Dan Cata

Pun pariu ca nu ati mai vazut asa ceva

Cauta pe google Librane, sunt niste nemti care iti vand doar partea de guma si lipiciul, au si tutorial frumos listat despre cum sa faci reparatia. Pretul e unul mai mult decat decent, cam 300 ron/2 bucati, fata de sute de euro cat e un kit original.

Unul nou pare sa fie solutia cea mai buna.

Cu db killer iti mai da rateuri? Alea se intampla si daca nu e etans pe unde se imbina evacuarea cu cotul ce iese din motor. Adeca daca pe acolo iti intra aer, o sa iti dea rateuri. Ca sa verifici, pune mobra pe cricul central, porneste, si accelereaza si decelereaza - pune pe cineva sa faca asta si cu o foaie de hartie, sine-o pe langa imbinare. Daca sunt curenti de aer, adeca foaia se misca, inseamna ca nu e etans

Daca as avea nevoie de un releu de incarcare/regulator de tensiune, care ar fi cea mai buna sursa? Nou sau second hand...

Am zis ca peste doi ani, sa mergem iar, de data asta cu fetele. Mai ales ca stim ce si cum, stim preturile, ce sa si ce sa nu, etc.

Tocmai de aia iti zic ca sa verifici alimentarea cu benzina. Eventual, mai investeste 50 de lei sau cat costa si curata si injectorul, sau cate are.

Schimba si filtrul de benzina, daca nu l-ai schimbat inca, si bateria. Apoi daca nici asa, fa-i o diagnoza.

https://www.youtube.com/watch?v=I5sbpVerIvI&feature=player_embedded

Consumul tii dat strict de cat interval de timp stau deschis injectoarele (vorbim de ordinul milisecundelor aici, 250 +/-). Si alea is comandate de calculator, care decide asta pe baza a mai multor parametri: temperatura motor, temp ambientala, presiune atmosferica, cat de deschise is TPS-urile, senzori Hall, sonda lambda. Acuma nu contesc ca, cu o toba goala consuma mai mult... Poate pentru ca suna mai tare si te manca sa tii gazu cu 1 gram mai mult deschis ca si inainte, mai ii si backpressure-ul din toba, etc.

Sigur. Dai toba jos, mergi la niste feciori care se ocupa cu evacuari, iti gauresc aia toba acolo sub cutie, iti sudeaza o saiba mare care are filetul interior ca cel de la sonda si aia e

Daca te referi la a ta, e inainte de catalizator Nu stiu mobra sa aibe dupa. Si nici masina. Alea care au dupa, au si inaintea lui, si calculatorul compara valorile intre ele.

Aici ai pacatuit tu. Sonda lambda e foarte importanta in functionarea motorului, fara ea, risti sa il fecundezi. Aia are un rol foarte important acolo de feedback la calculator, si fara ea, iti merge cu un amestec prea sarac sau prea bogat, cazuti in care pe termen lung, fwti motorul. Pune sonda la loc si vezi ce iti iese Si mai e un aspect - baietii din america nu folosesc benzina mai proasta Sunt doua standarde - ROZ si MOZ. Noi avem unul, ei altul. Dar ca si idee, 85 la ei e ca 95 la noi. Motoarele sunt la fel, si a lor si a noastre, inchipuie-ti cum ar fi mers motorul tau cu benzina de 85 de-a noastra Noi avem ROZ si ei MOZ. Pe rezervorul meu, inca scrie de 95 ROZ pe sticker.

Ai dreptate, doar RT-P-urile au ventilator pe radiator. Daca tii tu neaparat, se poate monta, gasesti in USA gramada la vanzare, dar parerea mea e ca nu merita. De ce? RT-ul are indicator de temperatura. Ala daca il vezi la 6 linii (5 e normal), incepi sa strangi din buci. La 7 linii, opresti si stai sa se raceasca inapoi la 5 linii. Radiatorul ala nu e toata racirea, doar o parte. Cealalta parte is cilindrii cu aerul care trece prin ei, ca sa raceasca. Deci si daca iti pui ala, nu stiu cat de mult ajuta. Pentru ca va trebui sa racesti cumva si aripioarele de Al... Si asta ii foarte important, nu as avea nici o problema ca motorul are uleiul la 120 de grade in loc de 105 sau cat e normal, dar la RT, daca incepe sa se incinga, iti arde carenele din jurul cilindrilor si shark fins-urile. Apoi iti pusca afara ochiul de vizitare la ulei

Si totusi se invarte... Nu trebuie sa fie pistonul sub nivelul baii, si nici nu e. Dar iti ramane ulei pe partea aia care se scurge, putin cate putin, si ti-l arde la pornire. Ce am zis mai sus, si faptul ca de vreme ce e racit doar cu aer, altele is tolerantele, fata de un motor racit cu apa. Asa ca nu m-ar mira ca noul motor racit cu apa sa nu consume ulei deloc, sau aproape deloc.

Scoate siguranta, da cu spray de frana sa cureti intre caneluri, incalzeste uniform si scoate-o uniform. Ar trebui facut acolo ceva dispozitiv, dar iese selativ usor daca o scoti drept afara.

Nu am avut amortizoare noi aftermarket, dar pot sa iti zic din ce povestesc altii ca merita. Mai ales daca motorul pe care le pui are peste 60k km, cand, zice-s-ar ca suspensiile originale nu ar mai face fata. Adica is bune, dar nu ca din fabrica de bune. Alt mare avantaj la astea aftermarket e ca le poti repara, lucru care nu il faci la alea originale. De aia cine merge in ture foarte lungi, de zeci de mii de km, aleg Ohlins, ca au aia prin state reprezentante la fiecare cold de ulita.

Daca pentru reclama ai postat, vezi ca nu aici e sectiunea corecta. Daca nu, ce as mai adauga e ca dupa ce ii pui, te dau 20 de km si apoi verifici iar daca ai sau nu joc in ei, si ajustezi, dupa caz.

Ei... cred ca in toata excursia asta, am vazut de 5 ori maxim, linia continua... in rest e linie discontinua peste tot! Si linia asta discontinua e de doua feluri: cu segmente mai lungi si altele mai scurte. Aia cu segmente lungi era pusa in curbe, si alea mai scurte unde era drumul mai lejer, cu vizibilitate garlã. Eu asa am tras concluzia... Si de mers, mergeau astia cu 70km/h, daca atata era limita. Nu era nici unul viteaz, sa depaseasca, toti mergeau in linie, incolonati frumos. Rar vezi sa aiba drumul doua benzi pe sens, ma refer la alea judetene, nu la autostrazi. Si cum ne intorceam noi catre casa, am mers din NK in Finlanda, apoi in Suedia, cu marea la stanga noastra (culmea e ca nu am vazut-o, drumul era la vro cativa km de apa...) si apoi am intrat iar in Norvegia, ca sa luam ferry-ul inapoi catre Danemarca. Era seara, cam pe la 5, 6. Drumul cu o singura banda, foarte aglomerat, se mergea cu 70 km/h. Si cum eram noi obisnuiti sa depasim tot ce prindem, depaseam masinile conditionati fiind doar de vizibilitate. Pentru ca rar era drumul drept, fiind munte, era plin de curbe. Obisnuiti fiind sa oprim o data la juma' de ceas sa fumam sau sa ne intindem, doi dintre noi or luat-o inainte, ceilalti doi am ramas, ca doar oricum ne opream in scurt timp. Si tot mergand... la un moment dat, vad intr-o parcare, pe cei doi din fata opriti, cu o masina langa ei... Primul gand mi-o fost ca, din cauza mersului agresiv, s-or fi atins si or avut accident sau asa ceva... Nu. Ce s-o intamplat, era ca ei mergand asa agresiv, se luase dupa ei un agent de circulatie de-al lor, intr-o masina nemarcata, civila. Si depaseau ei o masina, depasea si agentul... Si dupa o bucata de vreme, pe unul l-a oprit in parcare. Cand am ajuns eu acolo, isi cauta actele. Politaiul parea de treaba, radea, ca si cand am fi fost prieteni de-o viata. Si il baga in masina si il tine acolo cam 10 minute, poate mai mult. Si dupa ce iese, aflam si verdictul... o amenda de 6500 coroane, cam 830 de eur din ce am calculat noi. Asta pentru o viteza de 108 km/h in zona aia de 70. Pe tot drumul, am vazut masini dinalea vechi, americane, mari, reconditionate. Cred ca era ceva soi de intrunire de-a lor, ca unii aveau si rulote agatate dupa ele. Cred ca asta e hobby-ul lor, sa ii copieze pe americani. Mancare de la fast food cat cuprinde, femeile grase de iti trebuie 4-5 oameni sa se tina de mana sa le cuprinda pe circumferinta, gunoaie, mancare de plastic, si muscle-car-uri. Adevarul e ca o duc bine, turismul le merge de minune si ai si petrol asa de mult, incat isi permit sa se laude ca au tara cu cea mai scumpa benzina din lume.

Despre apusuri, pot sa va zic ca nu apune soarele niciodata(in alea 6 luni ). Se apropie de linia orizontului si apoi urca inapoi. Era destul de ciudat sa vezi peisaje ca si astea de mai jos, pe la 11 noaptea Ce a fost bine e ca mai toate campingurile aveau WiFi. La noi era un laptop si un macbook air, cu ajutorul carora le mai scriam cate un rand celor de acasa. In special femelelor In unele camping numai s-a intamplat sa aiba net, dar sa nu il poti accesa. Cica se poate sa limiteze numarul de dispozitive, in ideea ca decat sa le mearga prost netu la 30 de insi, mai bine sa mearga decent la 10. Tot despre campinguri, dusul era inclus in pret. O singura data s-o intamplat numa sa trebuiasca sa luam monezi, ca sa te poti scalda. Nu era scump, insa ideea in sine era suparatoare. Ca tre sa platesti extra pentru un anumit serviciu, care seara trecuta, in alta locatie, era inclus in si asa scumpa cazare. Nu zic ca masina e curata de-a manca de pe ea daca ti-o cazut pita cu dulceata, da macar nu are fire de praf sau alte mizerii cu care ai putea linistit tencui o casa. Nu as baga nicicand asemenea jeg intr-un sistem, unde mai sunt simeringuri, garnituri, etc. Nu mi se pare OK ce o vrut omu ala sa faca... Ca si bagaje, ne-am socotit sa avem ciorapi, chilot si tricouri suficiente ca sa nu trebuiasca sa spalam nimic. Chiar si asa, in multe din locurile in care am stat, erau masina de spalat si uscator, astfel ca in maxim 2 ore, ai fi avut toate hainele curate, la loc. Am avut si bluze mai groase, ne-stiind cum o sa fie vremea pe acolo, dar nu le-am folosit.

Intr-un tarziu, am ajuns si la Nordkapp. Parcarea si muzeul trebuiesc platite, si nu sunt ieftine, parca 250 de coroane de om. Adeca cam cat cazarea pe o noapte. Gabi B avusese ideea de a face tricouri personalizate cu drapelele celor 2 tari (Ro&Nor), numele noastre si logourile la mobre. Si am mai vazut un grup de mobristi in aceeasi situatie... Inauntru, pe langa o crisma unde se putea bea, manca, un gift shop, mai era si un soi de cinema, de vro 150 de locuri. Acolo, din juma in juma de ora, incepea un scurt metraj despre zona nordului. Nu cu vorbe, doar cu imagini, cu ce se indeletniceau oamenii locului, iarna, vara, peisaje, daca stai sa te gandesti era chiar frumos facut. Apoi mai era un fel de tunel, sapat, care te ducea spre vederea Rejelui', asa ii zicea la platforma aia. Acolo mergea ceva rege si se gandea la soarta neamului pe care il conducea, intorcandu-se la fel de nedumerit. In tunelul respectiv, mai era un fel de grota unde erau simulate luminile nordului, aurora, acompaniate de fel de fel de sunete de pasari si animale, care mai de care mai salbatice. La iesirea din toata treaba asta, din cauza tricourilor, am intalnit-o pe Cristina. Cristina e o fata din Sibiu, care are ca principala ocupatie ghidajul de tip turistic. Venise acolo cu un grup de nemti, cu autocarul. Can am ajuns noi, nu era nici un autobuz. Cand sa plecam, erau vro 6 de nu mai multe. Faceti un calcul, 6 autobuze, unele double decker, a cate 50 de capete furajate, in medie. Gandul ne-o zburat instant la Ianachim care zicea ca nu aveai unde calca de mosi-turisti.

Nu stiu daca i-as zice "defectat"... la un moment dat, fiind mobra foarte incarcata, si cum nici eu nu is tocmai din puf, am lovit o buza in asfalt, ca se turna asflat nou (si nu, nu era an electoral) si diferenta dintre asfaltu vechi si ala nou era de un lat de penis, adeca vro 6 7 cm. Si a doua zi dimineata am vazut ca mie imi curge ulei din telescopul spate... O trebuit sa merg o zi cu suspensia asa, ca si cand preload-ul era 0, adeca robinetul dessurubat. Seara, am desfacut robinetul de cadru, am curatat cu spray de curatat lantul (aveam doua japoneze la noi) si am desfacut, curatat, completat cu ulei de cutie si pus totul la loc. Si asa o ramas, suspensia si-o revenit si motorul iar mergea pe curbe asa cum eram eu obisnuit ca merge. Un incident care nu l-as pune la categoria "defecte". Cred ca, cam cu 3 4 grade mai putin ca si in tara. Stiu ca aici era canicula in vremea aia, iar acolo era placut. Nu transpirai in tricou si jaca moto de vara, fara mesada in ea. Iar la soare era numa bine.

O casuta dinaia de camping, clasica, cam asa arata. Numai ca majoritatea nu avea coarne deasupra usii, dracu stie-ce simbolizau... Foarte multa poveste nu mai este acum, ca nu faceam altceva decat sa mergem catre Nord, target-ul nostru initial. De pe drum pot sa va zic ca opream de multe ori... si opririle astea nu ajutau scopului nostru. Opream ba sa alimentam, ba sa fumam, ba sa bem cafea, ba sa mancam, ba sa facem poze. Toate astea inmultite cu 4, ca eram patru oameni. Inevitabil, erau si momente de neintelegere si de tensiune. Un fel de Big Brother, lucru inevitabil cand pui laolalta niste oameni si te astepti sa se inteleaga. Nu are cum, e ca si cum ai incerca impartirea la zero. Partea buna e ca in fiecare seara, ajungeam sa fim din nou prieteni, radeam, beam o bere, etc. Berea... de asta am uitat sa va povestesc... Berea (alcoolul in general) si tigarile, la nordici, au preturi prohibitive. Prima bere la care am incercat sa ii aflam gustul o costat 90NOK, cam 50 de lei. Era buna, dar nu 50 de lei de buna. Cu toate astea, mai beam cate una asa din cand in cand. In alimentara era ceva mai lesne, da nu cu mult mai... La un moment dat, trecuseram si de cercul polar de nord, dar cu care nu am apucat sa ne facem poza de dupa-cap. N-avea sens, nu de alta. O sa trantesc acum niste poze la intamplare, in ordinea cronilogica, de pe drum: Asta ar fi tufa de reni de care va ziceam mai devreme. Erau adunati la sfat. Mancau si stateau la sedinta foto... Ca si culoare, erau si albi, si gri si negri si maro...

La un moment dat, ne-o dus drumul (am uitat sa va zic ca, de traseu, s-o ocupat Gabi G., in proportie de cam 100%) catre ceva priveliste spre un ghetar. Adica eu asa sustin, ca era ghetar ala. Se vedeau muntii roata cu zapada pe ei, si intr-o valea, ceva ce parea a fi o limba de gheata. Cum nu mai vazusem pana acum asa ceva, numai in diapozitivele de pe clasa a 7-a ora de geografie, am convenit ca era ghetar ala. Peisajul era unu' dã' vis. Nici nu zici ca erai pe Pamant, mai degraba semana cu Krypton, locul in care s-a filmat Superman, 1&2 Ce am uitat sa va zic e ca in toata perioada asta, o plouat o singura zi. Noroc mai mare ca asta nu stiu daca am fi putut avea. Pentru ca nimic nu mai e asa de frumos, daca esti ud si peste tot... Chiar si cu costumele de ploaie noi, nu poti zice ca are farmec sa te dai pe ploaie in concediu. Ce am remarcat in schimb e ca mai peste tot, nivelul la apa era unul scazut. Acuma nu cred ca asta era din cauza mareelor, mai degraba a secetei. Ca daca nu ploua doua saptamani, intr-un loc in care ar trebui sa ploua o data la doua zile, poti zice, fara teama de a gresi, ca era seceta. Tot ca treburi care erau de vizitat, am trecut si prin pasul cu cea mai are altitudine, care are drum pe el. Nu mai retin acu exact cum ii zice, ca nu asta era important. Important e ca, cu ~ 3 km inainte de pasul ala, era un varf cu un lac langa el. Si cum vantul nu batea mai deloc, asa era de limpede apa aia ca vedeai fundul lacului oarecat, si muntele se oglindea perfect in apa aia limpede. Un fel de vf. Surianu de pe valea Sebesului, cu Iezerul aferent. Acuma eu o sa pun ceva poze cu privelistea aia, dar ca pe viu, nu e nimic. Muuult mai bine arata in realitate, dar nici pozele nu-s de zvarlit. Unde altundeva ai mai putea vedea, la un loc, verdeata, piatra, cer albastru si zapada, in luna August... Si iaca am ajuns si pe varful ala... Tot asa cu un aer de comercial, da' macar avea o priveliste cum rar vezi. Ce mai e de specificat, e ca peste tot pe unde am umblat, am lasat motoarele cu toate pe ele: acte, casti, bani, geci, bagaje. Fara cea mai mica teama ca ni le-ar putea fura careva. Ii chiar fain sentimentul ala de siguranta, numa nu trebuie sa te obisnuiesti cu binele, ca la un moment dat tot ajungi acasa si acasa nu se mai aplica regula asta. Legat de cazari, mai pe tot locul oamenii isi inchideau pravaliile la ora 10 seara. Ce stiam noi ca pana la 6 tre' sa fii cazat, daca vrei sa nu incerci banca din parc, erau povesti. Sau poate am avut noi noroc, nu stiu... Tot de retinut, e ca apa curgatoare e potabila, peste tot in Norvegia. Adeca poti baga mufa in râu sa te adapi, ca nu faci straiu broastii pe esofag si nici burta nu-ti merge. Pe probate. Am trecut de partea cealalta a vaii, diametral opus pasului descris mai sus, unde era loc de privit fiordul. Care fiord nu stiu exact cum ii zice, cert e ca era de admirat. Am stat de am facut o poza, apoi m-am intins pe dig si am dormit pret de 15 minute, obosit fiind... Asa... tot mergand inspre nord, am ajuns, inevitabil, si pe la Atlantic Road. Asta ii un drum de vreo opt si ceva kilometri, care leaga niste insule intre ele, si o fost votat "Drumul anului" de catre revista Forbes in 1443 d.Hr. Glumesc binenteles. Are vro' 8 poduri, si unul din ele ii facut intr-o râna. Nu pentru ca le-ar fi fugit cofrajele la aia cand or turnat betonul, ci ii facut asa expres ca sa inlesneasca pescuitul. Asa umbla vorba in targ. Adica pe pod. O fost musai sa ne inmuiem dejtele' si in apa aia. Cred ca la apa sfintita din Biserica nu ne inghesuiam sa ne udam, ca si aici...