kriminal

@ Adrian B Cred ca nu ai inteles ideea cu SP2. Intr-adevar, timpul pe tur nu e neaparat atat de mult mai bun ca la 1000F incat sa justifice atatia bani in plus. Asta vorbind strict rational. Dar gandind asa, ce rost mai are sa existe motociclete ca Ducati (de la 916 la 1198), Aprilia RSV sau MV Agusta F4? E vorba si de placerea de a avea o "rara avis", de senzatia pe care ti-o da pilotajul, de cum arata si cum e finisata o motocicleta. Altfel te simti cand deschizi usa garajului si iti cade privirea pe un SP2, chiar si fara sa-l pilotezi. @servant Multumesc si eu de aprecieri. Cand ziceam ca nu e de oras, faceam si o comparatie involuntara cu Dominatorul meu. Deh, am imbatranit, simtul practic primeaza. Te invidiez oricum pentru SP-2. S-o stapanesti sanatos.

Felicitari de achizitie! O motocicleta de suflet! Eu am scris articolul din Motociclismo si, desi sunt foarte convins ca trebuie sa-ti iei o motocicleta care sa-ti satisfaca nevoile cu minim de batai de cap (de-asta am si dat un Fireblade pe un Dominator), daca mi-as permite mi-as lua un SP2 si maine. Nu pentru drumuri prin oras, ci pentru iesiri pana la Sighisoara sau pe oriunde cu viraje, eventual cate un Serres asa, la misto, din cand in cand. Cu SP2 mi se pare ca Honda a inchis gura tuturor care ziceau pana atunci "da, japonezele sunt bune, performante, dar Ducati are caracter, uite ce motor, ce sunet, ce componente, ce finisari". Clar nu e de oras si nici de drumuri proaste, dar, atunci cand esti pe un drum misto, face toti banii. Una dintre cele mai impresionante motociclete cu care m-am dat vreodata (si cred ca s-au adunat peste o suta in total).

Chiar daca il identifica la politie, iti vor zice exact asa: "Da, si? Din ce se vede el s-a bagat si tu ai cazut. Nu ai intrat in el, deci e vina ta." Am fost intr-o situatie similara cand eram la inceput, un taxi s-a bagat abuziv pe banda mea si am cazut franand, atingand-ul foarte usor in spate dupa cadere. Politaiul mi-a zis clar "Ai cazut inainte sa-l atingi, deci ai cazut ca ai franat prost". L-am urat atunci si am fost convins ca taximetristul era vinovat. Acum imi dau seama ca se putea foarte usor evita situatia. Nu prea ai ce face. Asta e procesul de invatare. Strangi din dinti, mergi mai departe, exersezi și nu ti se va mai intampla. C'est la vie, vorba englezului. Bafta!

Nu e boring, e chiar amuzant. Ma distrez de minune sa trec cu Dominatorul de tot felul de R6-isti pe viraje. Dar am observat ca nu tine neaparat de motocicleta. Adica nu e musai ca daca ai inceput pe vitezana nu o sa inveti sa te dai. Totul e in atitudine, din cate am observat. Daca te apuci sa inveti sa te dai ca lumea, sa stii sa iei viraje rapid si safe, sa franezi etc. o sa te descurci OK indiferent de motocicleta. Daca o arzi in stil forjator de oras sau in stil "eu oricum vreau doar sa ma plimb, nu sa ma dau tare", o sa ai probleme mereu pe serpentine.

In raliul rutier Moto Tour (al doilea filmulet) castiga in mod constant naked-uri. Exista si supersporturi care au castigat (Honda Fireblade), dar cu ghidon lat si inaltat si rapoarte mai scurte in transmisie (adica un fel de naked cu carene si cu multa putere). Supermoto-urile pure (cum e WR-ul din film) sunt mereu in top 10, dar nu castiga niciodata pentru ca pierd prea mult pe traseele rapide. Plus ca pilotii cu sanse la victorie nu prea isi aleg supermoto pentru ca ii termina pe etapele de legatura (sunt foarte inconfortabile si in raliul ala stai zile intregi in sa).

Eu nu ziceam sa le iei pur si simplu, ci sa le iei tare. Adica pe acele serpentine un supermoto arde linistit orice supersport, la asta ma refeream.

Cred ca Bigfoot are dreptate pe undeva cu ideea lui. Adica in viata reala, pe serpentine unde asfaltul nu e mereu perfect, o motocicleta cu ghidon lat si inalt iti da mult mai multa siguranta decat un supersport. Ceea ce, pentru un rider fara prea multa experienta, poate face diferenta. Adica merge mai relaxat, mai safe si mai repede. Acestea fiind zise, daca e vorba de viraje cu asfalt bun (nu serpentine la 180 de grade pe drum ingust), un rider care stie ce face cu un supersport merge mai repede. De ce? Se inclina repede, are plaja de turatie mare, libertate de inclinare mare, poate face hanging-off si isi sporeste si mai mult viteza pe viraj la aceeasi inclinare. Plus gume lipicioase, frane bune, ciclistica gandita ca sa poti intra pe frane in viraj etc. Daca e sa luam Cheia ca exemplu (incepand din Valenii de Munte), ca sa merg cat mai repede as alege un KTM 990 SMT sau un Ducati Multistrada, nu o vitezana. Probabil as putea sa sustin acelasi ritm si pe supersport, dar as merge mai incordat. Pentru Brasov-Sighisoara, in schimb, supersportul ruleaza. Per total, pentru mers pe strada (mai ales in Romania) eu nu vad rostul unui supersport. Si nu neaparat din cauza pozitiei, desi si asta e o problema, ci si pentru ca te distrezi doar in anumite situatii cu supersportul, situatii destul de rar intalnite in viata de zi cu zi. Am avut supersport, in anumite momente mi-a placut maxim pe strada, dar majoritatea timpului stai cu grija sa incetinesti la gropi, daca iei pasager sta naspa, ca sa simti o placere trebuie sa il turezi si atunci ajungi deja la viteze maricele (risc de accident, pierdut permis etc). Acum mi-as lua supersport doar daca as merge des pe circuit cu el. Pentru strada, Dominatorul pe care il am (am dat Fireblade-ul pe el) e arhisuficient. Merg pe orice fel de drum, e super agil, consuma putin, pozitia e misto si pe serpentine ma distrez de minune si las destui vitezisti in urma. Plus ca pot sa merg si off-road, merge si pe o roata si daca il dai pe jos nu e stres mare cu pagubele.

Nu. Daca e o poanta aici, eu n-am prins-o. De ce "times new roman"?

Nu pot sa zic ca imi pare rau, ca nici cu alte ocazii cand diversi se sinucid pe motocicleta in situatii din astea stupide. Daca iei motoreta ca pe o jucarie si faci figuri din astea, ai fost prea prost ca sa traiesti. C'est la vie, vorba englezului. Dar si sa te bucuri mi se pare aiurea. Totusi, au murit doi oameni. Poate nici nu sunt tigani, ca n-ar fi prima data cand un tabloid "umfla" detaliile unei stiri. Sau chiar daca sunt, poate sunt din aia care muncesc si isi vad de treaba lor. Poate isi cumparasera motoreta aia prin munca cinstita. Nu stim niciun detaliu. Tata fiind, n-am cum sa ma bucur cand vad sfarsitul articolului. Citez: "Locul s-a împânzit la scut timp de rudele victimelor. Printre acestea se afla Âşi soția unui dintre tinerii morți care urla de durere: ”Unde ai plecat?... cui ai lăsat copilaÂşul nostru?”

Nu voiam să jignesc pe cineva cu treaba asta, mă refeream la felul în care prinde frâna un rider neexperimentat, în caz de urgență. Și eu am frânat la viața mea ca ciobanul, la fel ca majoritatea motocicliștilor. M-am și tăvălit din cauza asta. Acum, situațiile astea au o infinitate de variabile. Sunt, într-adevăr, situații în care nu mai ai ce face. Se întâmplă ceva prea imprevizibl, prea din scurt, asta e, cazi. Dar eu cred că astea sunt foarte rare. Cu calm, anticiparea traficului, un control cât de cât bun al motocicletei și, mai ales, o autoevaluare sinceră a abilităților (adică să știi cât de bine sau de prost poți frâna, vira, fanda, evita, etc.), ar trebui să nu prea ai situații nasoale.

Cred că ce vrea @Jagi să zică este că cine are supersport și-o arde agresiv (ca stil de mers) e bine să aibă gume foarte aderente, MAI ALES dacă nu are multă experiență cu frânarea. Și Diablo Rosso sunt sport stradale, bune pentru cine merge civilizat pe stradă, dar nu grozave pentru cine frânează ca ciobanul când apare situația problematică.

Păi e vorba de Honda CRE 125 sau de CR 125? Daca e CRE e enduro, nu cros, si ar trebui sa aiba far si sa fie omologata pentru inscrierea in circulatie. Daca ai actele in regula, poti s-o inmatriculezi. Daca e CR (fara far), nu cred ca se poate inmatricula decat daca ii pui tu tot ce trebuie si faci un fel de omologare individuala la RAR, care cred ca si costa ceva bani.

Stiu ce vrei sa zici, si e partial adevarat. Adica si eu pot bloca roata fara sa cad. Dar una e sa poti frana in cam orice situatie fara sa o dai pe jos (ceea ce e deja foarte bine) si alta e sa franezi in cea mai scurta distanta posibila. Dupa ce am stat de vorba cu niste oameni foarte priceputi, a reiesit cam asa: din echipa de testare Motociclismo Italia (baieti care merg foaaarte bine, au sute de mii de km in sa, au castigat curse etc), doar unul (redactorul sef, care merge aproape la nivel de World Superbike pe pista) reuseste aproape de fiecare data sa franeze mai bine fara ABS decat cu. Asta masurat stiintific, cu aceeasi mobra cu ABS cuplat/decuplat, cu aparate, tot ce trebuie. Mai sunt vreo doi trei care reusesc cateodata, cu gume moi pe asfalt foarte bun. Altii, care se dau oricum mai bine decat marea majoritate a bikerilor stradali, nu reusesc aproape niciodata, indiferent de conditii. Daca mai iei in considerare si ca pe strada probabilitatile cele mai mari sunt ca momentul in care ai nevoie de frana de urgenta sa fie pe asfalt nu tocmai perfect, in conditii nu tocmai ideale (gume mai uzate, eventual neincalzite), de aici rezulta ca o majoritate covarsitoare de bikeri nu ar frana mai repede fara ABS decat cu ABS. Cu atat mai mult in Romania, unde nivelul mediu de skill nu e chiar grozav si drumurile sunt cum sunt.

In principiu ai dreptate. Skillul nu poate fi inlocuit de niciun sistem. Dar riderii care pot frana mai bine fara ABS sunt foaaarte putini. As estima un 0,5% din cei care merg pe strada. Deci ABS-ul chiar ajuta cam pe oricine sa franeze mai repede si mai fara batai de cap, indiferent de conditii. Desigur, de aici pana la a spune ca motocicleta e o bomba pe roti daca n-are ABS e cale lunga. Si motocicleta cu ABS e kamikaze pe langa un Mercedes S-Klasse cu toate optiunile de siguranta pe el, si ala e kamikaze pe langa un tanc, care e kamikaze pe langa un portavion. Acum sa ne luam cu totii portavioane? In rest, am mai spus-o: desi sunt de acord ca ABS-ul ma ajuta in marea majoritate a situatiilor si chiar mi-a prins bine de cateva ori, prefer o motoreta fara ABS. E mai distractiv (posibilitati de derapaje cu spatele, stoppie) si te tine in priza. Pentru cine vrea doar sa se plimbe si sa admire peisaje, cred totusi ca e buna o motoreta cu ABS.

Pentru cros in stil amator e suficienta. Pana inveti ca lumea pozitie in sa, controlul acceleratiei etc. Pentru motocros serios nu are putere suficienta, suspensiile par facute in sopron si nu cred ca tine la tavaleala serioasa. Plus ca aia 20 CP... vise. Mira-m-as sa aiba mai mult de 12. Pentru plimbari pe camp e suficienta. Nu stiu cat e de fiabila, avand in vedere ca e chinezeasca. Loncin parca era totusi o marca (relativ) decenta.

La maxiscutere mai e si problema ca spatele este foarte incarcat, avand motorul si transmisia pe roata spate. Franarea trebuie facuta mai lin initial, ca sa se incarce fata progresiv. Am coleg care a cazut tot cu Burgman, avand si pasager (spate si mai incarcat), cand s-a grabit sa franeze la semafor galben spre rosu.

Felicitari pentru initiativa de a te apuca de motoretism si pentru achizitie. S-o stapanesti sanatos! Intr-adevar, nu te omoara pentru ca e R6 sau R1 sau orice altceva. Tu ai comenzile la dispozitie si faci ce vrei cu ele. Dar (si ar fi bine sa nu uiti acest "dar") e ceva adevar in ce au spus alti cativa mai sus. Cu 1300 iti luai un CB500 in stare foarte buna, nu un R6 destul de vechi cu carenele refacute si alte posibile probleme (trebuie sa tii cont ca cine a avut R6 nu a mers tocmai "cuminte" si a forjat ceva la ea). Pe o motocicleta cu putere mai mica si pozitie in sa mai relaxata poti invata mai bine si mai repede sa mergi decat pe una pe care stai cam in maini si iti consuma destul de multe resurse de concentrare doar ca sa stai pe ea si sa nu exagerezi cu viteza. Plus ca supersportivele au darul de a "masca" foarte bine viteza. Vor fi probabil momente in care ti se va parea ca mergi incet, dar vei constata ca nu e deloc asa de-abia cand te vei uita la vitezometru. Fiind prima motocicleta, era mai bine sa aiba cat mai putine carene, ca sa nu plangi dupa plastice daca o mai dai un pic pe jos (chiar si de pe cric). Oricum, fiecare isi alege ce motoreta vrea dupa propriile criterii. Daca tie asta ti-a placut, sa te poarte sanatos pe unde vrei tu. In locul tau as schimba cat mai repede cauciucurile alea de ebonita (maestrul Balamuc te poate ajuta cu treaba asta la costuri rezonabile) si, daca tot ai citit cartile respective, exerseaza cat mai mult, cat mai des manevrele descrise acolo si nu uita ca cel mai bun lucru de pus in/pe motocicleta este benzina in rezervor. Baga cat mai multi kilometri, invata sa mergi cat mai bine, mergi cu cap si... cam atat. Bafta!

A fost in WSBK doua sezoane (2008-2009) cu Honda de uzina, dar nu a confirmat. A avut cateva momente de stralucire, dar nicio victorie. De-asta s-a intors in BSB anul trecut. Se pare ca asta e campionatul lui, ca a devenit a treia oara campion in 2010, desi erau altii ceva mai bine cotati.

Bravos domnule, felicitari! Da' de ce-ai facut-o asa frumoasa, ca oricum o s-o urâțești la loc pe pistă.

Numarul 42 apare cu entuziasm primavaratic. Avem test in avanpremiera cu prima motocicleta BMW cu sase cilindri: super-tourerele K 1600 GT/GTL. Plus marele comparativ al anului: clasa supersportivelor de 1000 cmc testata amanuntit in templul vitezei - circuitul de la Monza. Aprilia RSV4 Factory, BMW S 1000 RR, Ducati 1198 SP, Kawasaki ZX-10R, KTM RC8 R, MV Agusta F4, Suzuki GSX-R 1000 si Yamaha YZF-R1 intr-un duel la limita aderentei. Veti observa, probabil, că lipsește Honda Fireblade - asta pentru ca cei de la Honda au refuzat sa participe la test. Avem povesti interesante si de la noi din tara: Ianachim, pe care multi dintre voi il cunoasteti, probabil, de-aici de pe forum ne povesteste cum a facut peste 100.000 km in trei ani cu al sau BMW R 1200 GS Adventure. Si un reportaj despre o disciplina inca nu foarte populara in Europa, dar foarte spectaculoasa: profesorul Marco Belli ne initiaza in tainele Flat Track-ului. Toate acestea si multe alte lucruri interesante in Motociclismo 42.

Fiabilitatea e practic identică la astea două. 1000 are cuplu legendar, 750-ul e un 600 cu mai mulți mușchi. Dacă vrei să te c*ci pe tine când dai gaz și s-o arzi mai huligan (uili), 1000-le rulează. Pentru agilitate, circuit, user-friendly - 750. 1000-le K5-K6 are cel mai mare cuplu la turații medii din clasa asta, ever. Inclusiv decât astea din ultima generație. Ceea ce e mișto dacă știi ce să faci cu el, dar poate fi intimidant pe ud sau dacă tragi tare pe circuit.

Finisările se duc repede în timp dacă nu-l îngrijești (se mătuiește vopseaua, se "pătează" aluminiul). A, și se rupe cadrul. În partea din față a cadrului sunt niște suduri care se rup destul de ușor la o căzătură mai zdravănă. Cică s-au rupt și la aterizarea din wheelie, dar după al enșpelea wheelie "trântit" ca lumea. Unii zic că e defect din fabrică, alții că Suzuki a gândit treaba ca o măsură de siguranță (nu mai știu explicația în detaliu). Există și o firmă prin Germania care rezolvă această problemă. Taie sudura, teșesc capetele cadrului și le sudează la loc. Astfel sudura prinde mai bine și toată treaba devine mai rezistentă. Dar nu e ieftin. Acestea fiind zise, cunosc oameni cu K5 și K6 care au mers mai mult pe o roată decât pe două și nu i s-a întâmplat niciunuia așa ceva. În rest, motoreta e beton.

În prima situație, dacă în locul tău era un începător sau un biker fără prea multă experiență, nu avea prezența de spirit să lase frâna, se înfigea mai tare în ea, ABS-ul îl ajuta să treacă de pietriș fără să cadă și ar fi oprit tot acolo, sau poate cu un metru doi mai înainte. În a doua, nu făceai mare lucru cu ABS-ul, dar ăsta nu e un panaceu împotriva accidentelor. Dacă îți taie unul fața foarte din scurt, te înfigi în el și asta e. Nu fac apologia ABS-ului, eu prefer să merg fără pentru că mă obligă să progresez la capitolul frânare și pentru că e mai distractiv să mai tragi un stoppie, să o mai pui de-a latul etc. Dar adevărul e că marea majoritatea a bikerilor (m-aș hazarda să zic un 99%) frânează mai bine cu ABS decât fără, în orice situație. În plus, e ideea că-ți ia o grijă (destul de mare, de altfel) de pe cap. Dacă în condiții nașpa (asfalt rece, ud, murdar) trebuie să fii mereu atent la frâne, cu ABS nu mai ai problema asta: orice s-ar întâmpla, te înfigi în ele și lucrurile se rezolvă de la sine. Și, oricât îmi place mie să mă dau rotund pe ideea de perfecționare a artei pilotajului, au fost câteva situații când ABS-ul mi-a picat foarte bine. Exemplu: cu un F 650 GS (ăsta nou, cu doi cilindri), pe Pârâul Rece, ploaie puternică, asfalt alunecos, multe bucăți de smoală și mai alunecoasă, trafic puternic. Eu mă grăbeam să ajung undeva, nu eram la plimbare. Pentru că frâna nu mai era o grijă, având ABS, am putut să mă bag în depășiri la greu, să merg tăricel și să ajung la timp fără să mi se pară că mi-am asumat cine știe ce riscuri. Aș fi putut să merg la fel și fără ABS, dar aș cam fi strâns din sfinctere în câteva situații.

Mulțumim mult pentru aprecieri! Acum avem și cont pe facebook: Revista Motociclismo Intrați, dați like și faceți alte chestii facebookerești mișto pe acolo.

Mda, veșnica polemică... Ce nu înțeleg adepții circuitului e că, în funcție de pilot și de condiții (starea asfaltului, cât de bine cunoaște drumul, câte riscuri își asumă etc), se poate merge și destul de tare pe stradă, în relativă siguranță. Și e o senzație mișto, diferită de circuit, ce-i drept, dar mișto. Eu am mers pe circuit și voi mai merge, dar asta nu înseamnă că nu mai pot să mă bucur de motocicletă pe stradă. Asta, desigur, cu măsură, precauție, bun-simț etc. Trebuie să vă gândiți că ăsta e alt sport, complet diferit de pistă. Singurul lucru pe care îl au comun e că (uneori) se folosește același gen de motociclete. Dacă pe pistă încerci limitele tale, ale gumelor, ale motocicletei, pe stradă mergi la limitele drumului. Și aici intervin unii "raceri" stradali, care, pe de altă parte, nu înțeleg că strada nu e pentru concursuri, pentru mers la limită, indiferent cât de bine cunoști drumul sau cât skill crezi că ai. Adică dacă tu, Gigel, mă "faci" pe mine, Ionel, pe un drum de munte, poate că ai făcut-o pentru că ești mai bun, sau poate pentru că ți-ai asumat mai multe riscuri. Și atâta timp cât poate plana această îndoială, că ești cel mai rapid nu pentru că ești bun, ci pentru că ești NEbun, nu poți să te erijezi în "tata racerilor". Din punctul meu de vedere, pe stradă mergi atât de sportiv cât te ține skillul, precauția, bunul-simț (pentru unii asta înseamnă tăricel, că se dau bine și le place un pic de adrenalină, pentru alții, "piano-piano" că vor să vadă peisajul și nu caută senzații tari) și pe circuit încerci limitele, îți măsori skillul și vezi cine și cât poate cu adevărat. When the flag drops, the bullshit stops, cum s-ar zice. P.S. A, și, ca adrenalină, circuitul rulează. Fie el de viteză, de enduro, de motocros etc.