b374

Ma, tu n-ai dormit la comun... sforaia ala de ziceai ca-i mono cu Leo Vince... Am vaga senzatie ca intrebarea e pt Cristache... ma insel? Indura bine tortura mai pe lung vezi pe topic de XT660Z - cu mentiunea ca tot nu am ce sa-i reprosez pana la urma... mie imi trebuie ori inca 10 ani ca varsta ori motoreta mai de asfalt pt unele ture PS @zidaru: nedumerirea s-a clarificat. As zice ca daca ai luat o mobra in mintile ei ai facut o alegere foarte buna pt adventure

XX avea samuraiu'... e Honda, nu Suzuki... pornesti aici razboaie de marci Hayabusa cica e killer-ul lu' Super Blackbird aka XX... Si nici de Peperoni Rosso Caliente Picante ( explicatia mai tarziu ) sau de R1150GS al nemtilor pe care voiam sa-l bagam in casa Btw... are Dayana poze compromitatoare cu noi si motoreta aia...

PS: roata de 19" am avut in grup, culmea suspensiile F650-ului erau asa ciudate incat nici macar nu a folosit spre maximul cursei pe fatza... jenti turnate n-am avut, poate ar fi fost o problema dar asta se poate remedia prin mers mai conservativ... traseele au fost facute anterior si cu R1150GS de exemplu, dar nu cunosc capacitatile calaretului... haraso! davai!

parerea mea este ca da, cu anumite note de subsol - stock, mobra din subiect nu e cea mai rezistenta la tavaleala ( ar trebui ori pregatita, ori asumate anumite daune ), calaretul ar fi trebuit sa fie experimentat sau ar fi avut mai mult de lucru si poate nu ar mai fi fost atat de amuzanta calatoria... in fond e vacanta nu e vorba de demonstratie ca se poate sau necesitate de a trece. ca sa zic asa... in afara de polonezii care au dus mobrele si au avut un fel de traseu paralel mai hardcore cu un DR de 350, un XT de 350 si un Africa Twin, in afara asfaltului sau a drumurilor lejere am vazut doar motorete de genul Jawa / IJ ale localnicilor, deci hi-tech si super motor, amortizoare etc nu e un strict necesar... deci cred ca da, dar repet, cu un posibil disconfort / risc mai mare...

Ziua 8: Song Kul - Ak Tal - Baetov - Tash Rabat - Naryn 322km ( ~130km asfalt, surpriza mare parte bun ) Dimineata, soare Dayana da o mana de ajutor la treburile cotidiene matinale care implicau vacile Restul, ocupati cu alte griji matinale Dupa un mic dejun cu peste ( foarte bun de altfel ) suntem gata Kyrgyzii ne-o luasera inainte In plan, un fel de semitur al lacului... drumul e variat Peisajele la fel de variate Drumul e usor dar reusesc sa gasesc o mlastina... Ce-i super tare la toate lacurile astea e cat de curata e apa In sudul lacului, pe fondul unei ploi care ne fugareste iar, parasim malul iar drumul pe iarba se transforma intr-o "autostrada" de macadam Drumul urca pana in pasul Uzun-Bulak ( 3125m ) de unde privelistea spre valea Narynului ne impresioneaza Plecam din pas, dupa nici 100m vedem drumul de coborare - TF pe macadam Coborare pe ploaie ( incepe iar ) si iesim in valea unui afluent al Naryn-ului lasand ploaia in spate In fatza valea Naryn-ului si muntii de dincolo de ea Desi arata a ruine, astea nu-s ruine Ceea ce nu se poate zice despre statia de benzina din Ak Tal la care alimentam... pompa se porneste / opreste din interior si intarzierea de la comunicare la actionare nu lasa nici o motoreta nespalata cu benzina Mobrele rezolvate, oprim 40km mai spre sud in Baetov la un cafe Mancarea e buna dar soarele inca sus asa ca plecam spre Tash Rabat. Drumul - lejer si relativ plat la inceput Vederi frumoase Treptat incepe sa urce Nu suntem singuri pe drum. Intrebarea zilei: Cati oameni incap intr-o Lada? Si da, cand nu-i fierbea motorul, chiar urca cu toti in ea Duba asta facea ceva gen hill climb la urcarea pantelor mai abrupte, daca nu reusea din prima - inapoi la baza, elan si gaz la maxim cu speranta ca ajunge pana in urmatoarea bucata mai plata Vederi din diverse locuri inapoi spre vale: Serpentinele duc mai sus Uneori mai bun, uneori mai prost drumul urca pana intr-un pas in zona 3300-3400m Urmand apoi coborarea pe partea cu Tash Rabat Iurte ascunse pe fundul vailor Deja traditional, incepe ploaia grupul se segmenteaza, raman un pic in spate cu Dayana si urmeaza un episod ciudat, din spate ne alearga o Lada cu remorca claxonand de mama focului, oprim, se dau doi jos din ea, urmeaza o conversatie din care nimeni nu intelege nimic dar indivizii sunt undeva intre joviali si violenti... N-am inteles ce voiau sau care era atitudinea, destul de greu si de decis daca ce am primit in coastea a fost un ghiont amical sau un pumn... in fine, probleme de comunicare... mergem mai departe pe ploaie Ajungem la intersectia cu drumul spre caravanseraiul de la Tash Rabat pe ploaie si vant puternic, nu mai are nimeni chef de 12-15km dus si intors, o luam spre nord pe asfalt in cautarea unei cazari si posibilitatea revenirii la caravanserai Iesim din ploaie, vantul in continuare puternic, dar suntem pe asfalt Pana la urma ploaia trece In dreapta se vad muntii dinspre China Intr-o localitate, suntem escortati de 2 pusti pe bicicleta spre o posibila cazare... foarte interesanta, cu aer de internat de fete - lucru care nu ne-ar fi displacut la o parte din noi dar probleme de comunicare ne fac sa luam decizia sa "lungim" ziua pana in Naryn. Despre Naryn, ca de altfel toate orasele din Kyrgyzstan nu-s multe de zis, am ajuns la lasarea serii si am tras la un guesthouse cu are de boutique hotel si preturi pe masura populat in mare de turisti americani de varsta a treia ce calatoreau cu autocare... PS: Tot in ziua asta am invatat ca BMW e mai tare ca Audi si ca amiabila la kyrgyzi e mai amiabila decat la noi...

Lol, nu inteleg daca e bine sau rau ... da-mi aduce aminte de niste bancuri

In principiu rusa, intr-un vocabular redus pt chestiile de baza. Vocabularul l-am mai specializat pe parcurs, initial au fost niste faze amuzante, noi cerand de cateva ori "friptura de carne" Engleza nu prea e la cautare. Gesturi in rest. Spre final am ajuns la concluzia ca daca vorbele sunt insotite de gesturi, tu poti sa vorbesti in romana, ei in rusa si exista o parte de intelegere comuna. O idee care ni s-a parut geniala ar fi tricouri imprimate cu pictograme pt chestiile uzuale...

Nativ, Garmin inghite si scuipa .gpx - softul lui importa si kmz / kml... oricum e destul de usor de convertit intre cu gpsbabel de exemplu. Pai la capitoulul asta ROAD sta bine... A nu se intelege totusi ca e perfect... Optiunea cea mai apropiata ar fi Openstreetmap.

Uite asa ( insert media ) http://www.youtube.com/watch?v=8tundySHQFI Acum mai ramane sa te invat sa intorci motoreta pe cric

In final vedem lacul Song Kul Lacul e la 3000m, are vreo 30km lungime, 18km latime, 13m adancime si e al doilea ca dimensiuni din Kyrgyzstan. Este inconjurat de "jailoos" ( pasuni de vara ). Ploaia incepe iar, devine grindina, tragem la o iurta pt un ceai, stam de vorba cu niste biciclisti francezi. Afara mobrele incaseaza grindina Cand se mai linisteste, plecam iarasi... noroi, iarba uda fac drumul mai amuzant. Ori ploaia a fost foarte localizata, ori vantul care bate destul de tare usuca terenul rapid - in scurt timp se poate merge destul de bine Ajungem la o aglomeratie mai "turistica" de iurte - practic sunt tot iurte de pastori dar inscrise in programul CBT - Community Based Tourism... Noi aveam ceva rezolvat mai spre nordul lacului de gazda din seara precedenta Curcubeu din nou... Continuam pe malul lacului, avem pofta de mers, depasim iurta unde trebuia sa ne oprim fara sa realizam Dincolo de lac se vad munti cu zapada Pe malul nostru, turme la pascut Dam peste un monument Noroc ca am oprit... Apare o masina din care ne saluta gazda serii... iurta e mult in spate, intoarcerea... Masina - un Mercedes Cobra cu care pleaca toata familia ca trebuie impinsa la 90% din plecari... le-am dat o data o mana de ajutor - ne-a ajuns... daca ma duc cu masina la 3000m o sa am grija sa am baterie si electromotor bun Seara, majoritatea animalelor sunt adunate intr-un tarc Cotetul gainilor Nu toate animalele au culcusul lor, magarii raman liberi - lucru care inseamna ca noaptea o sa-i auzim destul de des ragand langa iurta - au o "voce".... Mai facem cateva poze o tura de aprovizionare cu racoritoare de la o iurta magazin si ne retragem... Dar seara nu se incheie... Chiar cand admiram stelele prin gaurile din postavul iurtei, incepe iar ploaia, se transforma in grindina si temperatura scade... Cateva plastice aruncate pe iurta rezolva partial problema. Un godin face mai mult fum cu iz de balegar decat caldura. Lucru destul de ciudat, odata adormiti dormim toti destul de bine totusi. Undeva noaptea ploaia se opreste, cerul devine senin - incredibil cum se vad stelele la 3000m... Inca niste poze: --- Nota despre palariile traditionale: La palaria asta ii zice kalpak: iar la asta tubeteika:

Ziua 7: Kochkor - Sary Bulak - Song Kul 118km ( 40km "asfalt", 78km nepavat ) Dupa ce in 2 zile din 3 anterior ajunsesem pe intuneric, luam decizia ca intelept ar fi sa ne trezim si sa plecam mai de dimineata pe viitor... sarbatorim decizia printr-o zi scurta cu plecare in jurul pranzului Ne trezim tarziu, ordine in bagaje Mic dejun in "setting" european Desi casa este de piatra avand chiar si baie europeana, interiorul e tot cu influente nomade, nu exista dulapuri ci niste lazi, paturile colorate stau aranjate exact ca-n iurte, peretii sunt acoperiti de covoare colorate Portret de familie Afara ploua, incercam sa mai amanam plecarea in speranta ca se opreste. Facem o vizita pe la magazinul de suveniruri al Fatimei Plecam pe ploaie Drumul sunt ultimii kilometri din seara anterioara, in sens invers... in lucru, oare asta sa fie gramada pe care m-am urcat aseara? Se intelege de ce e in reparatii Dupa nici 40km oprim in Sary Bulak... altii o duc mai rau ca noi pe vremea asta Ne amintim ca e vremea pranzului Plecam, iesim pe un macadam bun spre Song Kul Ba ploua, ba e soare Drumul urca Masinile locale nu par sa respecte nici o norma de poluare

cam asa pare... uite, compare cu TKC80 pe mobra mea /index.php?app=core&module=attach&section=attach&attach_rel_module=post&attach_id=837076

TKC80?

Dimineata vine ziua 6 cel mai probabil... raul de adancime / raceala a avut azi apogeu. Ziua 6: Eu vara mai cad si baie mai fac... Tamga - Pasul Tossor ( 3893m ) - Valea Micului Naryn - Sary Bulak - Kochkor 263km ( cam 50km "asfalt", cam 210km drum nepavat ) Plecam destul de tarziu de la iurta de pe malul Issik Kul. Drumul, urmand firul raului Tossor, macadam excelent: Trecem printr-un fel de chei: Drumul bun, poduri, putine bifurcatii, orientare usoara, cand nu suntem siguri, mai intrebam: Verdele domina pe vale dupa iesirea din chei: Drumul urca pe un fel de serpentine Asteptand sa ne regrupam, intram in vorba cu niste localnici intr-o masina de teren... discutia e fiecare pe limba lui dar ne intelegem bine: [...] - ... de unde sunteti? - Romania - unde mergeti? - Tosor - Narren - departe... azi? - da vad o pusca in masina: - vanatori? ce vanati? animale sau motociclisti? - ha ha, ce gasim, poate marco polo poate [animal necunoscut]... cred ça le place de mine ca-s glumet sau asta e obiceiul: - ... vodca ...? - nu, n-avem... aaaa, daca vreau? da, de ce nu? de pe locul din spate apare brusc o damigeana, un pahar de plastic - buna! - prietenul nu vrea? - nu-i bolnav, bea si el Urcam in continuare Poza de grup! Issik Kul se vede in spate: Niste vaci fara frica de motoare pun la incercare echilibrul, castiga ele Nu-i bai, mai facem o poza la Issik Kul Incetisor peisajul devine mai arid drumul mai pietros si abrupt Unele portiuni sunt un pic mai dificile Privelistile variaza, in spate verde, in fatza arid si zapada Continuam ... Intre timp o ploicica se transforma in grindina. Aproape de pas, e dupa colt In pasul Tosor intalnim biciclisti facand traseul invers urmand sa coboram spre valea Micului Naryn Drumul e lejer Valea e frumoasa Micul Naryn devine din ce in ce mai mare din cauza unor afluenti Care mai trebuie si trecuti din cand in cand pe fondul unei ploi mocanesti reci Dar e frumos Mai intalnim biciclisti, Kyrgyzstan-ul e foarte popular pt cei nemotorizati ajutand pe un bicilist rus sa-si faca pana sub privirea impasibila a unui kyrgyz calare Ploaia ne tot urmareste Ajungem la un afluent mai mare in care Florin se arunca cu curaj pana in zona mai rapida si adanca unde e tras la vale... rezultand o spalare integrala nedorita a mobrei... Intre timp, un pic mai in spate, Bogdan are pana fatza. Remediem pe ploaie. Chiar cand terminam, ploaia se opreste, apare iar soarele si avem parte de un curcubeu exceptional Trecem si noi raul Cum ziceam, exercitiul fizic la inaltime e obositor: Profitam de soare sa ne odihnim, uscam si sa mai facem poze Valea se largeste, drumul devine mai bun trecand printre pasuni populate de vaci, oi si cai, seara se apropie, culorile impresioneaza Mai avem parte de o pana, si cu seara foarte aproape decidem sa iesim in Sary Bulak pe drumul care parea mai usor conform hartilor: Intunericul ne prinde in ritm de rally raid pe intuneric spre Sary Bulak. Dam de asfalt. Trecem printr-un canion pe intuneric regretand ca nu vedem nimic. Ajungem in Sary Bulak, singura optiune de cazare gasita fiind intr-o rulota impartita cu propietarii unui bar... nu ne convine si o luam spre Kochkor... 40km de asfalt - usor, nu? E... nu-i chiar asa! In Kyrgyzstan totul e cum nu te astepti... asfaltul asta era bun unde era... in majoritate se circula pe niste deviatii de macadam cam cat o banda, restul fiind in lucru... drumul destul de circulat si combinatia faruri, praf, intuneric, oboseala e destul de periculoasa... Deschid coloana incercand sa fac educatie soferilor referitor la utilizarea fazei scurte cand se apropie... in mare nu tine, ori nu inteleg ori faza scurta la majoritatea e un fel de faza lunga. Obositor, o pauza apare in momentul in care observand destul de tarziu un marcaj rutier de ocolire / deviatie kirghiz - a se citi o gramada de pamant de 1.5m pe mijlocul soselei - am dubii daca s-o iau pe stanga, pe unde venea unul cu faza lunga, pe dreapta, unde nu prea se vedea mult sau sa franez si sa vad dupa aia... Indecizia ma face statuie ecvestra pe gramada de pamant... nu cad, e un pic amuzanta postura dar o lasam mai moale. Ajungem in Kochkor unde incepe cautarea unui loc de somn... culmea, vine el singur la noi - o masina opreste langa noi, inauntru o tipa Fatima care vorbea cat de cat engleza si care ne duce la guesthouse-ul parintilor ei - excelent de altfel, camere cu paturi, masa, baie europeana cu dus si totul cam ca acasa... karma, e bine sa ajuti biciclisti pe drum

Inseamna ca prin primavara n-aveai un VStrom si te interesa doar 990?

Eu sunt ala de vorbeste de asta acolo... si daca imi aduc aminte bine, cand te uitai la Tenere recent intrebai daca e bicilindru de la 1.94 se vede altfel... clar...

Nu il tin infasurat... windstopper sau polar sunt intre el si rezervor... ca sa-l scot din tankbag desfac doar un fermoar. Pot sa fac chestia asta stand pe motor, nu trebuie sa ma dau jos... tine si la mers cu pasager.

N-as fi sigur... am mers 20 de zile mixt in acelasi regim TKC ( Tenere cu bagaje mai multe ) si Karoo T ( F800GS cu mai putine bagaje ) si uzura era comparabila...

Update... benzina de 80 si probleme majore n-au fost... se oprea singura la relanti si tragea prost dar in turatie mergea bine.

TKC de ce nu-i bun?

Parere personala: - rucsac - prea dificil sa-l scoti; nu merita, de cate ori mergeam cu el in rucsac si sapuniera in buzunar foloseam sapuniera. Basca la cazatura nu da bine. - topcase - dificil de scos, mai usor ca la rucsac dar riscant... am futerizat un obiectiv scump total in topcase pe mobra de strada... destui kilometrii si crapa si acolo; - la gat... sa fim seriosi, ce dslr poti sa tii la gat fara sa te incomodeze? - tankbag - cea mai potrivita optiune... e cel mai la indemana si cel mai ferit - eu am un polar sau un windbreaker oricum in tankbag si foloseste pe post de protectie...

Nu prea inteleg ce contrazici... eu zisesem ca ma doare in basca de pretul de revanzare. Referitor la Sertao ( sau Dakar sau F650 )... daca ai peste 1.90 - motoreta e prea mica anyway... Husky se face in Italia dinainte de 1990...

Cre' ca si astea originale sunt interesante, o sa le caut, dar am prins ceva cu jailoo ( pasune de vara ) si in versul urmator ceva cu office... s-ar putea sa fie interesante Ziua 5: +4000m, acomodare cu inaltimea, vedem China Kadji Say - Barskoon - Valea Barskoon - Pasul Barskoon - Pasul Saez - inapoi pe malul lui Issik Kul in Tamga. 187km - 40km asfalt, 147km macadam in general excelent... Urmeaza povestea... Planul pt prima zi in afara asfaltului era un drum care pleaca de pe malul lui Issik Kul si duce spre Kara Say iar de acolo spre pasul Bedel - vechea trecere in China de pe drumul matasii. In cazul in care aveam timp am fi putut incerca si un drum spre niste mine de aur (Kumtor) / ghetari permanenti care se ramifica din acesta. Avantajul drumului este ca prima jumatate, pana in ramificatia spre mina Kumtor este macadam in stare foarte buna si se poate ajunge de la 1600m la 4000m in sub o ora daca chiar vrei... noi nu tineam neaparat. Obiectivele principale: Pasul Sary Moynon ( 3126m ), Pasul Barskoon ( 3754m ), Pasul Saez ( 4021m ). Din Kadji Say spre Barskoon am mers pe asfalt, cu lacul in stanga si muntii in dreapta. Coloane cu provizii pt mina de aur circulau in paralel cu noi, lucru destul de bun pentru noi din cate urma sa vedem: Din Barskoon, drumul merge pe valea raului Barskoon, macadam excelent si - surpriza - fara praf, o masina deschizand coloanele de aprovizionare udand drumul pt a evita praful, utilaje pentru intretinere justificand si starea buna a drumului Dupa o urcare lina pe vale, un punct de control / taxare marca inceperea urcarii mai abrupte spre 3126m... am stat un pic de vorba cu 'paznicii' raspunzand la intrebarile uzuale: "atcuda?" - cred ca asta e transcrierea - de unde? si "scolca?", adica cat face fiecare motoreta... intrebarile astea sunt un fel de salut in zona Vedere inapoi spre vale dupa primele serpentine: Pasul Sary Moynon: Nu ne grabeam, ar fi fost pacat: Pasul Barskoon - 3754m Verdeata mai putina, relief mai arid: Intre Barskoon si Saez, drumul coboara intr-un fel de platou. Drumul nu mai era asa bun dupa bifurcatia cu mina de aur, dar urcarea spre 4000m nu a fost dificila, din pas drumul devenind in continuare bunicel... Muntii cu zapada sunt cei pe care se afla granita cu China: Am coborat spre valea dinspre ei: Dupa care ne-am intors pt un picnic cu vedere Intoarcerea pe acelasi drum a fost rapida, obiectivul ramas al zilei fiind baie in Issik Kul, n-am mai oprit la poze decat rar, dar nu am putut rata acest monument kirghiz, foarte diferit de vulturii, caprele obisnuite imortalizate pe marginea drumurilor in diverse posturi: Cateva poze privind inapoi de unde venisem: Am gasit cazare la un camp de iurte cu un fel de bar ( responsabil de altfel pt prima mobra culcata a excursiei ) pe malul lacului: Am facut o baie in Issik Kul - apa destul de calda, foarte curata si privelistea pe care o ai din apa asupra varfurilor cu zapada permanenta e mortala - n-am poze din pacate... contribuie colegii daca au. Ziua urmatoare avea sa fie lunga asa ca am inchis-o pe aceasta cu o masa si bauturica la o terasa pe malul lacului... Fiind prima noapte la iurta, cateva comentarii despre iurte. Iurtele sunt facute din postav pe schelet de lemn: Steagul Kyrgyzstanului arata cam asa: Stema este practic partea centrala a acoperisului iurtei cu rol de ventilatie: Intrarea e practic o bucata de postav care se rasuceste sus pentru deschidere. In genere izoleaza destul de bine. Spatiul interior este folosit pt masa - se sta turceste in jurul unui "prosop" pe care se pune mancarea, somn - saltele care se strang. Iurtele mai turistice au si paturi. Daca e posibil, se trage si curent - de la un stalp sau de la baterie de masina. Dimensiunile sunt foarte variate, cele mici avand cam 4.5-5m in diametru pana la o mega-iurta pe langa M41 - iurta cu etaj Incalzirea se face cu ceva gen godin... iar combustibilul este obtinut din balegar tasat si uscat. Lemnele sunt rare iar unde exista sunt folosite la mancare / ceai. In poza cu iurta anterioara se vede si o masa... era loc "turistic" si ne-au adus-o in caz ca aveam nevoie. Referitor la mese - cele 3 variante de masa in Kyrgyzstan sunt: fatza de masa pe sol - cea mai traditionala, masuta cu picioare scurte pusa pe sol sau pe o platforma inaltata pe care se sta turceste sau tolanit - intalnita in chaikhanale si "chioschuri" in afara casei si masa europeana cu scaune sau banchete. Paranteza despre inaltimi si efecte: Se pare ca inaltimile pot cauza probleme anumitor persoane, probleme incepand de pe la 3000m. Detalii mai pe larg pe Wikipedia. In mod normal solutia este acomodarea sau ajutarea acomodarii cu medicatie. Remediu odata instalate simptome nu prea exista. Trei din noi am luat acetazolamida preventiv. Nu am avut probleme desi am stat si dormit destule nopti in zona de 3000m-3500m. Cristi a acuzat niste dureri de cap la 4000 de metri dar puteau fi cauzate de curent. Am acuzat si restul la un moment dat, dar cauzele puteau fi legate de seara anterioara Totusi, a nu se intelege ca nu se simte nimic... la 4000 de metri pentru noi - fumatori, spritari si nepracticanti de sport zi de zi, urcare pe un damb de 5m pt o poza accelera destul pulsul si respiratia. Trasul de motociclete la fel. In una din zile, dupa ce am traversat de 4-5 ori un rau si urcat malurile lui am cazut practic lat pe iarba. Ce se resimte mai tare in schimb este soarele, aerul uscat si praful... buze crapate, "ciment" in nari urmat de sangerare au fost probleme pt unii din noi.

Da, motoarele au ajuns la Bishkek pe platforma. Da, distanta e mare, un pic peste 5000km pe cel mai scurt drum. Motoarele au facut mai mult pe platforma, vreo 6500km ocolind Ucraina si Belarus. Transportul nu a fost "oficial"... Ne-au rezolvat niste motociclisti polonezi care fac ture in zona si au duba + platforma + disponibilitatea de a cara si alte mobre contra cost... Ziua 4: Bishkek - Kadji Say pe malul sudic al Issik Kul via Tokmok, Burana Tower, Tokmok, Balykchy 310 km - asfalt destul de prost in majoritate. Dimineata ne-am trezit cu cea mai buna veste, de a reusit chiar sa ma scape de mahmureala: motoarele au ajuns... Le-am debarcat, incarcat bagajele si davai! Din Bishkek spre Issik Kul sunt vreo 3 variante de drumuri care pot fi combinate, la nord, pe langa granita cu Kazakhstan un fel de drum expres ( foarte bun asfalt, noi sincer nu prea avem sectiuni atat de lungi in stare asa buna ), pe la sud niste drumuri care urmaresc conturul muntilor si intre ele un drum scurt pe care l-am ales pt dus neavand timp de drumul pe langa munti si nestiind starea excelenta a celui de la nord. Prima oprire a fost neplanificata cauzata de bagajele F650-ului prinse de roata spate la viteza mare, derapaj impresionant, bagaj distrus, continut distrus in majoritate, protectie lant indoita si alte mici urmari. Langa Tokmok am vizitat un minaret ( Burana Tower ) care impreuna cu niste ruine de pe langa el e ce a mai ramas din Balasagun, un oras vechi de prin secolul IX. Turnul ar fi avut initial vreo 45m, acum doar 25m. O scara destul de stramta si abrupta duce in varf, de unde se vad mai bine muntii. Intre Tokmok si Balykchy am oprit la o chaikhana unde un kyrgyz biciclist ne-a completat dictionarul de baza cu expresii ulterior foarte folositoare legate de aspectul culinar in special. Am avut a doua oprire neplanificata a zilei. Radiatorul de la F650, lipit prin Maroc, a cedat si a inceput sa pise antigel destul de zdravan. Ceva gen poxipol si niste praf bagat in radiator au remediat problema. Antigelul - completat cu apa plata. Spre finalul zilei, dupa un drum frumusel dar aglomerat prin munti am ajuns sa vedem in final lacul Issik Kul. Issik Kul e al zecelea lac din lume dupa volum, al doilea sarat dupa Marea Caspica, si al doilea lac montan in dimensiune dupa Titicaca. Nu e foarte sarat dar desi e pe la 1600m se pare ca nu ingheata deloc, de unde numele care in traducere ar insemna Lacul Fierbinte... E un fel de mare a kyrgyzilor, se pare ca e destinatie preferata de weekend, ceea ce explica aglomeratia de pe drum. Tarmul nordic e mai turistic, cel sudic mai montan / salbatic... e clar ce am preferat Cateva poze, ce se vede deasupra apei nu-s nori... Am profitat de lumina ramasa sa mergem pana pe o plaja gen Vadu / Corbu si sa facem cateva poze... plaja era destul de populata si oamenii foarte prietenosi. Am aflat de primul festival international al postavului care era in zona si am primit invitatii pe care cu regret nu le-am onorat, avand alte planuri pt zilele urmatoare... Am plecat ( unii mai cu regret ) de pe plaja si am continuat incercand sa acoperim cat mai mult din drumul ramas pana spre Tamga ( destinatia planificata ). In Kyrgyzstan cand se lasa seara la munte devine destul de frig asa ca am gasit o gazda in Kadji Say, o carciuma si am inchiat ziua... Cristache - baga niste poze... Teaser pt ziua 5: ...

Avem si d-astea fara viata: Urmatoarea zi aveau sa ne vina motoarele si porneam in final...