vlad58 Postat Ianuarie 29, 2016 Share Postat Ianuarie 29, 2016 (editat) intrebarea clasica: avea presiunea ok? la temperaturile care au fost a scazut presiunea cu pana la 1 bar in decurs de 1-2 zile (testat). cateva sute de kilometri legati la presiune mica si se poate intampla si asta Nu stiu ce ai testat tu, la o diferenta de temperatura de 30 C un 1bar scadere inseamna presiune initiala de 10 bar. Ps Nu ma crezi cearta-te cu Charles. Editat Ianuarie 29, 2016 de vlad58 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
yo4hgx Postat Ianuarie 29, 2016 Share Postat Ianuarie 29, 2016 (editat) Nu stiu ce ai testat tu, la o diferenta de temperatura de 30 C un 1bar scadere inseamna presiune initiala de 10 bar. Ps Nu ma crezi cearta-te cu Charles. Care Charles... Charles Aznavour? Ti-am mai zis sa nu mai faci calcule dupa ce ai golit spirtiera... Zimbruta, stai linistit, legea transformarii izocore confirma scaderea presiunii cu 1 bar la o scadere a temperaturii de la 30 de grade la 20 de grade (la volum constant) Editat Ianuarie 29, 2016 de yo4hgx Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
vlad58 Postat Ianuarie 29, 2016 Share Postat Ianuarie 29, 2016 (editat) Care Charles... Charles Aznavour? Ti-am mai zis sa nu mai faci calcule dupa ce ai golit spirtiera... Zimbruta, stai linistit, legea transformarii izocore confirma scaderea presiunii cu 1 bar la o scadere a temperaturii de la 30 de grade la 20 de grade (la volum constant) Inainte sa te apuci sa latri si sa dai din coada bucurandu-te ca m-ai prins cu fofarlica pune mana pe un manual de fizica. Gradele sunt Kelvin. Adica la +10C avem 283,15K la -20C avem 253,15K (30 grade diferenta) adica "reductia" e Px0,894. Q.E.D Deci Zimbruta nu te bucura asa tare, ai pana daca nu aveai aproximativ 10bar si ai ajuns la aprox 9bar.. Editat Ianuarie 29, 2016 de vlad58 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Salut, Am facut si eu calculele dupa datele de mai sus, dar am un alt rezultat!? Temperatura intiala se presupunem ca a fost +100C in ziua A, iar presiunea P1 este necunoscuta dupa cum se afirma in enunt. Vom calcula temperatura T1pentru ziua A in grade Kelvin pentru ca legea transformarii izocore( Jaques Charles/V=ct) opereaza cu temperaturi absolute (grade Kelvin). Ecuatia de baza este: T(k)=t 0C +273,15 T(A) = 10+273,15=283,15K, temperatura in ziua A T( = -20+273,15=253,15K, temperatura din ziua cu B, cea cu temperatura -20 0C. Sa presupunem ca in ziua B presiunea masurata in anvelope era 1 atm/1,02bar(dar discutam in atm) Ecuatia matematica a legii transformarii izocore este: P1 :T1=P2:T2 . In cazul nostru putem scrie ca: P1/283,15=1/253,15, rezulta ca P1= 283,15 x 1:253,15=1,11 atm. Practic in ziua A, cea cu temp. +10grd C in anvelope presiunea a fost de 1,11 atm. Deferenta intre cele doua presiuni in functie de variatia temperaturii de la +100C la -200C este de 0,11 atm. In plus, aceste cresteri/descresteri de temperatura in mediul exterior nu ar trebui sa ne ingrijoreze pentru ca nu produc variatii semnificative de presiune in anvelope. Daca de la +100C intr-o dimineata de vara si o presiune de 2,4 atm in anvelope, temperatura la pranz ajunge la+400C, noua presiune in anvelope va fi 2,65 atm, de o crestere de 0,25 atm. Dar, trebuie luat in calcul si temperatura asfaltului special vara, cumulata cu cadura degajata in urma frecarii intre asfalt si anvelopa. Dar si aici, pentru un calcul teoretic de la +100C la +800C, diferenta este de 0,59atm intre P1 si P2, de fapt cresterea presiunii in anvelope la 80grdC. Numai bine, Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
The Mentalist Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 La naiba, fara o izobara si-o izocora nu mai poti umfla iarna un cauciuc! ) Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dandan Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 la celelalte roti nu se aplica aceeasi regula.?? e clar ca ala a avut o problema ....sa moara bibi ca ati luat-o razna cu frigul asta Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Vizitator goe 75 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Eu sunt mai de la tara si pe la noi la Poplaca se poarta explicatia gastronomica:Omu' n-a mancat destul rahan cind era mic. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Geo_ZGA Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 A venit si vremea mea sa pun eterna intrebare "ce cauciucuri sa pun?" ) E vorba de vaca mea, Varadero de 1000, 250 kg gabarit... interesul principal e aderenta, inclusiv pe ud, dar parca nici n-as vrea ceva pe care sa le rod in 5000 km. Macar vreo 15.000 km sa duca... Pana acum am o varianta, Michelin Pilot Road 4. Ceva pareri, alte optiuni? Nimeni, nimic? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Nimeni, nimic? Salut, Iti dau o idee...sigur le ai pentru 10.000 km, posibil si 15k, depinde cum de dai cu motorul si pe unde?! Succes la alegere! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Geo_ZGA Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Interesant, n-am luat in calcul marca asta... ai apucat sa le probezi? Cu indicele de greutate cum sta treaba? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Doctor X Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Nimeni, nimic? Ai un test de gume pentru vaci, facut de Motorrad, cateva pagini mai in urma. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Interesant, n-am luat in calcul marca asta... ai apucat sa le probezi? Cu indicele de greutate cum sta treaba? 1. Am in jur de 7000 km cu ele si sunt OK, 5k mai fac sigur. 2. In cazul motocicletei cu rezervorul plin si fara pilot si pasager distributia masei este: fata 125 kg si spate 120 kg. Indicele pentru anvelopa spate este 75 si se poate incarca pana la sarcina de 387 kg , iar pe fata am 55, aici incarcare suportata de anvelopa este 220kg. Practic pe spate am o rezerva de 267 kg, iar pe fata 95kg. Deci, nu sunt probleme, eu cantaresc 87 kg, iar sotia 69 kg, plus bagaje....., ne incadram pe date. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Geo_ZGA Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Aderenta pe uscat si pe ud? Nu ma dau eu reising, dar prefer sa ma pot baza pe ele. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Nu am avut probleme pe uscat si apa pe unde am fost, iar drumul a fost divers si 80% cu pasager. Dupa cum vezi sunt STORM_furtuna, apa..englezii le apreciaza pentru ca acolo chiar au nevoie de asa ceva. In primii km cred ca nu vrei sa pui genunchiul jos, se incalzesc putin mai greu, dupa aceea nu-s probleme. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
vlad58 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Salut, Am facut si eu calculele dupa datele de mai sus, dar am un alt rezultat!? Omul a spus ca i-a scazut presiunea cu pana la un bar, 1,02atm nu 0,11atm si eu am propus ecart +10C -20C de aici pleci si vei da peste valorile aproximate de mine. Nu e nevoie sa treci presiunea in SI ca barul si atmosfera sunt direct proportionale. In rest ce scrii tu e corect. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Nu stiu ce ai testat tu, la o diferenta de temperatura de 30 C un 1bar scadere inseamna presiune initiala de 10 bar. Ps Nu ma crezi cearta-te cu Charles. Nu ma refer la spune omul, am luat in consderare afirmatia ta care este eronata din start, datele de calcul nu sunt corecte!!. 1. Daca doresti o scadere cu 1 bar/1 atm (diferenta este mica intre bar si atm) plaja/variatia de temperatura nu poate sa fie 30grd C, asa cum afirmi, trebuie sa schimbi domeniul de variatie al temperaturii, astfel:. Daca pornesti de la +10grdC cum am calculat mai sus si presiunea scade de la 2 atm la 1 atm, adica scadere cu 1 atm/1 bar, ce se obtine?! P1=2 atm si P2=1 atm T1=10+273,15=283,15K P1 :T1=P2:T2 , 2:283,15=1: T2 , T2=141,57 K, adica t(grd C)= 141,57-283,15= - 131,58 grdC, iar DIFERENTA de la +10grd C la -131,58 grdC este - 121,58 grd C, ce sa zic? o temperatura de trei ori mai scazuta decat la Polul NORD !! 2. Daca doresti sa ai variatia de 30 grd C si la final sa ai 1 atm, atunci initial trebuie sa ai 1,11 atm(am calculat mai sus) , si deci nu ai 10 atm !! In final ce varianta doresti? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
vlad58 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Nu ma refer la spune omul, am luat in consderare afirmatia ta care este eronata din start, datele de calcul nu sunt corecte!!. 1. Daca doresti o scadere cu 1 bar/1 atm (diferenta este mica intre bar si atm) plaja/variatia de temperatura nu poate sa fie 30grd C, asa cum afirmi, trebuie sa schimbi domeniul de variatie al temperaturii, astfel:. Daca pornesti de la +10grdC cum am calculat mai sus si presiunea scade de la 2 atm la 1 atm, adica scadere cu 1 atm/1 bar, ce se obtine?! P1=2 atm si P2=1 atm T1=10+273,15=283,15K P1 :T1=P2:T2 , 2:283,15=1: T2 , T2=141,57 K, adica t(grd C)= 141,57-283,15= - 131,58 grdC, iar DIFERENTA de la +10grd C la -131,58 grdC este - 121,58 grd C, ce sa zic? o temperatura de trei ori mai scazuta decat la Polul NORD !! 2. Daca doresti sa ai variatia de 30 grd C si la final sa ai 1 atm, atunci initial trebuie sa ai 1,11 atm(am calculat mai sus) , si deci nu ai 10 atm !! In final ce varianta doresti? Intram intr-o polemica fara rost deci problema era asa: omul a spus ca i-a scazut presiunea cu un bar eu am luat la extrema ca sa accentuez ca in mod normal e imposibil ca avand temperaturile T1=10C si T2=-20C presiunea sa scada atat doar daca initial avea aprox 10bar Avem un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute P1/T1=P2/T2 P1-P2=1bar T1 stim, T2 stim, scaderea de presiune stim putem afla P1 si P2 Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
JAGI Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Dedant, daca teoretic pui o frina puternica pe fata, de se ridica spatele complet de pe asfalt, la 5 grd inclinatie, cam ce greutate este pe roata fata? Stiu ca te pricepi la calcule, chiar ma intereseaza rezultatul. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Dedant, daca teoretic pui o frina puternica pe fata, de se ridica spatele complet de pe asfalt, la 5 grd inclinatie, cam ce greutate este pe roata fata? Stiu ca te pricepi la calcule, chiar ma intereseaza rezultatul. Jagi, ti-am atasat calculul, sper sa se vada OK, si sa intelegi scrisul, nu am scanner-ul acasa. Ai rezulatul final si explicatiile. Eu cred ca la o frana puternica te ridici mai mult de 5grd, in fine se poate face si pt 15 -20grd. Ideea este ca la 5 grd inclinare, 8,6% din masa totala a motocicletei incarca fata(calculul este la gol!!, iar tu il ajustezi). Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
andreizalau Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Dedant, daca teoretic pui o frina puternica pe fata, de se ridica spatele complet de pe asfalt, la 5 grd inclinatie, cam ce greutate este pe roata fata? Stiu ca te pricepi la calcule, chiar ma intereseaza rezultatul. salut imi cer scuze ca ma bag, dar la o franare puternica, cu ridicarea rotii din spate, eu as zice ca toata greutatea motocicletei sta pe roata din fata, ba chiar mai mult, daca tinem seama si de inertie Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
yo4hgx Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 @dedant68, tu ai luat in calcul distributia greutatii la coborarea unui plan inclinat, cu ambele roti in contact cu suprafata de rulaj si in stationare sau MRU (miscare rectiline uniforma). JAGI, problema pusa de tine contine mai multe variabile. In primul rand, distributia centrului de greutate fata de cele doua axe si centrul metacentric, geometria cadrului, trailul si rake-ul, etc., unei motociclete determina forta de franare necesara pentru a intra in "stoppie". De mentionat ca in unele configuratii acest lucru este imposibil, spre exemplu la multe motoare de tip chopper guma fata va rupe aderenta cu mult inainte ca spatele sa inceapa sa se ridice. Functie de coeficientul de frecare (determinat de compozitia gumelor si a asfaltului), gumele pot oferi o decelaratie de cca 0.5-0.8g (pe uscat ABS-ul intra cam pe la 0.8-0.9g) pentru cele de strada si cam maxim 1.2g pentru gumele racing (g=9.8m/s2). Formula fortei este F = m * a, deci forta maxima teoretica ce se poate exercita pe roata din fata a unei motociclete la franare este F = m * 1.2g sau daca preferi, 20% mai mult decat greutatea totala. Practic insa, forta sau greutatea maxima pe roata din fata este de maxim 60-70% din greutatea totala. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Cesar Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 Probabil ca Jagi ar vrea sa stie care este apasarea normala la anvelopa fata (%KgF din greutatea motocicletei). Daca nu aplicati teorema de variatie a impulsului nu o veti afla niciodata. Back to school Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dedant68 Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 @you4hgx Planul inclinat te ajuta pentru distributia greutatii, altfel teoretic nu poti sa faci niciun calcul. Unghiul de 5 grd inclinare este mic, si dupa cum vezi 21 kg se transfera pe fata, La kaw 12, la gol 125 kg este masa pe fata si 120 pe spate. Daca se adauga 21 kg, se ajunge la 145 kg pe model teoretic de plan inclinat. La franare apare o miscare decelerata unde intervine acceleratia a=dv: dt, dar nu se stie viteza de la care se face franare si timpul de oprire, deja lucrurile se complica pentru ca nu sunt date. In cazul in care sunt date se rezolva simplu cu ecuatii diferentiale. Cu un coeficient de inertie poti face o aproximatie la calculul de mai sus, dar repet unghiul de inclimare este direct proportiional cu viteza si forta de frecare/franare pe roata din fata. » Post actualizat in 30 Jan 2016 19:23 Probabil ca Jagi ar vrea sa stie care este apasarea normala la anvelopa fata (%KgF din greutatea motocicletei). Daca nu aplicati teorema de variatie a impulsului nu o veti afla niciodata. Back to school Te-ai uitat putin peste ea ca sa vezi de ce ai nevoie? Te astept cu o aplicatie.. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Cesar Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 (editat) Multumesc Dedant dar eu am facut demult calculele astea Singurul lucru la care m-am blocat de cateva ori a fost variatia petei de contact care influenteaza direct frecarea dinamica (rostogolire fara alunecare). E frumoasa problema dar nu am descurcat-o fara niste nomograme gasite pe net. Va mai trebuie niste date: ampatament, pozitia centrului de greutate (se poate simplifica a fi fix desi nu e deloc realist), incarcare statica fata-spate (simplificat 50-50), masa (200 kg de exemplu) si evident un sistem de referinta. Daca imi permiteti, am sa citesc doar discutia voastra. Multumesc pt intelegere Inca ceva - renuntati la dinamica punctului material pentru ca nu e corect. Editat Ianuarie 30, 2016 de Cesar Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
yo4hgx Postat Ianuarie 30, 2016 Share Postat Ianuarie 30, 2016 @Caesar, Nu cred ca ai treaba cu variatia impulsului, aici nu e vorba de transferul energiei la ciocnire ci de o acceleratie negativa (deceleratie), limitata de coeficientul de frecare. Cum spuneam, practic gumele pot oferi o forta de franare (deceleratie) maxima de 1.2g in conditii de pista si de cca 0.5-0.8g pe strada. @dedant68 Nu conteaza unghiul planului inclinat, forta maxima sau greutatea pe roata fata nu mai creste dupa ce a inceput "stoppie"-ul si este determinata exclusiv de forta de franare. Da, forta de franare este influentata de distributia greutataii dar nu despre asta e vorba aici. Dealtfel, in cazul stoppie-ului nu se mai pune problema distributiei greutatii fata-spate deoarece exista un singur punct de contact. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.