune vrei tu (in niste limite 33% - 66% din tensiunea mare) cu care se compara tensiunea fixata de zenner. Eu am folosit ce am gasit prin "punga cu maruntzisuri", anume un circuit integrat LM7805, adica un fel de zenner mai jmecher, cu 3 picioare )) (are masa, intrare si iesire - la iesire scoate fix 5 voltzi), apoi reglezi din potentziometru in asa fel incat sa iti scoata 13.5 Voltzi. Oricum, la reglaj e o problema. Curentul ala este pulsatoriu, ala regulat, deci un voltmetru digital (cum are toata lumea) este pacalit de tensiunea asta pulsatoriu si o sa indice ceva total aiurea. Eu am folosit deocamdata un condensator de filtraj pe iesirea regulata, ca sa pot face un reglaj cat de cat acasa. Cand o sa montez pe motocicleta, si cu baterie (care sper sa joace rolul de condensator de filtraj) sper sa pot regla simplu si direct tensiunea regulata de releu. Asadar.. la tine cred ca intamplarea a facut ca pozitzia pe care s-a nimerit sa fie potentziometrul a fost de asa maniera incat tensiunea culeasa s-a potrivit sa fie 8.2. Cred ca 8.2 este fix 66% din 14.7, deci potentiometrul era parcat la capatul superior al cursei (cum e figurat pe schema). Asadar, te-as sfatui sa pui zennerul celalalt, de 6.2, ca sa nu iti limitezi plaja de reglaje. Zi-mi te rog cum ai masurat tu tensiunea asta stabilizata ? Ai pus totul pe motocicleta, cu baterie cu tot si cu multimetru digital sau analogic, cu bobina (mult mai de incredere) sau ai avut o sursa de tensiune continua variabila si reglabila... Cat priveste celelalte piese, normal ca nu am folosit tranzistorii aia de acolo... 2n... am folosit niste A1018 - niste pnp care "traiesc" in sursele ATX de calculator. Tiristorii i-am cumparat de la magazin, sunt 2T30, adica duc 200 de voltzi si 30 de amperi (arhisuficient). La diode in schimb m-am zgarcit si nu am cumparat diode ca lumea, mai ales ca nici nu aveam loc sa le bag in cutia veche a releului, ci am folosit diode de comutatzie shotky recuperate tot din sursa ATX - astea au o forma plana, sunt ca niste tranzistori BD mari. Partea nasoala la diodele astea este ca rezista la o tensiune inversa in jur de numai 30-40-50 de voltzi, iar dinamul poate scoate pana pe la 100 de Voltzi in curent alternativ. Deci daca nu s-ar alimenta circuitul de comanda a tiristorilor, diodele s-ar strapunge . La mine cam fileaza contactul cu cheie pe partea asta - de alimentare a accesoriilor - inclusiv plusul pentru circuitul diferentzial. (cred ca asta a fost si cauza pentru care s-a ars releul, am gasit o dioda strapunsa - sau tiristor blocat pe "ON", nu pot fi inca sigur care a fost diagnosticul, dar tiristorii sunt extrem de fiabili, nu cred ca cedeaza, mai ales ca ei sunt in mod normal expusi la tensiuni mari, pe cand diodele teoretic nu primesc mai mult de 14-15 voltzi). Ca sa nu risc asta, am adaugat un contact simplu bipolar care imi leaga plusul sistemului la plusul cerut de etajul diferentzial, contact ce va fi actionat manual. O sa masor si curentul care se scurge prin etajul diferentzial in repaus din baterie si s-ar putea sa il las mereu pe "ON", prefer sa circule un curent mic prin baterie, decat sa se descarce doar chimic.

Gata, am facut schema initziala, cu doar doi tiristori in loc de 3, pentru monofazic si merge brici, la probele "pe loc", cu un generator de curent alternativ de vreo 17 voltzi. Culmea este ca nu se incinge mai deloc de la tiristori (mai mult se incalzeste de la diode) - asta am verificat conectand sau nu sarcina in sistem. La mine cauza prajirii celui vechi cred ca fost faptul ca imi fileaza contactul de la cheie. Asta taie cam tot, insa nu si aprinderea de la motor (contactul probabil e dublu si nu am uzura pe contactul de aprindere, ci doar pe celalalt), deci rezulta ca generatorul continua sa se invarta si sa puna pe diode 100 V C.A., in gol (nu mai se alimenta circuitul de punere la masa, insa nici traseul catre faruri, deci farurile nu se ardeau, diodele in schimb trebuiau sa suporte tensiunea inversa de 100 V). Acum am adaugat un contact suplimentar care sa imi lege circuitul de comanda al tiristorilor la plus, indiferent de contactul cu cheie. Ramane de vazut cat de repede imi goleste bateria daca il las mereu legat pe direct. Practic am masuratzi vreo 500 de Ohm intre plus si masa, deci la 12V ai bateriei, ar fi un curent de scurgere de 24 mA , eu zic ca ar fi tocmai buni pentru a tzine bateria "calda". In fine... mai trebuie sa montez pe motocicleta, pentru proba finala si sa vad stabilitatea tensiunii, sa ajustez sintr-un potentziometru multitura pragul la care tiristorii de deschid. Ca realizare practica, recunosc ca m-am chinuit un pic cu bormasina, izolator electric/conductor termic, surubele, pile etc, etc... incat sa pot baga toate piesele in carcasa releului din care am scos initzial maruntaiele prajite.

Off-topic. Ghost, zi-mi si mie, ce ai face tu daca ai avea la motocicleta un alternator monofazat cu magnet permanent si cu releu ars . Cum ai reface releul ? (cu regulator paralel cu tiristori care pun surplusul la masa sau cu ceva serie comutatzie... pwm etc. etc...)

Daca ai o camera web si deschizi un canal de chat, facem prima reparatzie online Apropo de "specializarea muncii", v-as povesti cum ma invatza pe mine instructorul auto, cand am facut scoala de soferi, la 18 ani. Zicea ceva de genul : Cand mergi pe strada si intalnesti vreun camion, tir, ceva, sa stii ca la volanul masinii aceleia este un sofer profesionist si deci, din cauza asta sa ai grija, ca e prost. Ca daca era destept, se facea doctor, inginer, nu sofer. Sper sa nu jignesc pe nimeni, dar in esentza "prejudecata" asta este foarte sanatoasa, mai ales in ceea ce priveste contactul dintre mecanicii romani si utilajele straine. Ghost, partea desmodromica nu ar trebui sa influentzeze prea mult punerea la punct a timpilor de distributzie. Aproximarea aia de care zici tu - punctul cand supapele sunt la fel de "aproape inchise" sa fie PMS. - nu este prea buna. Din diagramele pe care le-am vazut, bisectoarea asta indica un unghi putzin inainte de PMS.

http://auto.howstuffworks.com/camshaft2.htm Uite aici ceva mai didactic. In principiu, cu cat valve overlap este mai mare, cu atat turatzia de cuplu maxim este mai mare (cred ca exista acolo explicatzia). In cazul tau, daca tu chiar nu mai gasesti nici o urma de semn pe rotile dintzate si nu stii cum sa pui cureaua, cauta macar unghiurile de distributzie si masori cu raportorul pe volanta unghiul la care trebuie sa inceapa deschiderea admisiei sa zicem. Duci volanta la 23 degrade inainte de PMS, pe ciclul cu admisie, apoi rotesti din roata de la distributzie pana in momentul limita imediat inainte ca axul cu came sa actzioneze culbutorul/tachetul/supapa, apoi pui cureaua in asa fel incat distantza asta pe directzia de tractziune - volanta trage de distributzie - sa ramana fixa, adica sa nu fie pe partea cu intinzatorul.. oricum, nu cred ca se poate pune altfel). Apoi dai drumul la intinzator, invartzi motorul cu mana de cateva ori si verifici din nou unghiul (deplasarea unghiulara) pe care o face volanta de la PMS pana la punctul limita de actionare a supapei. Ma rog.. cred ca m-am exprimat cam pe dos. Unghiul asta de care zic eu e oarecum "negativ", adica inapoi. Oricum, in timpul reglajelor, sa te asiguri ca rotesti permanent in sensul normal de mers al motorului, directzia inversa trece prin intinzator si nu e relevanta. De asemenea, vezi ca mai e un ritual la intinderea curelei de distributzie. Dupa ce o fixezi, dai drumul la intinzator, il blochezi, rotesti apoi arborele cu 90 de grade, mai slabesti o data intinzatorul, il strangi la loc si gata. Daca e prea slaba sau prea intinsa cureaua nu e bine deloc.... In principiu, cauta informatzia, unghiurile de distributzie. Daca nu poti gasi informatiile astea... nu stiu ce sa zic.. nu prea ai cum sa le deduci... - poti merge pe presupunerea ca bisectoarea unghiului de overlap ar fi chiar PMS, apoi mai dai un dinte de curea intr-o parte sau alta....

Am facut o mica proba - am lasat un bec de far aprins alimentat la 12 V printr-un tranzistor in saturatzie (cu baza legata la colector.. mai saturat de atat nu se poate) si rezultatul a fost dezamagitor - se incingea serios carcasa.... Concluzia este ca tiristorii sunt facuti sa duca amperi grei, au rezistentza pe deschis foarte mica si de-aia nu se incing ca tranzistorii.... Revenind la schema originala... Cred ca e cea mai buna. Doar la alternatoarele de motocicleta cu magnetzi permanentzi iese curentul asta ciudat - alternativ, cu tensiune variabila intre 1-100 Volti si cu frecventza variabila intre 10Hz - 500Hz, de-aia trebe pus la masa si asa ii trebuie Cred ca merge si fara baterie, asta ar fi un lucru foarte valoros. Acuma... trebuie lamurite specificatiile tiristorilor. Credeti ca ajung tiristori de 30 de Amperi ? (asta ar insemna 60 de amperi in total). Care este puterea uzuala a unui alternator cu magneti permanenti ? (daca are 150 de Watti sa zicem, asta ar insemna un amperaj de 10 Amperi la o tensiune de 15Volti), deci cei 60 de amperi tolerabili de SCR-uri ar fi suficienti. Mai ramane de rezolvat problema disiparii termice. SCR-i pe care ii am eu de exemplu sunt sub forma de dioda de putere, cu surubul la anod din pacate, ca daca era la catod ii insurubam direct in cadru. Sau in rezervor )))) . Ce sa mai... Ideal ar fi sa le fac un radiator cu racire pe apa, din circuitul de racire al motorului. Deocamdata cred ca ma descurc asa, cu carcasa de la releul original. Poate mai adaug un bec de far in paralel cu farul principal.. E chiar amuzanta problema asta.. La comuniste in general faceai pe draq in patru sa storci ultimul amper din alternatoarele alea rusesti cu tolerantze enorme si vai de mama lor, sau din dinamuri de-alea cu perii de carbune pe circuitul de fortza, puneai bec de 45 ultra bright, sticla perfecta la far... si tot degeaba ), iar la astea vestice dai de alta problema - ca e prea mult curent ))))))))) In orice caz, o concluzie generala si universal valabila este : ori faceti schema de la inceputul topicului, ori cumparati releu de Minsk/Voshod (astea sunt singurele comuniste cu alternator cu magnet permanent) si vedetzi care fire cum se leaga... (chiar asa.. asta cum o mai fi facut ..????)

Chiar asa, mai baiazide, ce cagula ai pus pe filtrul de aer ca sa treci de apa aia mare, atlantic ?

Asta a fost primul lucru pe care l-am incercat, dar etajul tranzistorul nu voia deloc sa lucreze in comutatzie (asta dupa ce am mai adaugat in tranzistor in darlington pe pnp-i, sa imi poata satura tranzistorul principal), ci tot in regim continuu si se incingea ca draq. Cred ca mai trebuie sa adaug un condensator ceva pe baza tranzistorului principal, care sa il faca sa lucreze in comutatzie si o rezistentza care sa imi descarce condensatorul dupa ce s-a incarcat, dar nici asa nu am sigurantza ca o sa lucreze in comutatzie (frecventza imi variaza.. cum ale constanta de timp a circuitului RC). Una peste alta, e o placere cum lucreaza un tiristor, trec amperii prin el ca rapidul prin halta, nu se incinge mai deloc. Ghost, poti sa schitzezi un pic schema de care zici, cu condensatorul si dioda care imi inchid tiristorul ? Nu cumva acolo tiristorul se stinge tot cand a ajuns la zero tensiunea, iar dioda nu face decat sa asigure ca nu se mai deschide singur din cauza pulsurilor rapide ... ?

Deci, ghost, nu se poate stinge tiristorul cu comanda pe grila, oricat de negativa ar fi. Dupa ce s-a deschis, nu il mai potzi inchide decat cand polarizezi cu zero sau invers jonctiunea principala. ZIDU - nu ma deranjeaza daca pierd din puterea alternatorului, asta e si scopul, ca are prea multa. (La ralanti mie imi aprinde in curent alternativ becul de far tare de tot... citeam 14v in c.a., deci am de unde sa tai). Oricum, schema nu merge, ca nu pot sa sting tiristorul. M-am mai gandit la o manarie, sa inseriez cu tiristorul un tranzistor alimentat de un multivibrator cu timpi constantzi (in felul asta tranzistorul merge linistit in comutatzie, dar asigura inchiderea tiristorului si comanda de deschidere a acestuia are efect acum), insa asta complica inutil schema si mai bine fac direct Pulse Width Modulation, cu schema de mai devreme.

http://www.romanblack.com/smps.htm Un regulator PWM mic ieftin si simplu. Inca nu l-am probat. E facut pentru curentzi mici, sub 1A, dar cred ca merge si la puteri mari, daca tranzistorilor de mica putere li se adauga in cuplaj darlington tranzistori mari, de putere. ghost, inca nu am inteles cum se sting tiristorii... Ei se sting singuri, cand tensiunea ajunge la zero (pe sinusoida), dar nu am rezolvat nimic, pentru ca tensiunea deja a facut "excursia" pana la 100 de V ...

Ei... am mai aprofundat problema si se pare ca nu prea merge ))))) si cam revenim la schema initziala. In primul rand, triacul nu papa o semialternantza, de-aia e triac, practic sunt doi tiristori legatzi in "antifaza", deci ar trebui sa conduca in ambele sensuri. Problema este alta. O data ce primeste semnal pe poarta, tiristorul (triacul) se deschide si ramane deschis pana cand tensiunea alternativa trece prin zero. In momentul asta, circuitul diferentzial vede ca tensiunea este iarasi zero (desi ea a facut o excursie pana la 100 de V la turatzii mari). Fiind iarasi zero, etajul o sa comande iarasi tiristorul pe deschis si in felul asta tiristorul sta mereu deschis. Oricum, am neglijat si alt aspect. Circuitul pentru aprinderea tiristorului este mai complicat, pentru ca tiristorul nu mai este acum catre masa, ci catre dioda (e greu de facut rost de tensiune mai mare decat ce e pe catodul tranzistorului, trebuie transformatoare de impuls... etc. etc.... ). In conluzie - cand tiristorul e pus sa scurtcircuiteze fazele, el este declansat imediat si ramane asa, pe "scurt", pana cand tensiunea vrea sa urce iar, ceea ce e bine, voltajul nu mai urca. Daca insa ar fi serie, nu mai merge treaba. Asadar... dupa analize amanuntzite, cea mai simpla schema este tot cea de la inceputul topicului . Mai ramane de vazut ce putere trebuie sa aiba tiristorii. Eu am fost la magazin si am cumparat doi tiristori de cate 30 Amperi si 200 de Voltzi. Totusi.. asta ar insemna ca ei pot sa puna la masa doar vreo 30*0.7*2 = 40 Watti, cam putzin deci.... Poate trebuia sa cumpar 4, sa pun doi cate doi.. in fine... daca nu gasesc alta solutzie pana la primavara, o sa ii pun pe astia pe care ii am , ca in schema originala. Deocamdata ma mai gandesc la o alternativa : Renuntz complet la puntea de diode si fac redresare monoalternantza cu tiristor. La monoalternantza pot sa il aprind simplu, fara transformator, punandu-l cu catodul catre una din bornele care vin de la alternator (cand aici este zero, tensiunea de comanda este suficient sa fie pozitiva). Mai ramane sa gasesc o modalitate de a stinge tiristorul, controlat. Aici e mai dificil... Cred ca as putea folosi un tranzistor care sa-i puna la masa anodul, tranzistor comandat printr-un impuls, in comutatzie (ramane de vazut daca tranzistorul poate sa absoarba tot curentul de pe tiristor (cel putzin sub nivelul de mentzinere). Asadar... intre timp ramanetzi la prima schema, cautatzi tiristori industriali de 100-150 de amperi, radiatoare grase si gata.

Schemele anterioare cu tranzistori nu merg. Am incercat toate variantele cu tranzistori si nu iese ceea ce trebuie. Tranzistorii se incing ca draq, pentru ca schema functzioneaza prin dozarea tensiunii de pe baza tranzistorului, deci in regimul normal de functzionare a tranzistorului, ceea ce inseamna o gramada de caldura care trebuie disipata de tranzistor (mai multa chiar decat tiristorii care puneau la masa surplusul). Pentru a merge ca mai sus, ar trebui folosita comanda in PWM - Pulse Width Modulation a tranzistorilor, pentru ca ei sa functioneze in regim de comutatzie (intre blocat si saturat), caz in care tranzistorul nu s-ar mai incinge aproape deloc (la saturatzie, tranzistorul este complet "deschis", deci caderea de tensiune CE este foarte mica si deci puterea disipata mica). Oricum, PWM inseamna ceva foarte complicat - ar trebui un oscilator dreptunghiular (cu c.i. 555 de exemplu) comandat la randul lui printr-un zenner etc. etc... science-fiction. Ce sa mai.. abia cand am pus mana sa fac schema mi-am dat seama ca nu merge nu tranzistorii, trebuie neaparat cu tiristori. Insa, ceea ce nu e obligatoriu este funtzionarea tiristorilor in regimul ala "fortzat" de punere la masa a "surplusului". In schimb, voi face altfel. Voi lua semnal de comanda de la tranzistorul din stanga (care lucreaza opus cu cel de pe partea cu zennerul) si voi comanda un triac (dou tiristori pusi in sens opus si cu portzile legate) care va veni in serie cu intrarea in puntea redresoare. Pun schema mai jos, dar principiul este clar. Tiristorii (Triacul) nu poate fi pus dupa puntea redresoare, deoarece acolo e curent continuu, iar un tiristor, o data deschis, ramane deschis cat timp curge curent prin el, desi iei tensiunea de pe poarta. El nu se mai inchide decat cand aplici tensiune inversa (sau curentul scade la zero). Ce sa mai... cu un triac cred ca se rezolva problema. Un triac de 20 de amperi si 400 de Voltzi cred ca e suficient (ar ajunge si unul de 10 amperi, dar cred ca diferentza de pretz nu e semnificativa). Hai sa pun schema :

Nu de la rusi, de la magazinul lui Cristi Tunaru, din Giulesti. Este pe www.motorlife.ro adresa si mai ales numarul de telefon (ca sa itzi zica daca are acum pe stoc si exact cum ajungi acolo). Totusi, s-ar putea sa fie o problema, anume minsk-ul si voshod-ul nu urca in turatzie la fel de mult ca un motor vestic, deci e posibil ca acel releu sa fie calibrat sa disipe caldura doar pana la un anumit nivel, deci s-ar putea sa aiba nevoie de un radiator suplimentar.

Varianta de regulator de tensiune continua (nu se mai pune la masa surplusul de curent, ci se dirijeaza prin consumatori doar curentul necesar sistemului). Astept comentarii despre schema. M-am gandit la schema asta cu regulator-serie, dupa ce am masurat ce scoate magnetoul - chiar la ralanti aprindea becul de 50 de W la o tensiune de 13 voltzi. Deci o gramada de risipa, circuitul clasic cu tiristori ar merge permanent fortzat, cu cat e mai mare turatzia, cu atat s-ar incinge mai tare tiristorii. La circuitul serie de mai jos, curentul de sarcina trece prin tranzistor, nu se mai poate vorbi de "suprlus de curent".

Tranzistorii chiar sunt (si e bine) sa fie identici - 2n3906 e codul lor. Faptul ca in schema se vede unul pe stanga si unul pe dreapta nu inseamna ca sunt diferitzi, ci doar se reprezinta modul de interconectare e picioruselor lor cu celelalte piese. Cele 3 picioare se numesc colector (linia indoita, fara sageata), emitor (linia indoita cu sageata) si baza - linia care pleaca perpendicular pe linia groasa.

Faina cutia. Ti-a mai ramas vreo mana de praf de-ala , negru, il stii, care face "bum" ? )))))

Scapa neaparat de gaurelele din aripa spate, nu dau bine. "Rat" nu inseamna "rabla". Pastreaza capacele chiulaselor lucioase, dar innegreste cilindrul, sa apara contrast. Toba trebuie sa aiba o forma mai alungita, mai "racheta", nu "dop".

Vezi ca am mai detaliat pe topicul celalalt cateva detalii constructive. Eu zic pune mana si fa-ti singur releul, o sa te simtzi mult mai bine sa vezi ca e facut de tine si mai si merge

Am cautat specificatiile tranzistorilor 2n.... din schema si nu sunt ceva critic. Orice tranzistor de putere mica, de tip pnp este bun. Rezistentele la fel, sunt comune, trebuie cumparati doar tiristorii - la magazin au si cataloage si luatzi unii cu caracteristici cat mai excedentare - tensiune de 400 de V, amperaj de 20 de amperi si mai bine, vedetzi ca la pretzuri nu ar trebui sa treaca de 50.000 de lei bucata. Pentru diode, la mono-fazic, cumparatzi punte de diode, incasetata deja, cu 4 picioare, tot asa, cu specificatzii de putere mare (mai ales amperaj, ca tensiune nu o sa vada mai mult de 13-14 voltzi). Nici nu avetzi nevoie de solutzii acide pentru placa de cablaj integrat. Ori folositzi o placa mai veche, pe care taiatzi traseele de cupru (apoi le refacetzi cu sarma izolata asa cum trebuie), ori cumparatzi placaj pentru "montaje de proba", cu gaurele date deja, ideea este ca e nevoie de placaj doar pentru sustzinere mecanica (mai ales a potentiometrului). Cat priveste partea "mecanica" a montajului, facetzi asa - luatzi releul vechi si ars si curatzatzi-i interiorul, usor, gentil, cu atentzie, pentru a ramane doar carcasa de aluminiu - ea va juca in continuare rolul de radiator pentru tiristori - la interior, carcasa de aluminiu va avea o suprafatza plana - pe care se vor atasha tiristorii (cu surub - datzi o gaura in carcasa ca sa putetzi prinde cu piulitza pe partea cealalta, la exterior). Am impresia ca partea metalica a tiristorului, contactul termic, coincide cu terminalul care trebuie lagat la masa (catodul, minusul), deci nu trebuie pusa foitza izolatoare de mica, ci e suficienta pasta de contact termic (de la calculatoare - unde se prinde cooler-ul pe procesor se pune de-asta). cam asta ar fi... mai prindetzi in suruburi si placa de textolit tot pe carcasa mare - trebuie sa fie loc suficient acolo, eventual potentziometrul (cu surub si piulitza sa fie, nu semireglabil) insurubat la fel - in radiator, ca sa poata fi accesat/reglat usor, pe motocicleta (cu voltmetrul pus etc. etc...). Ideal ar fi acum daca ar sti cineva ce solutzie am putea folosi pentru a incapsula montajul (de unde se cumpara rasina aia.. sau ce o fi ea...) - cred ca ar fi mai buna si pentru protejarea termica a puntzii de diode.... - Intrebatzi la magazinul de electronice. Cam astea ar fi detaliile practice de realizare. Daca nu ati mai pus mana pe un pistol de lipit pana acum, strangetzi toate piesele (mergetzi cu schema la magazinul de electronice), curatzatzi releul vechi de piesele arse (sa ramana doar carcasa) si mergetzi cu toate astea la un centru de "reparatzii radio-tv" de cartier si vi le incheaga acolo cineva, nu cred ca va ia mult... 1-200.000 de lei. Pentru releele care nu au firul ala monitor - care face plus dupa ce ai pus contactul, se poate modifica schema de mai sus in felul urmator - se pune un intrerupator separat intre plusul de la baterie si firul monitor - si ai grija sa apesi pe butonul asta pe "on" doar cand merge motocicleta si sa il opresti daca stationezi mai mult timp (curentul de 50 de miliamperi care s-ar scurge prin releu este destul de mic, totusi, eu zic ca e tocmai bun sa tzina bateria calda...) Alternativa este releul de minsk/voshod. Nu va incurcatzi cu SH-uri.

De ce nu v-ati gandit sa folositi releul regulator de Minsk/Voshod ??? (Este tot cu magnet permanent-rotor si sunt renumite pentru fiabilitatea partii electrice, plus ca sunt ieftine)

Treaba cu cenzura e dezgustatoare. Motociclism.ro este singurul forum in care moderatorii intervin foarte putzin spre deloc. Mi-e scarba cand citesc de exemplu pe dacia.ro toate mesajele care incep cu "cer scuze moderatorilor", "rog moderatorii sa nu stearga acest topic" etc.... Legea domneste, nu obliga. Deci un NU hotarat. Nici sa nu se inchida, nici sa nu se stearga. Nu ca vreau sa tina o vesnicie, dar o dezbatere trebuie lasata sa se termine singura, si se va termina cand fiecare va ajunge la propriile concluzii si gata, se va plictisi sa mai scrie. Nu sunt de acord sa se stearga nimic din forum (cu exceptzia spam-ului intentionat, a cuvintelor urate aruncate in mod gratuit (cand sunt integrate in context, trebuie lasate la locul lor)). Oricum, se pare ca nu a citit Mr.D. pana acum poll-ul asta, sa bage rezumatul cu "nu se inchide nimic, nu se sterge nimic".

Cred ca nuantza poetica a fost cam prea puternica aici. Ai vrut sa zici ca atitudinea sanatoasa de tzaran hotarat este ceea ce a lipsit in seara cu scandalul ?

Cred ca mai degraba trebuie sa promovezi un curs de "curling" ca sa poti fi adoptat de marea familie MC cu bilutze colorate... Una peste alta, iar m-am enervat, am incercat sa-mi imaginez un scenariu de-asta la Etrusco. Desi cei care vin acolo de-abia ne cunoastem, doar dupa forum mai mult, sunt sigur ca daca ar fi incercat vreun grup de invitatzi care nu au RO pe buletin sa se ia de vreunul din zona, fie el motociclist, trecator, aurolac, dar ROMAN, pai cu totul altfel ar fi evoluat lucrurile. Si-ar fi luat-o cu varf si indesat, ar fi venit Politzia si si-ar mai fi luat-o o data, pana li s-ar fi dus talentul de "renegade" si ar fi inceput sa o dea pe "ambasada"... Pai ce pana mea... chiar asa s-a ajuns...

Cam asta e schema corectata pentru alternator monofazic (adica cu o bobina si doua fire, caci redresarea este full-wave, nu e monoalternantza, deci nu se pierde nimic).

Am impresia ca circuitul are o greseala majora - chiar primul circuit, dupa care am facut si eu schitzele ulterioare. Anume diodele D5, D6 si D7 sunt ori puse invers (ele vin fix in paralel cu tiristorii, orice curent ar fi pe-acolo s-ar scurge prin diode, nu s-ar uita la tiristori) ori sunt puse in plus, adica degeaba, ca nu prea vad eu cum ar putea apare tensiune dinspre masa spre faze (cred ca se inchide de fapt circuitul prin consumator/baterie de fapt). Oricum, un lucru e clar - ceva e putred cu diodele alea